bisericii

Stirile Punctul

Noul lider al Bisericii Greco-Catolice din România este episcopul Claudiu Lucian Pop

Episcopul de Cluj-Gherla, Claudiu Lucian Pop, este noul Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice, scaun rămas vacant după trecerea la cele veşnice a Cardinalului Lucian Mureşan, în 25 septembrie.

Noul lider al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost ales, joi, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, desfăşurată la Roma.

„Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, reunit în sesiune extraordinară la Roma în perioada 2-6 noiembrie 2025, l-a ales pe Preasfinţia Sa Claudiu-Lucian Pop, în prezent Episcop Eparhial de Cluj-Gherla, ca Arhiepiscop şi Mitropolit de Alba Iulia şi Făgăraş şi Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice. Noul Arhiepiscop Major a obţinut confirmarea alegerii din partea Sfântului Părinte Leon al XIV-lea, în conformitate cu prevederile canonice”, se menţionează într-un comunicat postat, joi, pe site-ul Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Înscăunarea noului Arhiepiscop Major va avea loc sâmbătă, 15 noiembrie, la ora 11.00 , în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj.

Sesiunea extraordinară a fost convocată, în conformitate cu prevederile canonice în vigoare, având consimţământul Sinodului Permanent, de către Cristian Dumitru Crişan, Administrator al Bisericii Greco-Catolice din România. Cu acordul Prefectului Dicasterului pentru Bisericile Orientale, Cardinal Claudio Gugerotti, sesiunea sinodală s-a desfăşurat la Roma, la Colegiul Pontifical Pio Romeno.

Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Episcopiei de Cluj-Gherla, Claudiu Lucian Pop s-a născut în data de 22 iulie 1972 în localitatea Pişcolt, din judeţul Satu-Mare.

A urmat Şcoala Generală în oraşul Jibou, fiind apoi absolvent al Liceului din localitate, cu profilul chimie-biologie. În anul 1990 a fost admis la Facultatea de Chimie din Bucureşti, pe care a abandonat-o după un an pentru a începe pregătirea teologică.

În anul 1991 a obţinut o bursă de studii la Roma. Între anii 1991-1999 a fost student al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma. A studiat Filozofia la Universitatea Pontificala Urbaniana, iar apoi Teologia la Universitatea Pontificală Gregoriana, obţinând Licenţa în Teologie Spirituală (1998) şi Doctoratul în anul 2006.

A fost hirotonit preot la 23 iulie 1995.

Între între anii 1997 -1999 este responsabil al bisericii greco-catolice române din Roma, Santissimo Salvatore alle Coppelle.

Între anii 1999 – 2001 a fost vicerector la Misiunea Greco-Catolică Română din Paris, iar între 2001 şi decembrie 2007, rector al aceleiaşi instituţii.

În 12 decembrie 2007, a fost numit Rector al Colegiului Pontifical „Pio Romeno” din Roma.

În şedinţa sinodală ordinară din 8-10 iunie 2011, Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, l-a ales episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore, iar Papa Benedict al XVI-lea şi Cardinalul Lucian Mureşan l-au proclamat episcop al Bisericii Catolice, titular de Mariamme, la 21 noiembrie 2011.

În iunie 2016 a fost ales membru al Sinodului Permanent. Tot atunci a fost ales în funcţia de secretar al Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Cu binecuvântarea Cardinalului Lucian Mureşan, a coordonat organizarea vizitei Papei Francisc la Blaj din 2 iunie 2019, ocazie cu care la Sfânta Liturghie de pe Câmpia Libertăţii a avut loc beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri.

În aprilie 2021, după ce a primit consimţământul Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi după ce a informat Sfântul Scaun Apostolic al Romei, Cardinalul Lucian Mureşan l-a transferat în funcţia de episcop Eparhial al Eparhiei de Cluj-Gherla.

Cardinalul Lucian Mureşan a încetat din viaţă în 25 septembrie, la 94 de ani. El a fost înmormântat în Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj. AGERPRES

Ludus

Slujba de târnosire a bisericii în parohia Căpușu de Câmpie, protopopiatul Luduș

La data de 12 octombrie a.c., Părintele Arhiepiscop Irineu a săvârșit slujba de târnosire a bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din parohia Căpușu de Câmpie, protopopiatul Luduș.

La finalul Sfintei Liturghii, în semn de aleasă apreciere pentru bogata activitate pastoral-misionară și administrativ-gospodărească depusă în ogorul Bisericii strămoșești, părintele Vasile Iulian Todoran, preot al parohiei Căpușu de Câmpie, protopopiatul Luduș, începând cu data de 1 aprilie 2006, a fost hirotesit întru iconom-stavrofor.

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din localitatea Căpușu de Câmpie, comuna Iclănzel, județul Mureș, a fost edificată în perioada 2004-2012, prin strădania bunilor credincioși de aici. Sfintele slujbe sunt oficiate în interiorul locașului de închinare începând cu anul 2010. În perioada 2020-2022, sub atenta coordonare a părintelui paroh Vasile Iulian Todoran, edificiul eclezial a fost împodobit cu haina picturii, lucrarea fiind executată în tehnica fresco de către pictorul Valentin Baci. 

Mai multe detalii pe Reintregirea.ro

Made in MureşStirile Punctul

Mihai Eminescu a poposit când avea 16 ani în clopotnița bisericii de lemn din Târgu Mureș

Azi sărbătorim 175 de ani de la nașterea poetului național al românilor, Mihai Eminescu.

Știați că, în anul 1866, la vârsta de 16 ani, Mihai Eminescu a poposit o noapte în clopotnița bisericii de lemn din Târgu Mureș , în drumul său spre Blaj, fapt care a fost consemnat mai târziu într-unul din poemele sale?

Visit Mures

Versurile poetului Mihai Eminescu au fost recitate, miercuri, în premieră în limba italiană la Biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” din Târgu Mureş, supranumită Biserica lui Eminescu, cea care l-a găzduit pe poet într-o noapte de iunie, în 1866, şi i-a servit drept inspiraţie pentru „Geniu pustiu”.

Evenimentul, intitulat „Una tappa eminesciana/Un popas eminescian”, a fost organizat de Uniunea Democrată a Italienilor.

„Mă bucur că suntem astăzi, aici, împreună, să sărbătorim Ziua Naţională a Culturii Române la evenimentul ‘Un popas eminescian/ Una tappa eminesciana’. Cineva l-a întrebat pe preşedintele Academiei Romane, Ioan Aurel Pop, de ce Ziua Culturii Naţionale se ţine de ziua naşterii lui Eminescu? El a răspuns că este simplu: ‘Când se vorbeşte despre cultură, la români, este imposibil, să se facă abstracţie de Eminescu. Eminescu cuprinde in nuce cultura românească însăşi’. Marco Antonio Canini este primul italian care a tradus o parte din poezia eminesciană în 1887. Astăzi, pentru prima oară la Târgu Mureş, versurile poetului Mihai Eminescu au fost auzite şi în limba italiană”, a declarat preşedintele Uniunii Democrate a Italienilor, Corina Ceauşescu.

Alături de Uniunea Democrată a Italienilor, la eveniment au participat elevii care învaţă limba italiană de la Colegiul Naţional Pedagogic „Mihai Eminescu” din Târgu Mureş, coordonaţi de profesoara de Limba şi Literatura Română Teodora Călugăr Botezan.

