Coaliția de guvernare a ajuns marți la un acord privind reforma administrației publice, care prevede reducerea cu 10% a posturilor ocupate din sistem, ceea ce înseamnă ce peste 13.000 de funcționari vor fi concediați la nivel național. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, urmează să prezinte săptămâna viitoare proiectele de lege în coaliție.
Surse politice au confirmat pentru Mediafax că reforma administrației publice va fi cel mai probabil aprobată prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament. Decizia finală se va lua după ce ministrul UDMR Cseke Attila va prezenta forma finală a proiectelor.
În ultimele săptămâni, partidele din coaliție au avut dificultăți în stabilirea unei forme comune. PSD, susținut de primari și președinți de consilii județene, propunea autonomie locală, prin care autoritățile să decidă singure unde se fac reducerile, prin restructurări, comasări de servicii sau blocarea posturilor vacante.
UDMR a venit cu o abordare diferită, cerând criterii bine definite. Forma promovată de partid prevedea eliminarea a 10% din posturile efectiv ocupate în administrație, varianta care a fost în final acceptată.
Reforma administrației locale trebuia inițial să facă parte dintr-un set mai amplu de măsuri, însă în ultimele luni cele patru partide din coaliție nu au reușit să ajungă la o formă finală.
În paralel, liderii coaliției nu au ajuns la un acord nici privind pensiile magistraților. Reforma pensiilor speciale este un angajament asumat prin PNRR și trebuie finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie. În caz contrar, România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro din fondurile europene.
În plus, după apariția știrilor legate de restructurări, Sorin Grindeanu, liderul interimar al PSD a ieșit cu o declarație care contrazice sursele: „Ce s-a dat pe surse că s-a ajuns la agreement să dăm afară 13.000 de oameni, că asta înseamnă reformă din administrație. Nu e cazul de așa ceva, nu s-a discutat așa ceva, nu s-a ajuns la această concluzie. Nu s-a luat nicio decizie legate de aceste lucruri în ședința de azi”.
Așadar, rămâne de văzut dacă actualul acord din coaliție va ține sau urmează noi runde de negocieri.
”I-am notificat pe toți și-i pun în fața faptului împlinit. Nu doar că vor răspunde în scris și cu adresă oficială, dar îi vom pune să respecte constituția și să apere interesul public!”, începe Mihai-Dan Farcaș.
În urma notificării oficiale transmise tuturor instituțiilor-cheie ale statului — de la Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, până la Curtea de Conturi a României, Avocatul Poporului și Administrația Prezidențială a României — avertizăm public că nu vom opri presiunea până nu va fi găsit „punctul dureros” al sistemului și nu se va ajunge la o rezolvare reală, nu cosmetizată. Ordinul nr. 20/2025, emis de Ministerul Finanțelor, nu este doar o măsură administrativă neinspirată — este declanșatorul unui eșec sistemic, care a paralizat fluxurile financiare publice, a creat un blocaj economic în lanț și a transformat contribuabilii corecți în victime.
Statul apasă „Pauză”, economia plătește prețul
Prin acest ordin, Ministerul Finanțelor a decis să nu deschidă alocări de plăți bugetare înainte de data de 20 a fiecărei luni. Consecințele acestei decizii sunt devastatoare:Blocaj financiar generalizat în Trezoreria Statului;Întârzieri masive la plățile către operatorii economici;Imposibilitatea obținerii CAF-ului fiscal emis de ANAF;Penalități și dobânzi aplicate contribuabililor, în timp ce statul este adevărata cauză a întârzierilor;Distorsionarea pieței concurențiale și falimentul accelerat al IMM-urilor.
