bistrita-nasaud

Stirile Punctul

Ruta gastronomiei tradiționale românești: Traseul gustului de Foioioi din Poarta Transilvaniei Bistrița-Năsăud

Peisajul culinar românesc: Rețeta sofisticată a unei experiențe delicioase!

În călătoria noastră culinară, degustăm România, cu ierburi sau mirodenii cu iz de Orient și tradiții balcanice, turcești sau maghiare. Suntem primiți în bucătăriile locale unde mâncărurile robuste au fiecare câte un secret și un povestitor gata să-l dezvăluie celor deschiși la vorbă.

De la ciobanii români, la măcelarii sași sau pescarii din Delta Dunării, fiecare rețetă este o ofrandă adusă acestor locuri străvechi. Fiecare anotimp ne invită la o sărbătoare prin mâncare bună, adevărată, cu sufletul pus în toți pașii facerii ei.

În inima Transilvaniei, județul Bistrița-Năsăud își deschide porțile către o călătorie culinară de neuitat. Denumit și Poarta Transilvaniei, acest tărâm istoric face legătura între Bucovina, Maramureș și Transilvania. Aici, unde tradiția și inovația se împletesc armonios, vă veți delecta cu gusturi autentice, influențate de peisajul variat și bogăția culturală a regiunii. Deschizând această „Poartă” ne regăsim la confluența a trei culturi: română, săsească și maghiară.

Produsele locale, precum brânzeturile sărate, dulcețurile de fructe de pădure și pâinea coaptă în cuptor cu lemne, vă vor încânta simțurile.

Vinurile rafinate din zona viticolă a Lechinței, realizate cu pasiune și cu atenție pentru tradiție, completează tabloul gastronomic.

Printre aceste comori culinare se distinge zacusca cu păstrăv afumat de la Păstrăvăria RIN din Romuli. Rețeta acesteia îmbină păstrăvul afumat, un produs emblematic al zonei, cu zacusca, un preparat tradițional românesc. Păstrăvul este afumat perfect, păstrându-și textura și gustul delicat, iar zacusca este pregătită cu grijă, folosind legume proaspete și alte ingrediente alese, pentru a-i da un gust bogat și autentic. Acest fel de mâncare este nu doar o experiență culinară, ci și o poveste a caracterului distinct al regiunii Bistrița-Năsăud, demonstrând cum ingredientele locale și talentul bucătarilor pot crea adevărate capodopere gastronomice.

Continuare pe Romania-atractiva.ro

Sursa: Iubesc Transilvania România

Stirile Punctul

Ruta bisericilor de lemn: Biserica de lemn „Sf. Prooroc Ilie” din Petriș, Bistrița-Năsăud

Biserici din lemn: Sanctuare de meșteșug și credință.

Răspândite în toată România, ascunse printre coline și livezi, bisericuțele de lemn aduc bucurie nu doar pelerinilor, ci oricărui căutător de frumos. Pătrundem cu respect în aceste locașuri sacre, admirăm împreună arta veche, naivă, sculpturile și frescele uitate din alt timp, de credință și legendă.

Simțim cum inima bate mai cuminte sub cupola arcuită. Altădată pline de săteni, acum în deplină liniște, ne cheamă să respirăm înăuntru simplitatea și smerenia, odată cu mirosul pereților vechi de stejar, ori cel de tămâie și lumânări.

Primită în dar la începutul secolului trecut, Biserica de lemn cu hramul „Sf. Prooroc Ilie” veghează și astăzi bătrânul cimitir al satului Petriș. A fost transportată cu căruțele de la Ilva Mare, fiind reclădită între anii 1901 și 1903.

Cu pereţii din lemn de brad, așezați pe o temelie trainică din piatră de râu, bisericuța se remarcă prin simplitate și modestie.

În interior, privirile îți sunt atrase de minunatul decor sculptat al ușilor împărătești și de valoroasele icoane pictate pe lemn. Dintre frumoasele obiecte care împodobesc sfântul lăcaș, ies în evidență ștergarele de un alb imaculat, cusute cu motive tradiționale românești de femeile harnice din satul Petriș, ca o mărturie sinceră a iubirii de Dumnezeu.

Bisericuța este pregătită mereu de oaspeți, așa că fă-ți drum pe aici, drag călător!

Continuare pe Romania-atractiva.ro

Stirile Punctul

Regionalizarea în ochii opoziției

romania harta judeteSenatorul PDL Marius Paşcan, vicepreşedintele Comisiei pentru cultură, arte şi mass-media din Senat, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că o regiune formată din judeţele Mureş, Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud ar fi ‘o variantă interesantă’, însă respinge un eventual argument etnic în privinţa formării acesteia.

‘Da, este o variantă interesantă, cu siguranţă se vor acorda acele fonduri de coeziune, suplimentar sau preferenţial, către zonele considerate defavorizate de către UE. Şi pornind de la acest argument, dacă el fundamentează o asemenea construcţie, este de analizat, de luat în calcul. Dar în acelaşi timp, pentru că porneşte de la UDMR şi şi-au făcut calcule din nou legate de etnocentrism şi etnicitate şi polarizarea etniei maghiare într-o singură construcţie, acesta n-ar fi un argument. Ba din contră, ar întări asperităţi sau conflictualităţi mai vechi sau latente între români şi maghiari. Or, datoria noastră politică este să le armonizăm, aceste relaţii, să-i adunăm pe unii cu ceilalţi şi nu să-i îndepărtăm’, a arătat Marius Paşcan.

Întrebat dacă vede o posibilă decuplare a judeţului Mureş de Harghita şi Covasna, Paşcan a arătat că nu există niciun proiect în care cele trei judeţe să figureze separat.

Senatorul a arătat că este în favoarea actualei organizări administrative, pe regiunea VII Centru, şi, în acelaşi timp susţine ca municipiul Târgu Mureşul să fie capitală regională.

Acesta a mai spus că susţine necesitatea solidarizării administraţiei publice locale, a politicienilor, parlamentarilor şi a liderilor politici din judeţul Mureş pentru susţinerea celor mai importante proiecte de dezvoltare şi asigurarea unei perspective a stabilităţii economice şi sociale precum şi a competitivităţii pe termen lung.

‘Evident, în primul rând, se cuvine să ne batem politic pentru a dobândi statutul de capitală regională în viitoarea reconfigurare administrativă a regiunilor de dezvoltare ale ţării. O asemenea poziţie ne-ar avantaja, indiscutabil, în fundamentarea unor programe de dezvoltare judeţul având prioritate în adoptarea deciziilor în postura de centru regional. Se impune să ne corelăm eforturile având în vedere premisa că fiecare dintre judeţele învecinate va concura asigurându-şi lobby-ul pentru valorificarea propriilor atuuri’, a susţinut senatorul.

Paşcan a precizat că judeţul Alba este capitală istorică şi spirituală a românilor, Sibiul a fost recunoscut drept capitală culturală, Braşovul reprezintă o capitală turistică a centrului ţării, iar Bistriţa a evoluat foarte mult în ultimii ani.

Atuul Mureşului ar fi că se află în topul primelor zece judeţe ale României în privinţa contribuţiilor alocate bugetului de stat, deţine o poziţie geo-strategică favorabilă, un potenţial viitor aeroport regional cu cea mai generoasă şi ofertantă poziţie din centrul ţării, fiind la intersecţia celor mai importante viitoare căi rutiere: autostrada Transilvania Braşov-Oradea şi Timişoara-Târgu Mureş-Iaşi.

AGERPRES