Preotul paroh al Bisericii „Sfântul Arhanghel Mihail” din Târgu Mureş, Daniel Bexa, susţine că e onorat să slujească în acest monument istoric care l-a adăpostit pe Mihai Eminescu în luna iunie 1866.

„Biserica de lemn ‘Sfântul Arhanghel Mihail’ din Târgu Mureş este un monument istoric care are o legătură deosebită cu poetul Mihai Eminescu, în sensul că acesta, în călătoria lui spre Blaj, a înnoptat la biserica noastră, mai exact în podul bisericii, în turnul clopotniţei. Ziua Culturii Naţionale în municipiul Târgu Mureş se desfăşoară de obicei în bisericuţa noastră tocmai pentru acest lucru, pentru că această zi a Culturii Naţionale coincide cu ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu. Bisericuţa noastră se face gazdă, ca şi atunci, la 1866, în fiecare an acestui eveniment deosebit. Aici slujirea este unică, în sensul că vin la Târgu Mureş şi slujesc în această biserică după alte două parohii, unde am slujit tot în biserici mai vechi, dar nu erau momente istorice. Însă această bisericuţă, pentru faptul că este una tradiţională românească şi este o construcţie din lemn, are ceva deosebit şi enoriaşii parohiei noastre sunt atraşi de acest lucru. Şi pentru mine, ca preot, slujirea în această bisericuţă este una deosebită şi foarte, foarte intimă. Mă simt legat de neamul nostru românesc prin această slujire în bisericuţa monument istoric”, a susţinut preotul Daniel Bexa.

Actriţa Teatrului Naţional din Târgu Mureş Elena Purea s-a arătat profund impresionată că a participat la eveniment pentru a recita, în limba română, câteva poezii ale lui Eminescu, într-un loc în care poetul chiar a poposit cândva.

„A fost o reală bucurie faptul că am fost în ziua aniversară a Culturii Române, ziua naşterii lui Eminescu, în Biserica Sfântul Mihail din Târgu Mureş, cea mai veche biserică ortodoxă, am înţeles că datează din 1793. A fost o emoţie aparte. A fost greu să mă urnesc să vin încoace din cauza programului, dar acum mă bucur foarte, foarte mult de întâlnirea cu tinerii. Faptul că am împărtăşit momentul ăsta într-un loc sfânt, magic, în care Eminescu a dormit o noapte în clopotniţa bisericii, în drum spre Blaj – am aflat şi eu cu ocazia asta. Recunosc că Eminescu e genial pentru că este un foarte bun cunoscător al sufletului uman şi al limbii române şi am căutat versuri de-ale lui care vorbesc despre spiritualitate, care să aibă legătură şi cu credinţa”, a arătat Elena Purea.

În aceeaşi biserică, miercuri, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş, Biblioteca Judeţeană Mureş şi Arhiepiscopia Ortodoxă Alba-Iulia au organizat evenimentul omagial „La steaua…”, ediţia a XII-a, prilejuit de Ziua Culturii Naţionale.

În cadrul evenimentului a avut loc o slujbă de pomenire, un moment intitulat „Armonii eminesciene”, susţinut de Corul Protopopiatului Ortodox Târgu Mureş şi o prezentare a operei poetului, „Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi…”, prezentat de elevi ai Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureş.

Cu această ocazie a fost decernată Placheta Eminescu şi a Diploma de Excelenţă Culturală profesorilor Anca Claudia Blaga – profesor de Limba şi Literatura Română la Colegiul Naţional „Al. Papiu Ilarian” Târgu Mureş, protopopului ortodox Răzvan Iacob Şulea, şi, post-mortem, conferenţiarului universitar doctor Dumitru Mircea Buda, care a predat la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş.

La finalul manifestării, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş au depus o ghirlandă de flori la bustul poetului Mihai Eminescu din parcul Centrului Cultural „Mihai Eminescu” din Târgu Mureş. AGERPRES

PontmarosStirile Punctul

Peste 4 milioane euro pentru reabilitarea si restaurarea Ansamblului Bisericii Evanghelice din localitatea Batos, Mures

Localitatea Batos este atestata documentar din anul 1319, iar Biserica sa fortificata, de rit evanghelic, a fost cladita in stil gotic intre anii 1380 si 1450, in timp ce zidul de fortificatie a fost construit dupa alte doua secole, in 1636. Pentru revitalizarea acestui obiectiv unic din nordul judetului Mures, situat la granita cu judetul Bistrita-Nasaud, comunitatea locala si-a propus, la initiativa Parohiei Evanghelice CA, realizarea unor investitii care sa repuna monumentul in atentia turistilor care viziteaza aceasta parte a Transilvaniei, valorizand si traditiile deosebite din zona colinara de la iesirea vestica a Parcului Natural Defileul Muresului.

”Zona de nord a judetului Mures, in partea de vest a Defileului raului cu acelasi nume, dispune de un potential turistic insuficient valorificat. Conservarea mostenirii culturale – dezvoltata pe parcursul a sase secole de etnicii sasi – va favoriza dezvoltarea turismului, revenirea in zona a urmasilor celor care au parasit acest areal si perpetuarea unor traditii unice. Sunt necesare investitii importante, dar sub o monitorizare atenta, pentru a se asigura mentinerea unor standarde inalte de conservare. Implementarea acestui proiect poate aduce valoare adaugata din punct de vedere economic, social si cultural pentru intreaga Regiune, nu doar la nivelul comunei Batos si a judetului Mures.

In cadrul liniei de finantare pentru obiective de patrimoniu istoric a Programului ”Regiunea Centru” se vor investi in total peste 25 milioane euro, prin 9 contracte coordonate de ADR Centru, in calitate de Autoritate de Management a acestui Program. Fondurile europene sunt destinate, in acest caz, reintroducerii in circuitele turistice a unor monumente din judetele Alba, Brasov, Mures si Sibiu. Revitalizarea acestor obiective nu se limiteaza doar la reconstructie ci asigura si punerea in valoare a patrimoniului local, oferind o noua valenta turismului cultural, care incurajeaza oamenii sa se preocupe de identitatea lor, pe baza reperelor unice din trecut.

Prin acest proiect, localnicii vor fi implicati direct in diverse activitati traditionale in arealul ansamblului monumental reabilitat. Pe de alta parte, turistii vor gasi pe traseul dintre municipiile Reghin si Bistrita un monument atractiv, unde vor putea participa la Sarbatoarea traditionala a Marului sau la degustari de vinuri din renumitele podgorii ale Transilvaniei”, a declarat – dupa semnarea contractului de finantare pentru Ansamblul Bisericii Evanghelice Batos – domnul Simion Cretu, Director general ADR Centru.

Stirile Punctul

Duminică are loc sfințirea Bisericii Ortodoxe ”Adormirea Maicii Domnului” din cartierul Unirii

Marea sărbătoare va debuta în după-amiaza zilei de sâmbătă, 𝟐𝟖 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 a.c., când, începând cu 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟖:𝟎𝟎, un ales 𝐬𝐨𝐛𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐨𝐭̗𝐢 va oficia slujba 𝐕𝐞𝐜𝐞𝐫𝐧𝐢𝐞𝐢 unite cu 𝐋𝐢𝐭𝐢𝐚.