„Când nu au soluții, politrucii își iau jucăriile și pleacă. Diferența e că de data asta se joacă pe banii românilor și greșelile lor costă mult.” — Mihai-Dan Farcaș
Situație juridică și administrativă aberantă
În etapa DUAE din procedurile de achiziție publică, autoritățile contractante solicită CAF-ul emis de ANAF. Dacă statul nu face plățile la timp, CAF-ul nu poate fi emis — iar ofertanții sunt descalificați pentru o culpă care nu le aparține. Prin lipsa de măsuri compensatorii și clauze contractuale abuzive, statul creează un vid legal și financiar care lovește exact în contribuabilii care susțin bugetul public.
Solicitări ferme adresate Ministerului Finanțelor
1. Emiterea unui răspuns oficial scris care să confirme caracterul obiectiv al întârzierilor cauzate de Ordinul nr. 20/2025 și revocarea sau modificarea acestuia. 2. Aplicarea urgentă a mecanismelor de compensare a datoriilor reciproce, prevăzute de legislația în vigoare. 3. Emiterea unui document justificativ oficial, utilizabil în procedurile de achiziție publică. 4. Publicarea unui calendar predictibil de plăți bugetare și respectarea lui strictă. 5. Informarea tuturor autorităților contractante pentru evitarea descalificării abuzive.
Baza legală invocată
– Art. 51 și 56 din Constituția României – Codul Administrativ – Principiul bunei administrări – Art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice – Legea nr. 233/2002 privind soluționarea petițiilor – Ordinul nr. 20/iunie 2025 emis de Ministerul Finanțelor
Propunere: reintroducerea compensării automate
Pentru prevenirea unui faliment în lanț, solicităm reactivarea mecanismului de compensare obligatorie, prevăzut anterior prin OUG nr. 77/1999 și HG nr. 685/1999, modernizat și digitalizat: – Stingerea automată a obligațiilor fiscale din sumele de încasat de la instituții publice; – Compensări multilaterale prin cesiuni de creanță; – Suspendarea penalităților pe perioada existenței arieratelor publice; – Soluționarea compensărilor în maximum 1 zi lucrătoare.
„Dacă riscurile sunt insolvența, falimentul sau blocajul financiar, atunci soluția este compensarea. Simplu.” — Mihai-Dan Farcaș
Concluzie: presiunea nu se oprește aici
Această situație nu este un simplu blocaj administrativ, ci o strategie cinică prin care statul își pasează propria incompetență mediului privat. Dacă autoritățile cred că pot opri economia „cu un ordin” și să plece cu banii contribuabililor, se înșală grav.
Nu vom opri presiunea, nu vom tăcea și nu vom accepta explicații sterile. Vom continua să notificăm, să expunem și să acționăm public și instituțional până când acest mecanism abuziv va fi retras, modificat sau anulat.
Când statul își ia jucăriile și pleacă, noi nu plecăm nicăieri — pentru că e vorba de banii noștri, de munca noastră și de viitorul economiei românești. Punctul lor slab va fi găsit. Iar atunci, blocajul nu va mai fi al firmelor, ci al celor care l-au creat.
Situația de la SALROM devine tot mai tensionată, după ce acționarii companiei refuză să participe la Adunarea Generală convocată pentru demiterea actualei conduceri. Ministrul Economiei, Radu Miruță (foto), a confirmat că autoritățile au fost nevoite să se adreseze instanței pentru a forța organizarea întâlnirii.
Controversa pornește de la dezastrul de la Salina Praid, care a generat pierderi considerabile și a scos la iveală o serie de neglijențe din partea mai multor instituții. În urma unui raport de control detaliat, Ministerul Economiei a propus revocarea cu justă cauză a celor cinci membri din Consiliul de Administrație al SALROM.
Documentele oficiale arată că semnalele de alarmă privind riscurile de la Praid existau încă din 2006, dar au fost ignorate sistematic. Expertizele tehnice recomandau măsuri de deviere a apei și avertizau asupra pericolului de inundare a salinei, însă aceste studii nu au fost luate în considerare de autoritățile responsabile.
