biodiversităţii

Stirile Punctul

Scări de peşti pe râul Bicaz, realizate printr-un proiect european de conservare a biodiversităţii acvatice

Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş a finalizat realizarea unui sistem de scări de peşti pe râul Bicaz, care va permite exemplarelor de zglăvoacă, specie protejată, să migreze pentru reproducere, proiectul având rolul de a conserva biodiversitatea acvatică.

Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Hegyi Barna, a declarat luni, pentru AGERPRES, că activitatea face parte dintr-un proiect mai amplu de conservare a naturii, finanţat din fonduri europene.

„Proiectul a început în anul 2000, finanţat din fonduri europene, beneficiar fiind Administraţia Parcului. În decursul proiectului am realizat mai multe acţiuni de conservare a naturii. Între altele, am repopulat cu specii de peşti ocrotite, zglăvoacă, râuri în parcul naţional, am reabilitat habitate forestiere, am replantat păduri de foioase, păduri de molid, am reabilitat păduri de luncă lângă Lacul Roşu, am plantat o aşa-zisă barieră trofică, o zonă unde urşii pot să găsească mâncare natural şi să nu vină în preajma localităţilor, în cazul acesta la Lacu Roşu. Ultima activitate pe care am terminat-o acum o săptămână este realizarea unui sistem de scări de peşti pe râul Bicaz, un sistem de scări pe care peştii din speciile care nu sar ca păstrăvul, precum zglăvoaca, pot să urce în amonte”, a declarat Hegyi Barna.

Acesta a explicat că în râul Bicaz sunt mai multe poduri şi podeţe care au „prag de fund”, adică mici cascade prin care aceste specii de peşti nu mai pot să urce în amonte pentru reproducere, iar scopul sistemului de scări a fost să faciliteze migrarea şi facă o legătură între populaţiile acestor peşti, iar pragurile să nu fie o barieră de netrecut.

„Specia urcă în timpul împerecherii. Când apa ajunge la 10 grade sau peste 10 grade, exemplarele acestei specii încep să urce în amonte. Dar ajung la aceste baraje şi nu mai pot să urce. Şi în cazul unui parc naţional şi a apelor curgătoare dintr-un parc naţional este vital ca populaţiile acestor specii să aibă conectivitate”, a punctat Hegyi Barna.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, specia riscă să devină tot mai rară, iar în unele cazuri, să dispară complet din cursul apei respective.

Directorul parcului a precizat că ihtiologi cunoscuţi au început monitorizarea şi au observat că peştii au început deja să utilizeze scările.

„Planul şi tot proiectul au fost făcute, printre altele, şi de ihtiologi renumiţi care au şi început monitorizarea, (…) dacă aceste scări sunt viabile. Şi au văzut deja că peştii care ajung pe scările acestea de peşti pot să înoate în amonte şi pot să le străbată”, a mai arătat Hegyi Barna.

În total, au fost realizate şase scări de peşti în două locuri diferite, iar specialiştii continuă să monitorizeze impactul acestora.

Hegyi Barna a mai spus că pragurile de fund au fost construite de cei care au realizat drumurile naţionale din zonă, înainte ca aceasta să fie declarată parc naţional. În prezent, există reglementări care impun amenajarea de scări de peşti pe cursurile de apă.

Directorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş a adăugat că, în cadrul proiectului de conservare a naturii finanţat cu fonduri europene, au fost închise şi cinci peşteri din aria naturală pentru a proteja formaţiunile din interior şi populaţiile de lilieci.

Deşi aceste peşteri nu sunt destinate turismului şi nu sunt accesibile publicului, unii „turişti de aventură” intrau folosind tehnici de alpinism.

Totodată, în cadrul proiectului au fost monitorizate toate speciile şi habitatele protejate din parc. AGERPRES 

Stirile Punctul

Proiect de restaurare a habitatelor naturale din Angofa și de implicare a comunității în protejarea biodiversității

Fundaţia ADEPT Transilvania a anunţat, joi, lansarea proiectului „Angofa, natură şi comunitate”, prin care se urmăreşte restaurarea unor habitate naturale din acest cătun din zona Târnavei Mari prin implicarea comunităţii în protejarea biodiversităţii.

„Proiectul se va desfăşura în Valea Angofa, parte a sitului Natura 2000 Sighişoara-Târnava Mare, şi are ca scop restaurarea habitatelor naturale şi implicarea comunităţii locale în protejarea biodiversităţii. Fundaţia ADEPT Transilvania lucrează în zona Târnava Mare de peste 20 de ani, pentru conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale. Lucrăm de atâta vreme în Târnava Mare şi iubim fiecare comunitate de aici, dar parcă Angofa este puţin mai specială pentru noi, pentru că avem aici ferma demonstrativă şi fosta şcoală transformată în Centru de educaţie pentru natură. Este locul unde am văzut deja cum natura şi oamenii pot creşte împreună”, a transmis managerul de proiect, Laura Chirilă-Paşca, prin intermediul unui comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, deşi zona a beneficiat de intervenţii anterioare prin diferite proiecte LIFE, abandonul terenurilor, păşunatul necontrolat şi lipsa de coordonare între fermieri contribuie în continuare la degradarea habitatelor valoroase.