În zorii zilei de Duminică, 𝟐𝟗 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟒, va sosi Î𝐧𝐚𝐥𝐭𝐩𝐫𝐞𝐚𝐬𝐟𝐢𝐧ț𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐏ă𝐫𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐈𝐫𝐢𝐧𝐞𝐮, 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐞𝐩𝐢𝐬𝐜𝐨𝐩 𝐚𝐥 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐞𝐢, care înconjurat de un sobor de preoți și diaconi 𝐯𝐚 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚 𝐬𝐥𝐮𝐣𝐛𝐚 𝐝𝐞 𝐭â𝐫𝐧𝐨𝐬𝐢𝐫𝐞 𝐚 𝐛𝐢𝐬𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐃𝐮𝐦𝐧𝐞𝐳𝐞𝐢𝐚𝐬𝐜𝐚 𝐋𝐢𝐭𝐮𝐫𝐠𝐡𝐢𝐞.

Ceremonia religioasă va începe de la 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟎𝟖:𝟑𝟎, când se va săvârși 𝐬𝐥𝐮𝐣𝐛𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐟𝐢𝐧𝐭̗𝐢𝐫𝐞 𝐚 𝐀𝐠𝐡𝐢𝐚𝐬𝐦𝐞𝐢 𝐦𝐢𝐜𝐢, iar de la 𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟎𝟗:𝟑𝟎 va fi întâmpinat Ierarhul ortodox, Î𝐧𝐚𝐥𝐭𝐩𝐫𝐞𝐚𝐬𝐟𝐢𝐧𝐭̗𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐏ă𝐫𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐈𝐫𝐢𝐧𝐞𝐮, 𝐀𝐫𝐡𝐢𝐞𝐩𝐢𝐬𝐜𝐨𝐩 𝐚𝐥 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐞𝐢, care, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, va oficia 𝐬𝐥𝐮𝐣𝐛𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐟𝐢𝐧𝐭̗𝐢𝐫𝐞 𝐚 𝐛𝐢𝐬𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢𝐢, continuând cu 𝐃𝐮𝐦𝐧𝐞𝐳𝐞𝐢𝐚𝐬𝐜𝐚 𝐋𝐢𝐭𝐮𝐫𝐠𝐡𝐢𝐞.

Pentru că biserica va îmbrăca cele mai alese și nobile straie de sărbătoare, este 𝐚𝐝𝐫𝐞𝐬at și dumneavoastră î𝐧𝐝𝐞𝐦𝐧𝐮𝐥 de a scoate din garderobă 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐫, 𝐢𝐚 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜ă și/sau orice alt 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬𝐨𝐫𝐢𝐮 𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭 (brâu, insignă etc.) 𝐜𝐮 𝐦𝐨𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞, pentru a cinsti cum se cuvine cel mai mare eveniment al comunității.

Stirile Punctul

Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României: Ansamblul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Emeric, Ghelința

Istoria catolicismului: pe urmele lui Ladislau, regele cavaler.

Pornind din Cetatea Oradea, ne întoarcem acum o mie de ani, în timpurile regelui Ladislau, un simbol al creștinismului și cavalerismului. În bisericile vechi, la început catolice, acum unitariene sau reformate, zidurile ascund bucăți de legendă pictate sub zugrăveli: fresce de bătălie sau epifanii ale monarhului canonizat, acoperite auster de reformă.

Pe urmele regelui cavaler înțelegem un capitol legendar al istoriei maghiare, de la idealurile cavalerești din Europa catolică a începutului de mileniu până la transformarea adusă de protestantism acum cinci sute de ani.

Marele cronicar Balázs Orbán spunea că „Oricine, în timp ce se află în Ghelința… dacă nu ar face o drumeție pe valea pârâului, s-ar lipsi de o mare plăcere pentru că acolo se ascunde timid cel mai interesant peisaj printre munți…”

Satul mai ascunde o comoară: biserica romano-catolică. Pare un modest monument de țară, ca atâtea altele, dar, în realitate, prin ansamblul de picturi murale care decorează în întregime pereții navei, ea se impune atenției ca un monument de excepție, demn de a fi așezat în rândul celor mai importante mărturii ale artei medievale din țara noastră. În fapt, biserica este considerată a fi monument cultic de către UNESCO, iar picturile sale murale sunt foarte apreciate și bine cunoscute istoricilor de artă.

Cel ce vizitează astăzi monumentul nu poate scăpa impresiei de fastuos pe care o degajă fresca interioară. Într-adevăr, pereții navei sunt în întregime acoperiți cu picturi de o remarcabilă valoare artistică. Cea mai cunoscută este fresca de pe peretele nordic. 

Scenele legendei Sfântului Cavaler Ladislau pictate aici se înlănțuie între ele, nefiind separate de chenare, ceea ce sporește efectul dinamic al reprezentării. 

Continuare pe Romania-atractiva.ro

Stirile Punctul

De vizitat: Bijuteria bisericii romano-catolice „Sfântul Emeric” din județul Covasna


Bijuteria bisericii romano-catolice „Sfântul Emeric”, o constituie ansamblul unic de picturi murale medievale, care include teme din Noul Testament, scene din viețile diferiților sfinți și legenda Sfântului Ladislau, o constantă a bisericilor medievale maghiare.
Satul a devenit renumit în întreaga lume datorită acestei biserici din perioada arpadiană.
ℹ️ Mai multe informații 👉 https://visitcovasna.com/ro/places/gelencei-szent-imre-r-mai-katolikus-m-eml-ktemplom



Stirile Punctul

Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României: Ansamblul Bisericii Reformate Fortificate Cricău

Istoria catolicismului: pe urmele lui Ladislau, regele cavaler.

Pornind din Cetatea Oradea, ne întoarcem acum o mie de ani, în timpurile regelui Ladislau, un simbol al creștinismului și cavalerismului. În bisericile vechi, la început catolice, acum unitariene sau reformate, zidurile ascund bucăți de legendă pictate sub zugrăveli: fresce de bătălie sau epifanii ale monarhului canonizat, acoperite auster de reformă.

Pe urmele regelui cavaler înțelegem un capitol legendar al istoriei maghiare, de la idealurile cavalerești din Europa catolică a începutului de mileniu până la transformarea adusă de protestantism acum cinci sute de ani.

Dacă străbați Transilvania pe drumul pietrei și al vinului, nu poți rata Cricăul și Biserica Reformată e aici. Ansamblul de la Cricău este compus din clădirea bisericii și o incintă fortificată. Biserica este una din cele mai vechi biserici construite de sașii transilvăneni. Lăcașul de cult, inițial romano-catolic, a servit de-a lungul timpului drept biserică evanghelică-lutherană și reformată-calvină pentru comunitatea sașilor din Cricău iar azi aparține comunității maghiare reformate.


Povestea locului

Primele grupuri de coloniști stabiliți în Transilvania au venit din zona Rinului și Moselei, din Flandra și din nordul Franței. Coloniștii din Cricău, Ighiu și Romoș sunt menționați ca saxones în anul 1206.

Biserica ridicată la Cricău de sași datează din secolul al XIII-lea. În jurul bisericii a fost construit un zid de piatră cu rol de apărare abia în secolul al XVI-lea.