Ministrul Miruță a explicat că responsabilitatea pentru accident este împărțită între mai multe instituții: SALROM, Apele Române, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, probabil și Conversmin, precum și Ministerul Economiei. Prejudiciul exact urmează să fie cuantificat în perioada următoare.
Rezistența acționarilor de a participa la Adunarea Generală este considerată ilegală de către oficialii guvernamentali. „Atât de tare se țin cu dinții, încât refuză să se întâlnească, cu toate că îi obligă legea”, a declarat ministrul, subliniind că procedura de schimbare a conducerii va continua prin căile legale.
Odată stabilit noul Consiliu de Administrație, acesta va avea obligația de a decide și în privința directorului general al companiei, în termen de 30 de zile de la învestire.
Fiecare zi în care Iernutul nu e terminat înseamnă bani pierduți pentru Romgaz și pentru România și, sigur, o lipsă de energie pentru sistemul energetic.
Sucursalei din România a companiei spaniole de construcții industriale Duro Felguera, antreprenorul general al proiectului mult-întârziatei centrale noi de producție de energie electrică pe gaze naturale de 430 MW de la Iernut a Romgaz, ridicată în proporție de 98%, care ar fi trebuit să fie gata încă din urmă cu 5 ani și pentru care actualul deadline de finalizare este sfârșitul anului în curs, i-a fost cerută insolvența la tribunal, relevă date analizate de Profit.ro.
Creditorii care au cerut insolvența Duro Felguera SA Gijon Spania Sucursala București sunt companiile românești Uniline TCS și Tema Energy. Firma de inginerie și consultanță tehnică Uniline TCS, controlată și condusă de Mihai Marian Manole, a lucrat la rețeaua de date din clădirea electrică a noii centrale de la Iernut, potrivit datelor publice disponibile. Cei de la Tema Energy, companie de instalații electrice mai cunoscută pentru activitatea din sectorul centrelor de date, s-au ocupat de sistemul de alimentare in curent continuu de la Iernut.
Cei mai mari acționari ai societății sunt Theodoros Papadopoulos (39,88% din capital), Mihai Marian Manole (28,5%) și Titi Manole (26,62%), potrivit termene.ro. Pe rolul instanțelor de judecată se mai află 2 acțiuni împotriva sucursalei locale a spaniolilor, având ca obiect ″ordonanță de plată″, formulate de Electro-Alfa International și OCA Global România.
Ministerul Transporturilor cere fonduri urgente pentru finalizarea unor proiecte de investiții la patru aeroporturi din țară, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern inițiat împreună cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), care are rolul exclusiv de implementare și gestionare financiară a alocărilor bugetare.
Fără o intervenție imediată, există riscul real de a pierde finanțările europene deja utilizate, de circa un miliard de lei, anunță Economica.net.
Lucrările de modernizare pentru aceste aeroporturi au fost demarate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020. 65 de proiecte au fost contractate prin program însă o parte dintre ele nu au fost finalizate până la sfârșitul lui 2023.
Prin urmare, acestea nu mai sunt eligibile pentru finanțare prin noul Program Transport 2021-2027, care nu include infrastructura aeroportuară. Ministerul avertizează că lipsa fondurilor generează riscuri economice, sociale și operaționale și solicită alocări urgente pentru finalizarea proiectelor considerate critice.
Cinci proiecte de investiții de la patru aeroporturi au nevoie urgentă de 516 milioane de lei. Printre acestea se află și aeroportul Târgu-Mureș, care are nevoie de 150 de milioane de lei.
Lucrările la aceste aeroporturi se află în diferite diferite stadii avansate de execuție, iar MT spune că se impune alocarea fondurilor necesare din Fondul de rezervă bugetară, pentru că autoritățile locale nu mai au bani pentru finalizarea investițiilor.