„Prin acest proiect, echipa ADEPT, împreună cu experţi în biodiversitate, va identifica zonele care au nevoie urgentă de intervenţii ecologice, va restaura 10 hectare de pajişti şi habitate umede şi va măsura rezultatele prin metode ştiinţifice şi participative. Totodată, vor fi organizate ateliere educative, tururi interpretative şi activităţi de voluntariat, menite să implice fermieri, elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale în protejarea naturii”, se arată în comunicatul menţionat.

Proiectul „Angofa, natură şi comunitate” este implementat prin fondul de finanţare „Azi. Împreună.”, ediţia 2025, al Fundaţiei OMV Petrom şi are o valoare totală de 260.000 de lei, din care 245.000 de lei reprezintă finanţarea nerambursabilă oferită de fundaţie.

Iniţiativa se derulează în perioada octombrie 2025 – noiembrie 2026, în parteneriat cu Societatea Lepidopterologică Română, Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca, Grupul Milvus, Reţeaua Colinele Transilvaniei şi şcolile din Apold şi Sighişoara. AGERPRES

Stirile Punctul

Proiect pentru monitorizarea evoluţiei biodiversităţii pajiştilor cu drone, dezvoltat de UTCluj şi ADEPT Transilvania

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCluj) şi Fundaţia ADEPT Transilvania din Saschiz lucrează la dezvoltarea unui proiect denumit SkAIGreen, prin care se doreşte monitorizarea evoluţiei biodiversităţii pajiştilor prin utilizarea de drone, sistemul urmând să fie testat la final în zona Angofa, în apropiere de Sighişoara.

„Intensificarea agriculturii a dus la pierderi semnificative de biodiversitate în întreaga Europă, iar România nu face excepţie. Pentru a înţelege mai bine aceste schimbări şi pentru a găsi soluţii, cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi ADEPT Transilvania au lansat proiectul SkAIGreen – o iniţiativă inovatoare care îmbină inteligenţa artificială şi tehnologia dronelor pentru monitorizarea evoluţiei biodiversităţii pajiştilor din România. Proiectul îşi propune dezvoltarea unui sistem autonom de drone capabil să identifice şi să localizeze specii-indicator care reflectă biodiversitatea pajiştilor – folosind reţele neurale şi învăţare profundă (en. deep learning) din inteligenţa artificială, împreună cu metode de control activ automat al dronelor”, a arătat Fundaţia ADEPT Transilvania, într-un comunicat de presă.

Folosind acest tip de control, se menţionează în comunicatul de presă, dronele vor căuta automat speciile-indicator, ajustându-şi traiectoria de zbor în funcţie de observaţiile anterioare, în aşa fel încât să obţină o monitorizare mai rapidă, mai ieftină şi mai obiectivă decât cea realizată manual de către botanişti.

„Ne propunem să facem monitorizarea biodiversităţii mai inteligentă şi mai eficientă. În loc ca oamenii să parcurgă manual pajiştile, dronele vor hotărî singure unde să caute, ghidate de metode bazate pe inteligenţă artificială care învaţă din observaţiile anterioare”, a arătat profesorul Lucian Buşoniu UTCluj, directorul proiectului SkAIGreen.

La începutul proiectului, echipa a efectuat un prim experiment, lângă Cluj-Napoca.

„Testarea şi demonstrarea eficienţei sistemului, la finalul proiectului, va avea loc în zona Angofa, sit Natura 2000 din apropierea Sighişoarei, unde Fundaţia ADEPT administrează o fermă demonstrativă. Platforma SkAIGreen va putea identifica automat până la 30 de specii-indicator conform criteriilor RBAPS (Măsuri de agro-mediu bazate pe rezultate) utilizate pentru măsurarea şi recompensarea practicilor agricole durabile (…). Consorţiul reuneşte expertiză complementară în robotică şi inteligenţă artificială la UTCluj, şi în ecologie şi management agri-mediu la ADEPT Transilvania. Proiectul implică şi o colaborare cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca pe subiecte de botanică. SkAIGreen este finanţat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării”, se mai arată în comunicatul de presă.

Prin îmbinarea tehnologiilor de vârf din domeniul inteligenţei artificiale cu monitorizarea ecologică, iniţiatorii susţin că SkAIGreen va putea oferi o nouă generaţie de instrumente pentru gestionarea durabilă a terenurilor, în sprijinul biodiversităţii şi al fermierilor. AGERPRES