Biserica a fost restaurată în perioada 1966 – 1967 moment în care s-a luat decizia pavării podelei sanctuarului bisericii cu bucăți de cărămidă adusă de la Cetatea Apoulon de la Piatra Craivii, cărămizi ce poartă în mod vizibil pecetea legiunii romane: Legiunea XIII Gemina Apulum.

În jurul bisericii, pentru apărare s-a construit în sec. XV-XVI o fortificație cu patru bastioane. Zidul fortificației vizibil azi, are 1-3 m înălțime și două urme ale unor bastioane. În partea de vest s-a alipit în secolul al XVIII-lea Conacul Csáky, mai târziu numit conacul Bürger

Continuare pe Romania-atractiva.ro

Stirile Punctul

Saşii din Senereuş au revenit în sat la 150 de ani de la construirea bisericii comunităţii

Peste 150 de saşi din satul Senereuş, comuna Bălăuşeri, au revenit, vineri, în această localitate, pentru a sărbători împlinirea a 150 de ani de la construirea de către comunitate a bisericii evanghelice, a doua ca mărime din mediul rural şi care a înlocuit-o pe cea medievală.

„Comunitatea a decis, în anul 1870, ca vechea biserică să fie demolată, iar până în anul 1873 a fost ridicată actuala biserică, de dimensiuni foarte mari, construită în stil neogotic, cu o sală încăpătoare cu bolţi masive, care se sprijină pe arce dublouri. Din vechea biserică s-a păstrat turnul care adăposteşte clopotniţa, pe care este menţionat anul 1568, două turnuri ale incintei fortificate, cel din partea de nord şi cel din sud, şi o parte a zidului de incintă. Prima atestare documentară a satului Senereuş este anul 1430”, a precizat vicepreşedintele Asociaţiei Saşilor Senereuşeni, Alfred Gross.

Foto: (c) Dorina Matis/AGERPRES



Preşedintele Asociaţiei Saşilor Senereuşeni din Germania, Dietlinde Lutsch, a spus că sărbătoarea de la Senereuş este un prilej de a sărbători legătura saşilor cu patria, de a omagia moştenirea lor culturală şi de a întări sentimentul de comunitate.

„Dorim, să ne aducem aminte aici, în acest loc, de rădăcinile noastre comune şi de copilăria noastră. Suntem legaţi nu numai de Senereuş şi de viaţa pe care am trăit-o aici, ci şi de toţi cei prezenţi aici (…). Dragi prieteni, aţi venit din diferite părţi ale ţării, ale lumii. Mulţi dintre noi ne-am născut aici, am fost botezaţi, confirmaţi şi am mers la şcoală. De aceea ne bucurăm, în mod deosebit, de revederea cu prietenii vechi şi cunoştinţele care ne-au rămas în amintire, precum şi de faptul că putem comemora împreună la mormintele părinţilor bunicilor strămoşilor noştri, care au trăit şi şi-au găsit aici odihna veşnică. Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la construcţia noii biserici (…). Să putem participa la slujba religioasă aici, în biserica noastră de acasă, reprezintă pentru noi un moment emoţionant şi o mare bucurie”, a declarat Dietlinde Lutsch.

Vicepreşedintele Asociaţiei Saşilor Senereuşeni din Germania, Alfred Gross, a precizat că această reuniune a saşilor la Senereuş, se doreşte să fie şi una comemorativă, întrucât se împlinesc 80 de ani de la exodul şi evacuarea saşilor din acest sat, în 9 septembrie 1944, ocazie cu care 12 şi-au pierdut viaţa.

„Au trecut 80 de ani de la exodul şi evacuarea saşilor din Senereuş, care a avut loc în 9 septembrie 1944. Câţiva martori au supravieţuit acestui eveniment – în care 12 senereuşeni şi-au pierdut viaţa în timpul unui atac lângă Sângeorgiu de Mureş – dar sunt astăzi mai în vârstă şi nu pot călători, însă sunt în gândurile noastre şi vă transmit tuturor salutări. Ei ne-au povestit despre victimele unui atac aerian, executat în data de 9 septembrie 1944 asupra unui convoi de refugiaţi civili, la Târgu Mureş, la limita cu Sângeorgiu de Mureş. Aducem, astăzi, un omagiu celor peste 40 de morţi şi peste 100 de răniţi, rezultaţi în urma acestui atac aerian prin mitraliere. Între cei 40 de morţi se regăseau şi 12 persoane din satul Senereuş, adulţi şi copii”, a afirmat Alfred Gross.

Primarul comunei Bălăuşeri, Varga András Adorján, a afirmat că apreciază efortul comunităţii, care nu şi-a abandonat cimitirul şi biserica şi că, deşi este la peste 1000 de kilometri depărtare, nu şi-au uitat rădăcinile.

„Aceasta este ziua în care ne amintim de istoria acestei localităţi, de comunitatea care de secole a construit, a dezvoltat şi a întreţinut acest frumos sat (…). Această zi este una importantă atât pentru comunitatea din Senereuş, cât şi pentru comună. Este ziua în care ne amintim de istoria acestei localităţi, de comunitatea care de secole a construit, a dezvoltat şi a întreţinut acest frumos sat. Bine aţi venit acasă! Mă bucură faptul că chiar dacă istoria nu a fost blândă cu voi, nu v-aţi uitat rădăcinile, vă amintiţi cu mândrie despre moşii voştri şi nu aţi abandonat monumentele construite de ei. Şi chiar dacă trăiţi la mii de kilometri de Senereuş, îngrijiţi cu silinţă biserica şi cimitirul”, a spus primarul.

Varga András Adorján a mai spus că a auzit de la părinţi şi bunici despre modelul de comunitate săsească, despre modul de organizare şi despre arhitectura săsească, care este un model de urmat şi pentru generaţiile următoare.

Preotul ortodox din sat, Octavian Gabriel Ştirbu, a apreciat unitatea comunităţii săseşti, arătând că Sfânta Evanghelie spune: „Cât de frumos este să fie fraţii împreună!”.

Foto: (c) Dorina Matis/AGERPRES



„De aceea frăţia şi bucuria dintre noi nu trebuie să se rezume la lucruri formale şi vreau să menţionez că reprezentaţi şi pentru Biserica Ortodoxă un exemplu extraordinar de bun de urmat. Sunteţi uniţi, sunt sigur că veţi rămâne uniţi. Şi istoria, şi edificiile pe care le aveţi lăsate în sat şi le-aţi construit cu suflet, vor fi un exemplu pentru toţi cei care vom veni din urmă, atât pentru români şi maghiari, cât şi pentru saşii care văd că au început să revină în locurile natale”, a subliniat preotul.

În perioada 1850-1880, comunitatea săsească din Senereuş a reuşit să cumpere terenul de la foştii moşieri, iar în 1868 sectorul estic al zidului circular a fortificaţiei vechiului lăcaş a fost demolat pentru a face loc corului noii biserici.

În anul 1941, în Senereuş erau 1491 de locuitori, dintre care 1321 saşi. În septembrie 1944, saşii au fost evacuaţi şi doar o treime s-a întors la Senereuş în 1945, după Al Doilea Război Mondial. În anii ’80 au emigrat majoritatea saşilor în Germania, iar la începutul anilor ’90 a plecat şi ultimul sas din sat. AGERPRES

Stirile Punctul

Ruta bisericilor de lemn: Ansamblul Bisericii de lemn ”Înălțarea Domnului” din Arieșeni, Alba

Biserici din lemn: Sanctuare de meșteșug și credință.