Surse din rândul fermierilor și șoferilor protestatari ne-au informat sub solicitarea de a nu le divulga numele și locația că la ora actuală sunt blocate coloane de utilaje și camioane la intrările în municipiul Târgu Mureș dinspre:
Sântioana
Bărdești/Voiniceni
Sângeorgiu de Mureș
Sânpaul
Poliția a anunțat deja că deviază traficul pe autostrada A3, pentru a se evita blocajul dinspre Sânpaul, dar asemenea variante de ocolire nu sunt posibile pentru Târgu Mureș – Reghin și dinspre zona de câmpie. Intrările dinspre Corunca, Livezeni și Ungheni rămân încă deschise.
Situația este tensionată și se poate modifica de la o oră la alta
Staţia de sortare, transfer şi compostare de la Vălureni, în valoare de 7 milioane de euro, care a fost construită în cadrul proiectului ‘Sistemul de management integrat al deşeurilor solide din judeţul Mureş’ în valoare totală de 45 milioane de euro, din care 31,5 milioane de euro finanţare nerambursabilă prin POS Mediu, a fost trecută în conservare din cauza lipsei de utilităţi. ‘În cadrul proiectului, avem 2 investiţii majore. Prima – contractul de lucrări care prevede realizarea staţiei de sortare, transfer, compostare pe amplasamentul situat pe raza comunei Cristeşti (sat Vălureni, n.r.), lucrare care este finalizată, este recepţionată, dar din păcate trebuie să intre în conservare, nu poate fi operată. De ce nu poate fi operată? În momentul de faţă avem o investiţie conform cerinţelor şi proiectului aprobat de Comisia Europeană, în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, pe care suntem obligaţi s-o punem sub conservare, deoarece nu avem utilităţile la amplasament. Proiectul este realizat în urma asocierii tuturor autorităţilor publice din judeţul Mureş cu CJ, în vederea realizării sale. În cadrul acestui contract de asociere, s-au stabilit nişte reguli. În ceea ce priveşte amplasamentul şi utilităţile pentru Vălureni, regula spune că municipiul Târgu Mureş pune la dispoziţia proiectului şi amplasamentul şi realizează şi utilităţile, respectiv drum de acces, alimentare cu curent electric, apă şi canalizare’, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Radu Spinei, managerul de proiect.
Potrivit lui Spinei, Primăria Târgu Mureş a pus la dispoziţie amplasamentul, s-a realizat investiţia pe amplasamentul respectiv, în schimb municipalitatea nu a realizat utilităţile şi drumul de acces.’Acesta este motivul pentru care suntem puşi în neplăcuta ipostază de a privi cu tristeţe un obiectiv (…) Discutăm cu CL Târgu Mureş de nenumărată vreme pe tema asta, avem o întreagă arhivă de corespondenţă, e ca un drum în sens unic, la care nu prea am primit din păcate răspuns. (…) Nu ştiu ce să vă spun, când anume Primăria Târgu Mureş va realiza aceste investiţii, mi-e teamă că până la sfârşitul acestui an ele nu vor fi realizate. În momentul de faţă vă pot confirma cu precizie că lucrările n-au început. Avem pe subiectul acesta discuţii cu autoritatea de management din cadrul Ministerului Mediului, ce anume am putea face, am discutat de asemenea cu domnul preşedinte (al CJ Mureş, n.r.) posibilitatea luării în considerare a implicării CJ în realizarea acestor investiţii, ca să ieşim din acest impas major în care ne aflăm, lucru care însă, dincolo de idee, este foarte greu de realizat – este vorba de achiziţii publice, de proiecţii bugetare care n-au fost prevăzute, tocmai în buna gândire că fiecare îşi îndeplineşte obligaţiile, e raportul juridic al proprietăţilor, care iarăşi este un impediment în realizarea investiţiilor – nu pot să faci investiţii decât pe proprietăţile care îţi revin’, a susţinut Radu Spinei.
Managerul de proiect a arătat că procedura de expropriere pentru drumul de acces a fost derulată de municipiul Târgu Mureş, însă e nevoie de construirea unui drum de acces de peste 2 kilometri, plus reţele de utilităţi aferente, care au o valoare estimată de 2,5 milioane de euro.