Răspândite în toată România, ascunse printre coline și livezi, bisericuțele de lemn aduc bucurie nu doar pelerinilor, ci oricărui căutător de frumos. Pătrundem cu respect în aceste locașuri sacre, admirăm împreună arta veche, naivă, sculpturile și frescele uitate din alt timp, de credință și legendă.

Simțim cum inima bate mai cuminte sub cupola arcuită. Altădată pline de săteni, acum în deplină liniște, ne cheamă să respirăm înăuntru simplitatea și smerenia, odată cu mirosul pereților vechi de stejar, ori cel de tămâie și lumânări.

În Parcul Natural Apuseni întâlnești o îmbinare perfectă între creația meșterilor populari și cadrul natural splendid. Cu o încântătoare panoramă asupra dealurilor din jur, Biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” din Arieșeni ilustrează fidel această integrare în peisaj.

Vei zări de departe silueta ei zveltă, evidențiată de clopotnița cu foișor și coif frânt. Aici găsești singurul exemplu de decor țărănesc realizat în tencuială. Cruci, soare cu chip omenesc, rozete și flori înfrumusețează fațadele edificiului.

Biserica găzduiește piese valoroase. Icoana prăznicar din biserica femeilor, crucea donată de fiul tribunului Corcheș, icoanele din secolul al XVII-lea sunt doar câteva exemple.

O construcție originală este Casa Toacelor, unde pe unele bârne poți distinge pictura din secolul al XVIII-lea.

Iar biserica nouă de alături este și ea bucuroasă de oaspeți!


Scurtă incursiune istorică

Construcția sfântului lăcaș a fost începută în anul 1791, fiind finalizată 23 de ani mai târziu, în 1814, urmând ca până în 1829 să fie realizată și pictura bisericii, direct pe lemn, de către zugravul Mihai de la Abrud. 

Picturile interioare ale bisericii au fost ascunse în anii 1877-1878, aceasta fiind tencuită. Decenii mai târziu, în 1959, s-a adăugat și balconul, destinat corului bisericii, iar învelișul din șindrilă al acoperișului a fost înlocuit cu tablă. În anul 1971, a avut loc slujba de sfințire a edificiului. 

Continuare pe Romania-atractiva.ro

Stirile Punctul

Ruta bisericilor de lemn: Ansamblul Bisericii de lemn ”Cuvioasa Paraschiva” din Pianu de Sus, Alba

Biserici din lemn: Sanctuare de meșteșug și credință.

Răspândite în toată România, ascunse printre coline și livezi, bisericuțele de lemn aduc bucurie nu doar pelerinilor, ci oricărui căutător de frumos. Pătrundem cu respect în aceste locașuri sacre, admirăm împreună arta veche, naivă, sculpturile și frescele uitate din alt timp, de credință și legendă.

Simțim cum inima bate mai cuminte sub cupola arcuită. Altădată pline de săteni, acum în deplină liniște, ne cheamă să respirăm înăuntru simplitatea și smerenia, odată cu mirosul pereților vechi de stejar, ori cel de tămâie și lumânări.

E plămădită din lemn, dar din pământul pe care stă s-a scos aur. În cimitirul Bisericii „Cuvioasa Paraschiva” din Pianu de Sus, încă se mai găsesc stâlpi funerari din lemn, frumos ornați, încrustați cu simbolul XIII, din perioada colonizării romane, aici fiind cantonată Legiunea XIII Gemina.

Brâie îndestulătoare de cioplituri, stele în colțuri, rozete cu spițe urcă pe stâlpii înălțării de la Pianu, tăinuind și ei aceeași datină ca cei din vechile cimitire de pe tot cuprinsul ținutului. 

Biserica de astăzi se remarcă prin arhitectura proprie lăcașurilor de cult dispărute de pe întreaga vale a Pianului. Păstrează obiecte valoroase de patrimoniu, dar și o pictură de o frumusețe rară.

Cu o istorie mai puțin obișnuită, Biserica  de lemn din Pianu de Sus poartă amprenta simplității și modestiei specifice bisericilor vechi, dar autentice.


Scurtă incursiune istorică

Se spune că pe locul actualei biserici ar fi existat o alta, făcută din grădele și tencuită cu pământ. În jurul său a fost edificată biserica din lemn, în anul 1761, iar după terminarea construcției, cea de grădele a fost stricată din interior.

Timpul și neglijența și-au pus amprenta asupra lăcașului atât de mult încât, în anul 1918, cu ocazia lucrărilor de reabilitare, s-a renunțat la încăperea pronaosului și parțial la naos. Astăzi, în structura construcției regăsim doar altarul şi o mică parte din naos, turnul fiind mutat pe partea conservată. 

În timpul Primului Război Mondial clopotele de la biserica nouă au fost ridicate. Ca urmare, clopotul din turnul vechii bisericii de lemn a fost mutat la biserica nouă, el purtând inscripția: „Pianu Românesc, popa Moise, popa Ioan 1761”.

Continuare pe Romania-atractiva.ro

Stirile Punctul

Ruta bisericilor fortificate: Capela Bisericii Evanghelice din Cetatea Aiud

Bisericile fortificate: Inima comunității săsești protestante.

În satele săsești din Transilvania, acolo unde totul merge ceas, bisericile fortificate se înalță maiestuos pe culmi, nu doar ca structuri arhitectonice, ci ca simboluri ale unei solidarități comunitare ce a traversat secole. Inițial edificate pentru rugăciune și reflecție, s-au transformat rapid în cetăți de apărare, ce reflectă nevoia de protecție și unitate în fața pericolelor vremurilor medievale.

Unele incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate sunt reflecții ale ordinii și rigorii ce au domnit odată aici, spunând o poveste despre un trai cumpătat, disciplină și credință – învățăminte valoroase pentru noi, călătorii.

Biserica mică reformată (vechea Capelă evanghelică) din Aiud a fost clădită în secolul al XIX-lea pe locul unei biserici care a fost construită între anii 1333-1334. Martoră la multiple evenimente din trecut, monumentul și-a păstrat destinația inițială, acela de loc de cult.


Scurtă incursiune istorică

Localitatea Aiud din județul Alba, este atestată documentar în anul 1293. De-a lungul timpului a aparţinut, ca domeniu de danie, principilor transilvani. Elementul arhitectonic principal îl constituie complexul cunoscut sub numele de „Cetatea Aiudului”, în fapt o biserică fortificată, zidul de incintă cu turnurile aferente, clădiri ecleziastice și Palatul Princiar. Astăzi, cetatea este compusă din vechea capelă evanghelică și biserica reformată calvină, înconjurate de o incintă fortificată.

Capela evanghelică a fost construită în secolul al XIX-lea pe locul unei biserici care a fost construită în anii 1333-1334. 

Structura actuală a cetății e definită prin ziduri din segmente drepte, rotunjite pe latura vestică şi prevăzute la colţuri cu turnuri de apărare. În prezent zidurile ating încă înălțimi de 10 m, cu grosimi chiar de aproximativ 2 m. În partea de sus se pot vedea meterezele pentru arme de foc, fiind prevăzute pe interior cu drum de patrulare pentru străjeri, lat de aproape 1 m. În urmă cu trei secole cetatea era împrejmuită de un şanţ plin cu apă, din râul Aiudel, astfel că accesul se făcea controlat cu ajutorul unui pod mobil.