Radu Spinei susţine că dacă obiectivul nu va funcţiona va deregla întreg sistemul de management al deşeurilor din judeţ, iar acest fapt s-ar putea solda cu o serie de corecţii aplicate de Comisia Europeană. ‘În cel mai bun caz, putem fi penalizaţi cu restituirea contravalorii contribuţiei UE pentru acea componentă din proiect care nu este funcţională – staţia de sortare, compostare, transfer de la Cristeşti, undeva în jur de 7 milioane de euro. Sau există varianta dură, a corecţiei severe, există riscul ca Comisia Europeană să decidă că întreg proiectul este nesustenabil – după cum vă spuneam, dacă o rotiţă nu se învârte, gripezi tot mecanismul – şi există riscul ca să declare nesustenabil înterg proiectul şi atunci suntem buni de plată, undeva la 31,5 milioane de euro, care este valoarea contribuţiei cofinanţării UE pentru tot proiectul’, a mai susţinut acesta.
Acesta a spus că proiectul ar fi trebuit terminat în 2012, că într-adevăr au fost întârzieri din cauza unor circumstanţe legate de procedurile de achiziţie publică, însă dacă nu va fi gata în 15 august vor fi penalităţi de 0,1 la sută pe zi, aplicate la valoarea totală a contractului, care este de 45 milioane de euro.
Radu Spinei a precizat că a doua componentă a proiectului, care este cea mai costisitoare, este construirea depozitului zonal de la Sânpaul, a unei instalaţii de tratare mecano-biologică a deşeurilor şi închiderea a 5 depozite neconforme, de la Cristeşti, Reghin, Luduş, Iernut şi Sovata. ‘Conform graficului de execuţie, termenul de finalizare este 15 august, jumătatea acestei luni. În momentul de faţă, lucrările sunt realizate în proporţie de aproximativ 93 la sută. În 15 august trebuie să începem procedurile specifice de recepţie la terminarea lucrărilor. Sperăm că vom fi gata… este o chestiune reglată, care depinde de antreprenor. Depozitul poate să funcţioneze fără staţia de la Vălureni, având în vedere menirea lui de a elimina prin depozitare deşeuri poate să funcţioneze. Doar că el va funcţiona altfel decât am agreat regulile jocului cu Comisia Europeană. Trebuie să respecţi nişte reguli, dacă te-ai angajat să joci într-un anumit mod, atunci trebuie să-ţi respecţi partea ta de obligaţii. Există posibilitatea unor consecinţe’, a mai susţinut Radu Spinei.
Viceprimarul din Târgu Mureş, Ionela Ciotlăuş, a declarat presei că bani sunt pentru realizarea obiectivului care ţine de municipalitate, că a fost aprobat în buget ‘şi anul trecut şi acesta, anul acesta am votat 3 milioane de lei iniţial, la ultima şedinţă s-a suplimentat suma’. ‘A fost dat în proiectare – drum de acces, utilităţi, s-a depus pe SEAP pentru licitaţie, dar s-a blocat, CNSC a respins caietul de sarcini. Primăria trebuia să-l refacă şi să se reînscrie. Din această fază nu ştiu ce au mai făcut, am întrebat şi eu responsabilii din primărie, dar nu am primit niciun răspuns’, a precizat viceprimarul din Târgu Mureş.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), e doar unul din programele prin care organizațiile non-guvernamentale pot accesa fonduri europene în perioada 2007-2013. Totuși, la această oră s-a dovedit extrem de toxic pentru ONG-urile care chiar au făcut-o. Luni întregi de întârzieri la deconturile în cadrul proiectelor și sute de mii de euro lipsă astfel din contabilitate, au adus „fericitele” ONG-uri care au reușit să acceseze bani europeni cu conturi blocate, sechestru pe bunuri sau chiar ipoteci pe clădiri. Situația din județul Mureș nu este nicidecum o excepție, ci o regulă la nivel național.
Aventura celor de la Teatru 74…
…a început la 1 iulie 2010, când a început derularea proiectului „Practică Teatrală în Regiunile Centru și Nord-Vest”, organizat în parteneriat cu Universitatea de Arte Tîrgu-Mureș. La semnarea contractului se prefigura un succes imens: era un proiect cu o valoare de peste 800.000 de euro, cu o perioadă îndelungată de derulare, cu aplicabilitate imediată și rezultate cuantificabile.
Proiectul urma să se deruleze o perioadă de 26 de luni, timp în care studenți din anii terminali ai facultăților de teatru din Cluj-Napoca, Sibiu, plus cei din Tîrgu-Mureș învățau de la zero cum să-și facă o companie de teatru cu tot ce implică asta, iar la final să poată prezenta un spectacol scris, regizat, jucat, produs și promovat de ei. Acțiunile din proiect au decurs exact cum trebuia, însă nu și partea birocratică din spate, care a suferit enorm din cauza întârzierilor și a lipsei de comunicare din partea organismelor de management care sunt puse ca filtre până la Comisia Europeană care virează efectiv banii. Managerul de proiect Theo Marton explică: „Primul nostru proiect „Practică Teatrală în Regiunile Centru și Nord-Vest” ar fi trebuit să fie la ora aceasta încheiat, inclusiv la nivel de deconturi. El este încheiat la nivel de activități în proiect, dar este în suspendare din cauza întârzierii plăților de la POSDRU. Din cauza asta ne aflăm într-un mare blocaj financiar: conturi blocate, sechestru pe bunuri…”.
După ce anul trecut deconturile au întârziat 5-6, până chiar la 7 luni de zile, ceea ce a dat peste cap activitatea teatrului, anul acesta povestea s-a reluat. Circuitul deconturilor este scurtcircuitat aproape la fiecare organism intermediar românesc. Se fac prima dată cereri de decont, apoi audite, reevaluări, însă beneficiarul se găsește în cea mai mare ceață, fiindcă lui nu i se spune nimic. „Momentan nu se știe ce se întâmplă cu auditele care au avut loc. Nu există un răspuns la ele, e o stare de incertitudine. Ceea ce știu este că de o bună bucată de timp din partea Uniunii Europene nu mai există deconturi efectuate, pentru că la rândul lor ministerele trimit către UE dosarele de rambursare. Din câte știu eu nu s-au mai depus astfel de dosare de ceva vreme, iar proiectele au fost susținute de la bugetul de stat. Până mai acum câteva zile nu s-au efectuat plăți. Nici acum nu se știe dacă se vor efectua, dar au promis că se vor face decontările cererilor de rambursare, care sunt verificate”, mai spune Theo Marton.
Necazuri
Între timp cei de la Teatru 74 se află acum într-o altă dilemă. Au primit doar puțin peste jumătate din banii de pe primul proiect (așteaptă încă aproximativ 400.000 de euro), au semnat un al doilea contract de finanțare pe fonduri europene, tot pe POSDRU, însă sunt datori la furnizori și la stat, au blocată activitatea de către Finanțe, iar întârzierile de câteva luni la plata salariilor au devenit în ultimul an mai degrabă o regulă decât o excepție. Din cauza aceasta, au ajuns să regrete semnarea celui de-al doilea contract de finanțare: „Noi ne derulăm activitatea pe un alt proiect pe care ne-am angajat și pe care nu pot să spun decât că îl regret. Nu neapărat prin prisma proiectului pe care l-am scris. Trebuie să facem o diferență clară: noi suntem foarte mândri de ce am reușit, de rezultatele pe care le-am avut în primul proiect pe care l-am încheiat. Ceea ce ne deranjează este lipsa de transparență și de fluență a activităților financiare, pentru că astea ne blochează imediat. Noi suntem un ONG, nu dispunem de foarte multe fonduri suplimentare. Noi am încercat și am sprijinit chiar aceste proiecte din fonduri proprii. Fiecare bănuț pe care asociația l-a atras a fost folosit pentru a sprijini aceste proiecte, dar câtă vreme poți să faci treaba aceasta?”, se întreabă retoric Theo Marton.