Continuare pe Romania-atractiva.ro

Stirile Punctul

Ruta bisericilor fortificate: Ansamblul Bisericii Reformate Șard

Bisericile fortificate: Inima comunității săsești protestante.

În satele săsești din Transilvania, acolo unde totul merge ceas, bisericile fortificate se înalță maiestuos pe culmi, nu doar ca structuri arhitectonice, ci ca simboluri ale unei solidarități comunitare ce a traversat secole. Inițial edificate pentru rugăciune și reflecție, s-au transformat rapid în cetăți de apărare, ce reflectă nevoia de protecție și unitate în fața pericolelor vremurilor medievale.

Unele incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate sunt reflecții ale ordinii și rigorii ce au domnit odată aici, spunând o poveste despre un trai cumpătat, disciplină și credință – învățăminte valoroase pentru noi, călătorii.

Așezarea apare menționată pentru prima dată într-un document din anul 1238, ca simplă villa. La început, în acest loc s-a ridicat o biserică romanică cu trei nave și o absidă semicirculară, construită la sfârșitul secolului al XIII-lea.


Scurtă incursiune istorică

Biserica din Șard a fost ridicată în stilul unei bazilici romane, având trei nave și o absidă semicirculară, data de finalizare fiind la sfârșitul secolului al XIII-lea. La începutul secolului al XV-lea s-a adăugat un cor gotic poligonal, susținut de contraforturi, un portal pe latura de nord și ancadramente gotice la ferestre. La sfârșitul secolului al XV-lea, biserica a fost fortificată cu ziduri de incintă și un turn de poartă, iar alte transformări semnificative au avut loc mai târziu, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.

Un aspect distinctiv este reprezentat de un ancadrament încorporat în zidul sudic, pe care este gravat anul 1690. Biserica este înconjurată de o fortificație cu formă circulară neregulată, realizată din piatră brută de râu, având un diametru cuprins între 56 și 60 de metri.

 Înălțimea incintei atinge 6-7 metri, iar zidul are o grosime de 1,10 metri. Un turn de poartă, în stare de ruină, se află în partea de nord. Turnul conservă în prezent vechiul jgheab de piatră la exterior, pe care o hersă aluneca pentru a închide poarta.

Continuarea pe Romania-atractiva.ro

Stirile Punctul

Ruta bisericilor fortificate: Ansamblul Bisericii Evanghelice din Sebeș

Bisericile fortificate: Inima comunității săsești protestante.

În satele săsești din Transilvania, acolo unde totul merge ceas, bisericile fortificate se înalță maiestuos pe culmi, nu doar ca structuri arhitectonice, ci ca simboluri ale unei solidarități comunitare ce a traversat secole. Inițial edificate pentru rugăciune și reflecție, s-au transformat rapid în cetăți de apărare, ce reflectă nevoia de protecție și unitate în fața pericolelor vremurilor medievale.

Unele incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate sunt reflecții ale ordinii și rigorii ce au domnit odată aici, spunând o poveste despre un trai cumpătat, disciplină și credință – învățăminte valoroase pentru noi, călătorii.

Despre Sebeș poate ai aflat că este un oraș industrial, dar acum mai bine de 800 de ani aici trăiau secuii, apărători ai granițelor, iar apoi sașii, colonizați în același cop. 

Biserica evanghelică din Sebeș se aseamănă cu Biserica Neagră din Braşov, fiind considerate surori, având acelaşi proiectant, construindu-se în aceleaşi perioade de timp, ea fiind martora istoriei zbuciumate a cetăţii şi tronează acum în centrul oraşului. Aceasta a fost construită în stil romanic, după jumătatea secolului al XII-lea, suferind numeroase modificări pe parcursul istoriei sale.

La intrarea în oraș vei zări de departe biserica în splendoarea ei maiestuoasă. Te vor impresiona altarul renascentist, ferestrele gotice, zidurile sumbre, poate și povestea unei pietre, a penitenței. Dacă ai ajuns aici, cu siguranță o vei afla!

Continuarea pe Romania-Atractiva.ro

Stirile Punctul

Ruta bisericilor fortificate: Ansamblul Bisericii Reformate Ighiu

Bisericile fortificate: Inima comunității săsești protestante.

În satele săsești din Transilvania, acolo unde totul merge ceas, bisericile fortificate se înalță maiestuos pe culmi, nu doar ca structuri arhitectonice, ci ca simboluri ale unei solidarități comunitare ce a traversat secole. Inițial edificate pentru rugăciune și reflecție, s-au transformat rapid în cetăți de apărare, ce reflectă nevoia de protecție și unitate în fața pericolelor vremurilor medievale.

Unele incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate sunt reflecții ale ordinii și rigorii ce au domnit odată aici, spunând o poveste despre un trai cumpătat, disciplină și credință – învățăminte valoroase pentru noi, călătorii.

Dacă ajungi aici duminica, ori la sărbători religioase, vei avea surpriza să asiști la slujbe care sunt ținute în limba maghiară, dar și română, ori germană, însoțite de muzică la orga construită într-un atelier sibian, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care este încă funcțională.

Biserică a fost construită între anii 1781-1783, chiar în mijlocul unei incinte fortificate din secolul al XV-lea. De fapt, pe locul acesteia a existat o biserică romanică construită de către coloniștii sași cu aproximativ 500 de ani mai devreme. Toate aceste construcții au fost ridicate folosind vestita piatră de Ighiu.

În curtea bisericii se află și casa parohială reformată, fosta casă parohială evanghelică, construită în anul 1485, dar și mai multe morminte ale unor personalități care au avut un rol în istoria comunității de aici și nu numai. Biserica actuală, fostă biserică evanghelică, poate fi integrată, din punct de vedere stilistic, barocului târziu și rococoului.

Turnul-clopotniță măsoară 52 de metri înălțime, fiind unul dintre cele mai înalte turnuri din această zonă, dacă le excludem pe cele aparținând bisericilor din orașe. Merită să urci la ultimul etaj pentru a admira un peisaj aparte!

Continuarea pe România-atractivă.ro

Stirile Punctul

Ruta bisericilor fortificate: Ansamblul Bisericii Evanghelice C.A. Jelna

Bisericile fortificate: Inima comunității săsești protestante.

În satele săsești din Transilvania, acolo unde totul merge ceas, bisericile fortificate se înalță maiestuos pe culmi, nu doar ca structuri arhitectonice, ci ca simboluri ale unei solidarități comunitare ce a traversat secole. Inițial edificate pentru rugăciune și reflecție, s-au transformat rapid în cetăți de apărare, ce reflectă nevoia de protecție și unitate în fața pericolelor vremurilor medievale.

Unele incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate sunt reflecții ale ordinii și rigorii ce au domnit odată aici, spunând o poveste despre un trai cumpătat, disciplină și credință – învățăminte valoroase pentru noi, călătorii.

Atunci când ajungi la Jelna, în județul Bistrița-Năsăud, ți se înfățișează un sat cu case mândre, vechi, construite de locuitori destoinici. În centrul localității a fost ridicată biserica fortificată, la început catolică. Istoria acesteia a fost pusă în legătură cu cea a cetății din Bistrița.

Biserica fortificată, astăzi evanghelică, are aspectul unui vârstnic peste care au trecut ani tulburi. Nu a avut o viață prea ușoară. Dar rămâne falnică și demnă. Astăzi se mai păstrează turnul de poartă, segmente ale zidurilor de fortificație, corul și absida bisericii vechi.

Continuarea pe Romania-Atractiva.ro

Stirile Punctul

Ruta bisericilor fortificate: Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Cristian

Bisericile fortificate: Inima comunității săsești protestante.

În satele săsești din Transilvania, acolo unde totul merge ceas, bisericile fortificate se înalță maiestuos pe culmi, nu doar ca structuri arhitectonice, ci ca simboluri ale unei solidarități comunitare ce a traversat secole. Inițial edificate pentru rugăciune și reflecție, s-au transformat rapid în cetăți de apărare, ce reflectă nevoia de protecție și unitate în fața pericolelor vremurilor medievale.

Unele incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate sunt reflecții ale ordinii și rigorii ce au domnit odată aici, spunând o poveste despre un trai cumpătat, disciplină și credință – învățăminte valoroase pentru noi, călătorii.

Pe malul râului Ghimbășel, în județul Brașov, într-un loc ales cu atenție acum mai bine de 800 de ani, se ridică falnic biserica fortificată din Cristian. Este un ansamblu arhitectural unic, la fel ca toate celelalte ridicate de sași, niciunul identic cu un altul.


Scurtă incursiune istorică

Corpul bazilicii a fost ridicat inițial în stil romanic, dar multe din elementele decorative sunt de factură gotică, fiind influențat de șantierul cistercian de la Cârța (azi în județul Sibiu). Biserica a purtat inițial hramul Sf. Nicolae.

Construcția a suferit numeroase modificări de-a lungul secolelor, adaptări cauzate în principal de cutremure, atacuri străine și creșterea numărului de locuitori. După cutremurul devastator din anul 1838, care a determinat refacerea integrală a bisericii se construiesc acoperișul nou și clopotnița, căreia la 1903 i se mai adaugă un etaj și cele patru turnulețe.

Cel mai important eveniment care se desfășoară în biserică este încoronarea, în septembrie 1690, a principelui Transilvaniei. La aceasta participă voievodul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, alături de Dieta ardeleană, convocată la Cristian.

Cu totul unic este cimitirul amenajat în anul 1792 într-o incintă a fortificațiilor. Dacă ai ajuns aici, trebuie să îl vizitezi. Astfel de cimitire se află în puține locuri din Europa. Dar și sate cu număr record de berze, așa cum este Cristian, nu vei găsi prea ușor! 

Stirile Punctul

Ruta bisericilor fortificate: Ansamblul Bisericii Reformate Ighiu

Bisericile fortificate: Inima comunității săsești protestante.

În satele săsești din Transilvania, acolo unde totul merge ceas, bisericile fortificate se înalță maiestuos pe culmi, nu doar ca structuri arhitectonice, ci ca simboluri ale unei solidarități comunitare ce a traversat secole. Inițial edificate pentru rugăciune și reflecție, s-au transformat rapid în cetăți de apărare, ce reflectă nevoia de protecție și unitate în fața pericolelor vremurilor medievale.

Unele incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate sunt reflecții ale ordinii și rigorii ce au domnit odată aici, spunând o poveste despre un trai cumpătat, disciplină și credință – învățăminte valoroase pentru noi, călătorii.

Dacă ajungi aici duminica, ori la sărbători religioase, vei avea surpriza să asiști la slujbe care sunt ținute în limba maghiară, dar și română, ori germană, însoțite de muzică la orga construită într-un atelier sibian, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care este încă funcțională.

Biserică a fost construită între anii 1781-1783, chiar în mijlocul unei incinte fortificate din secolul al XV-lea. De fapt, pe locul acesteia a existat o biserică romanică construită de către coloniștii sași cu aproximativ 500 de ani mai devreme. Toate aceste construcții au fost ridicate folosind vestita piatră de Ighiu.

În curtea bisericii se află și casa parohială reformată, fosta casă parohială evanghelică, construită în anul 1485, dar și mai multe morminte ale unor personalități care au avut un rol în istoria comunității de aici și nu numai. Biserica actuală, fostă biserică evanghelică, poate fi integrată, din punct de vedere stilistic, barocului târziu și rococoului.

Turnul-clopotniță măsoară 52 de metri înălțime, fiind unul dintre cele mai înalte turnuri din această zonă, dacă le excludem pe cele aparținând bisericilor din orașe. Merită să urci la ultimul etaj pentru a admira un peisaj aparte!

Continuarea pe Romania-Atractiva.ro

Stirile Punctul

Ruta bisericilor fortificate: Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Cristian

Bisericile fortificate: Inima comunității săsești protestante.

În satele săsești din Transilvania, acolo unde totul merge ceas, bisericile fortificate se înalță maiestuos pe culmi, nu doar ca structuri arhitectonice, ci ca simboluri ale unei solidarități comunitare ce a traversat secole. Inițial edificate pentru rugăciune și reflecție, s-au transformat rapid în cetăți de apărare, ce reflectă nevoia de protecție și unitate în fața pericolelor vremurilor medievale.

Unele incluse în patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate sunt reflecții ale ordinii și rigorii ce au domnit odată aici, spunând o poveste despre un trai cumpătat, disciplină și credință – învățăminte valoroase pentru noi, călătorii.

Pe malul râului Ghimbășel, în județul Brașov, într-un loc ales cu atenție acum mai bine de 800 de ani, se ridică falnic biserica fortificată din Cristian. Este un ansamblu arhitectural unic, la fel ca toate celelalte ridicate de sași, niciunul identic cu un altul.

Localitatea se află la o altitudine de 565 metri și este străbătută de pârâul Ghimbășel, curs de apă care izvorăște din Munții Bucegi. Hotarele sale se întind la nord și la vest până în câmpia depresionară a Bârsei, iar la est până la Muntele Postăvaru. 

Cristianul este traversat de șoseaua de legătură dintre Brașov și Câmpulung Muscel, care era în trecut cel mai important drum comercial înspre Țara Românească, astăzi fiind cea mai importantă arteră turistică din zona atractivă a Brașovului, care cuprinde și cetatea Râșnov și vestitul Castel Bran.

Continuarea pe Romania-Atractiva.ro

Stirile Punctul

Proiectul de renovare a Bisericii Evanghelice din Alma Vii, derulat de Fundația Mihai Eminescu Trust din Sighișoara, premiat de Comisia Europeană și Europa Nostra

Comisia Europeană și federația paneuropeană de protejare a moștenirii culturale Europa Nostra au anunțat, azi, câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu/Premiilor Europa Nostra 2024. Dintre premiile acordate, unul a mers către proiectul de renovare dintemelii a bisericii săsești (evanghelice) din satul Alma Vii (comuna Moșna, județul Sibiu), din apropiere de Sighișoara.

Lucrările de restaurare,minuțios efectuate, au păstrat integritatea arhitecturală și istorică a bisericii. Ele au fost efectuate folosind cu precădere meșteri din zonă și materiale tradiționale. De întregulproiectde restaurare s-a ocupat fundația Mihai Eminescu Trust din Sighișoara, condusă de Caroline Fernolend.