Singura parte bună din toată afacerea e că studenții participanți în proiect n-au avut atât de mult de suferit. Doar o parte din ei, cei care au participat în al doilea an de derulare, n-au primit încă o subvenție care era prevăzută în proiect. Ba mai mult, spectacolele produse de tinerii studenți la Tîrgu-Mureș au prins destul de bine în lumea teatrală, așa că au fost la Gala HOP, și anul trecut și anul acesta, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și la festivalurile de teatru de la Iași, Timișoara sau Satu-Mare. Sunt rezultatele cuantificabile, la care se adaugă experiența acumulată de ei în organizarea de evenimente.
În cadrul celui de-al doilea proiect, unde contractul a fost semnat, activitățile au fost decalate, iar Theo Marton spune că ia în calcul inclusiv varianta întreruperii derulări acestuia: „Aici ne-am propus să facem șase spectacole în fiecare an, cu tema teatru modern – folosirea mijloacelor multimedia ca modalitate de înlocuire a decorului clasic de teatru (…) Am decalat stagiile din mai multe motive. Sincer așteptăm să vedem ce se întâmplă, pentru că în momentul de față noi nu ne mai putem lua angajamente pe care n-o să le putem respecta. Poate veni chiar decizia de a întrerupe al doilea proiect în situația în care suntem singurii care susțin în mod constant contractul”. Acest al doilea proiect este tot unul de durată, care ar trebui să se încheie abia în 2014. Valoarea totală a lui este de puțin peste 2,3 milioane de lei.
Aceeași sursă de finanțare, aceleași necazuri…
…însă de această dată într-un total alt proiect, derulat de Fundația Alpha Transilvană. Este vorba despre proiectul „Eficienţa Muncii Asistate. Crearea și implementarea metodologiei integrate de pregătire profesională și angajare asistată pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități”. Concret, proiectul și-a început derularea la 1 ianuarie 2011 și ar trebui să se încheie în a doua parte a anului viitor. Până atunci 70 de persoane cu dizabilităţi ar urma să fie certificate în 5 meserii, iar 40 din acestea ar urma să-și găsească locuri de muncă în conformitate cu calificarea urmată. De asemenea, pe modelul serviciului de informare, consiliere şi medierea locului de muncă din cadrul Fundaţiei Alpha Transilvană, la finalul proiectului ar trebui să fie înfiinţate și funcționale încă 10 centre de angajare asistată pentru persoane cu dizabilităţi, iar 60 de mediatori sociali ar urma să fie calificați pentru a lucra în aceste centre. Asta în teorie. În practică și aici sunt probleme.
„Sufocant” de greu
Managerul de proiect Andreia Moraru spune că dificultățile au devenit din ce în ce mai sufocante, iar în luna septembrie au ajuns să amâne pentru prima dată activitățile din proiect: „Luna septembrie a acestui an a fost prima lună în care a trebuit să amânăm câteva dintre activități din lipsa resurselor financiare și acumulare de datorii către furnizori, deci situația proiectului este critică. Doresc să menționez că de la bun început proiectul a funcționat cu sincope de finanțare. Nu am primit 40% prefinanțare cum era prevăzut în contract, ci doar 10%, cu patru luni întârziere. Practic n-a mai fost prefinanțare, ci doar rambursări ale unor cheltuieli deja făcute. Din acel moment tot timpul au fost probleme cu primirea banilor, dar acum s-a depășit orice limită. Avem peste 100 de zile întârziere, în plus față de cele 45 de zile care erau prevăzute în contract pentru analiza cererii de rambursare și primirea banilor”.