”Proiectul, în valoare de aproape 4 milioane de lei, a fost finanțat printr-un grant norvegian și cofinanțat de către și fundațiile Mihai Eminescu Trust Horizon… Construită în secolul al XIV-lea și apoi fortificată, extinsă 200 de ani mai târziu, biserica a trecut în cadrul acestui proiect prin ample lucrări de restaurare. Acestea au vizat în special turnurile și zidul de fortificație, dar și amenajarea spațiului interior al incintei fortificate și transformarea acestuia într-un centru cultural local ce va găzdui evenimentele speciale și sărbătorile comunității”, se menționează pe site-ul fundației Mihai Eminescu Trust.

Mulțumită acestui proiect, satul Alma Vii, practic necunoscut înainte,plin de praf și de noroaie, în funcție de vreme, a ajuns odestinație de turism cultural. Aceasta și cu ajutorul a 10 filme de scurtmetraj și a unui documentar de lung metraj realizate în timpul proiectului de restaurare a bisericii fortificate.

surse foto: Facebook/Alma Vii, Sorin Onișor

Stirile Punctul

Târnosirea bisericii din parohia Sovata I

În data de 29 octombrie a.c., Părintele Arhiepiscop Irineu a oficiat slujba de târnosire a bisericii cu hramul „Schimbarea la Față a Domnului” din parohia Sovata I, protopopiatul Târgu-Mureş. În continuare, Ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură.

Biserica „Schimbarea la Față a Domnului” din parohia Sovata I este situată în stațiunea balneoclimaterică Sovata Băi, renumită prin lacurile sărate. Locașul de închinare a fost edificat între anii 1931-1932 de către antreprenorul Klinger din Reghin, cu sprijinul tâmplarilor Ioan Vadas și Ludovic Duca din Sovata. Începând cu anul 2007, au fost efectuate numeroase lucrări de renovare și înfrumusețare a interiorului și exteriorului bisericii. În anul 2021, a fost finalizată lucrarea de pictură în tehnica fresco, realizată de către pictorii Cristian Corneanu și Alexandru Molnar.

Citeste continuarea pe reintregirea.ro

Stirile Punctul

Târnosirea bisericii din filia Seleuș, parohia Zagăr

Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din localitatea Seleuș reprezintă rezultatul lucrărilor de înfrumusețare și amenajare interioară a unui imobil oferit de către Primăria Comunei Zagăr, în anul 2004. Începând cu anul 2013, sub păstorirea părintelui Silviu Eugen Popescu, au fost demarate ample lucrări de restaurare și transformare arhitecturală a imobilului. Astfel, a fost ridicat turnul clopotniță, fiind lipit de peretele sudic al edificiului. De asemenea, șarpanta și acoperișul bisericii au fost înlocuite integral. În anul 2021, interiorul locașului de rugăciune a fost împodobit cu haina picturii, lucrarea fiind executată de către pictorul Romeo Păvăloaia. În prezent, comunitatea ortodoxă din filia Seleuș numără 40 de familii.

La data de 17 septembrie 2023, Părintele Arhiepiscop Irineu a oficiat slujba de târnosire a bisericii cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi” din filia Seleuș, parohia Zagăr, protopopiatul Sighișoara. În continuare, Ierarhul Alba Iuliei a săvârșit Sfânta Liturghie și a rostit cuvântul de învățătură.

Sursa: Radio Reîntregirea

Stirile Punctul

Vizita papală – Papa Francisc către tineri: Nimeni nu vă poate lua locul în istoria Bisericii şi a lumii

Budapesta, sâmbătă, 29 aprilie 2023 (MTI) – Papa Francisc le-a vorbit tinerilor cu care s-a întâlnit sâmbătă după-amiază, în Arena Sportivă „Papp László” din Budapesta, despre rolul viselor şi al obiectivelor, despre importanţa comunităţii, a jocului în echipă, a serviciului în beneficiul altora, despre importanţa liniştii şi a
rugăciunii.

“Nimeni nu vă poate lua locul în istoria Bisericii şi a lumii, nimeni nu poate face ceea ce numai voi puteţi face”, le-a spus Papa Francisc tinerilor.

Suveranul Pontif i-a numit pe tineri prieteni şi a afirmat: “Cu toţii sunteţi preţioşi pentru Isus şi pentru mine”. Le-a cerut să se ajute unii pe alţii să creadă că sunt iubiţi, preţioşi şi destinaţi să facă lucruri măreţe.

Acesta a mai explicat că Isus nu predică, ci creează o cale. Isus nu distruge visele, ci le corectează. Dar Isus insistă asupra unui lucru: un om nu devine mare dacă se ridică deasupra celorlalţi, ci dacă coboară la ei, nu în detrimentul celorlalţi, ci slujindu-i pe aceştia.

Papa Francisc a continuat spunând că învingătorul în viaţă, la fel ca în sport, este cel care îşi stabileşte obiective măreţe şi se antrenează în dialog cu Isus, care este “cel mai bun antrenor posibil”. Isus te ascultă, te motivează, crede în tine şi ştie cum să scoată ce e mai bun din tine”, a enumerat Suveranul Pontif.

Acesta a mai adăugat: “În prezent, există tentaţia de a ne mulţumi cu un telefon mobil şi câţiva prieteni, dar acest lucru nu duce la bine. Nu te poţi închide într-un cerc mic de prieteni cu care să ţii legătura doar prin tastarea telefonului”, a avertizat Papa Francisc.

Şeful Bisericii Romano-Catolice a calificat drept un “element important al antrenamentului” faptul ca tinerii să găsească zilnic timp pentru linişte, să se oprească şi să se roage.

Liniştea este solul pe care se pot cultiva relaţii binecuvântate, pentru că ne permite “să-i încredinţăm lui Isus ceea ce trăim, să-i aducem chipuri şi nume (…) să-i prezentăm prietenii noştri şi să rostim o rugăciune pentru ei”, a explicat Papa Fnacisc.

De asemenea, acesta i-a avertizat pe tineri că liniştea nu trebuie folosită pentru “lipirea” de telefoanele mobile şi de reţelele de socializare. Viaţa este reală, nu virtuală, nu se derulează pe un ecran, ci în lume”, a subliniat Papa Francisc şi le-a cerut: “Nu virtualizaţi viaţa care este reală!”.

În cele din urmă, Suveranul Pontif a amintit povestea biblică a înmulţirii miraculoase a pâinilor şi a subliniat că Evanghelia nu menţionează detaliul modului în care apostolii l-au convins pe tânărul, care avea cinci pâini şi doi peşti, să dea “tot ce avea”. Tânărul, care a venit să primească de la Isus, s-a trezit că el însuşi este cel care îi dăruieşte lui Isus. Dar aşa se întâmplă, miracolul se “naşte din împărtăşire”.

În momentul în care Papa Francisc a urcat pe scenă, a fost întâmpinat cu urale şi aplauze îndelungate de cei 11 000 de tineri prezenţi la întâlnire.

După mărturia a patru tineri şi discursul Suveranului Pontif, participanţii au rostit împreună rugăciunea Tatăl Nostru.

Sursa: MTI