Când au apărut pentru prima dată probleme și întârzieri la deconturi, cei de la Alpha Transilvană au ales o altă abordare. Ca să nu existe întârzieri mari la plata furnizorilor și a salariilor, au accesat o linie de credit, fiind printre foarte puținele ONG-uri din țară care au reușit acest lucru. În schimb, au fost nevoiți să ipotecheze clădirea din Aleea Vrancea. Banii din linia de credit au fost cheltuiți, pentru că în proiect erau cheltuieli, dar deconturile și-au continuat întârzierea. Acum s-au ales și cu dobânzi de circa 5.000 de lei pe lună – care evident că nu se decontează în proiect – dar și cu ipotecă pe clădire.
Ce-i de făcut?
Ca manager de proiect, săptămâna trecută Andreia Moraru a fost în audiență la Cristian Ababei, directorul general de la AMPOSDRU (Autoritatea de Management în cadru POSDRU). Veștile obținute de acolo au o doză de optimism, însă situația este departe de a fi rezolvată. Ba mai mult, veștile bune nu sunt chiar pentru toată lumea. „Pentru o parte dintre proiectele care au fost reverificate până la 31 iulie se așteaptă ca să fie virați banii. Noi suntem în această situație, deci să zicem că suntem într-o situație critică, dar nu disperată. Dar sunt organizații care deja și-au terminat proiectele și pentru care nu s-a pomenit nimic de bani. Sunt organizații cărora nu li s-au reverificat proiectele și care totuși așteaptă în continuare banii. Situația este dezastruoasă. Anul acesta în afară de acești bani care vor fi virați, sperăm noi de luni, nu mai sunt de așteptat alți bani de la Ministerul Finanțelor”, spunea săptămâna trecută Andreia Moraru. Cum fondurile pe POSDRU de la Comisia Europeană continuă să fie suspendate, singurele sume despre care autoritatea de management s-ar angaja să le mai deconteze pe proiectele în derulare ar fi acea contribuție a Statului în cadrul proiectelor, care este însă de doar de 8,6% din valoarea proiectelor.
Concluzia
Sunt două cazuri reprezentative pentru județul Mureș, dar nu și singulare. De pildă, într-o situație asemănătoare sunt și cei de la Asociația Divers, care derulează o parte dintr-un proiect similar, ca partener al unei instituții din județul Alba. Și acolo sunt probleme, și acolo deconturile sunt întârziate. Așadar, varianta suspendării proiectelor pare să fie din ce în ce mai aproape. Asta înseamnă începerea unor procese cu Statul Român, procese pe care un avocat cât de cât pregătit nu prea are cum să nu le câștige. Contractele de finanțare sunt cât se poate de clare, iar încălcarea lor de către diferite organisme intermediare de management este cât se poate de evidentă. Până una alta, se vor pierde bani, zeci de ore de muncă, se vor concedia oameni, iar beneficiarii proiectelor ajung să fie privați de avantajele cât se poate de evidente. „Este și suspendarea o variantă, dar ceea ce pentru mine este de neînțeles și inacceptabil este faptul că acești bani care trebuiau să vină de la UE, pentru proiecte, sunt practic bani pentru Statul Român, pentru dezvoltare, pentru găsirea de soluții pentru grupuri vulnerabile pentru care Statul până acum a spus că nu poate să găsească soluții, pentru că nu sunt bani. Ei bine, a avut această șansă la dispoziție, bani care ar fi putut să vină de la Uniunea Europeană și a încurcat totul în modul în care i-a gestionat. În continuare nu își asumă nimeni responsabilitatea. Ieri la audiență domnul Ababei spunea ‹‹Eu nu am bani, eu sunt doar autoritate de management, mergeți și vorbiți cu Ministerul Finanțelor››. Cum este posibil ca o instituție a Statului să ne trimită la altă instituție a Statului, care să ne trimită la alta și să nu se rezolve o problemă care ar fi în beneficiul Statului?” se întreabă Andreia Moraru, venind astfel și cu o concluzie extrem de tristă.
