bod

Stirile Punctul

Fabrica de Zahăr Bod nu își mai deschide porțile pentru zahăr. La Luduș activitatea continuă

Legat de suprafețele cultivate cu sfeclă, efectele se văd în lanț în piață unde, teoretic, ar mai fi trebui să apară un procesator, Fabrica de Zahăr Bod.  În 2021, proprietarii Fabricii de Zahăr Luduș au achiziționat prin compania SC Best Achiziţii SR și fabrica de zahăr de la Bod, dar aceasta a rămas nefuncțională până acum. Este folosit doar brandul Bod pe zahărul produs la Luduș.  „Mi-am dorit să investesc banii în România şi am salvat de la faliment două fabrici de zahăr. La Bod acum avem 45 de angajaţi şi rafinăm zahăr din zahăr brut din import, dar vom începe să facem şi din sfeclă de zahăr”, declara atunci Mihaela Neagu.

Acum, planurile antreprenoarei legate de fabrica de la Bod sunt incerte. „Nu o să mai deschidem la Bod, pentru că noi nu avem suprafețe (contractate cu fermierii pentru sfeclă n.red.) pentru Luduș. O să îi dăm altă destinație”, a explicat pentru Economica antreprenoarea Mihaela Neagu.

Cei doi procesatori din industria zahărului, austriecii de la Agrana și Fabrica de Zahăr Luduș, controlată de antreprenori români, sunt în plină campanie de negociere a contractelor cu cultivatorii de sfeclă de zahăr pentru anul acesta. Suprafețele cultivate vor fi, cel mai probabil, mai mici decât anul trecut cu consecințe în procesare, Fabrica de Zahăr Bod își va găsi altă utilitate.

Citeste continuarea

Stirile Punctul

Best of 2023! Zahărul de Luduş a revenit în magazine, sub brandul Bod

Unul dintre investitorii români care au achiziţionat Fabrica de Zahăr din Luduş, Mihaela Neagu, a declarat, miercuri, că după reînceperea producţiei de către această companie, primele cantităţi de zahăr produse în oraşul mureşean au ajuns deja în magazine, sub brandul Bod.

“Am cumpărat două fabrici de zahăr, una este cea de la Bod şi sunt coacţionar şi aici, la Luduş. Am stabilit că voi ieşi pe piaţă cu brandul de la Bod, care este unul de la 1889, ţinând cont de faptul că în Luduş nu am maşini de ambalat, am băgat foarte mulţi bani în dezvoltarea brandului şi nu cred că voi renunţa la el curând. Zahărul îl găsiţi cu tricolorul pe pungă, este produs aici, la noi. Am început să livrăm de lunea trecută, sunt companii care cumpără (…) Pentru că anul acesta facem o cantitate mică, vrem să-l dăm total către populaţie. Bineînţeles că şi în industrie o să meargă o parte, dar aşa cum am setat acum reţeta şi cum ne-am dori noi, este doar către populaţie”, a declarat Mihaela Neagu, într-o conferinţă de presă.

Întrebată dacă ar fi posibilă o reluare a producţiei şi la Fabrica de Zahăr din Bod, judeţul Braşov, investitorul a arătat că asta va depinde de politica Ministerului Agriculturii şi de politica Guvernului, dacă va încuraja fermierii să producă.

“Cu siguranţă eu nu am în plan să dărâm fabrica de la Bod, am în plan să mai aştept unul-doi ani să putem să facem capacitate maximă aici şi apoi să ne mutăm acolo, dar fără ajutorul statului român – şi domnul ministru (Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, n.r.) ne-a promis astăzi că o să ne sprijine în tot ceea ce se întâmplă aici, Nu o să putem singuri”, a subliniat acţionarul.

Mihaela Neagu a precizat că deocamdată îşi va concentra atenţia pe fabrica de la Luduş, unde tehnologia este foarte bună, fabrica este complet automatizată şi unde s-a reuşit aducerea înapoi a personalului tânăr.

“La noi în fabrică trebuie automatişti, oameni cu IT, oameni care au specializări şi atunci este foarte greu, pentru că ştiţi că lângă noi este Clujul, unde este un pol foarte dezvoltat şi noi trebuie timpul să fim atenţi să oferim salarii bune, condiţii de lucru foarte bune. Avem cu sindicatul negociat şi vrem să încurajăm tinerii să vină să înveţe, să preia. Dacă aţi văzut, avem şi seniori în fabrică. Fostul director de la Fabrica de Zahăr Bod a venit alături de noi, fostul director de la Fabrica de Zahăr Luduş este prezent aici. Şi încurajăm cât mai mulţi tineri să se îndrepte şi să vină să lucreze în fabricile noastre şi în agricultură”, a afirmat aceasta.

Acţionarul a subliniat că este posibil ca această companie să solicite pe viitor şi un ajutor de stat, dar că până atunci se fac o serie de studii, având în vedere că fabrica din Luduş a fost închisă timp de doi ani.

La Fabrica de Zahăr din Luduş există 150 de angajaţi permanenţi şi 30 sezonieri, însă numărul acestora ar putea creşte în funcţie de capacitatea de producţie.

“Dacă am mări capacitatea şi dacă s-ar dubla cantitatea de sfeclă, dacă am putea să facem şi produse conexe, cum ar fi zahăr vaniliat sau zahăr pudră, cu siguranţă fabrica poate să ajungă până la 300 de angajaţi permanenţi (…) Săptămâna viitoare scoatem prima formă de contract pe care o negociem cu Asociaţia Fermierilor producători de sfeclă de zahăr. Şi atunci de aici plecăm şi până în decembrie, sperăm să ne atingem capacitatea maximă de contractare de 10.000 de hectare. Dacă anul acesta se dă un sprijin şi o să avem 10.000 de hectare, anul viitor, chiar şi cu 5.000 în plus deschid şi la Bod, unde vor lucra încă 150 de oameni”, a subliniat Mihaela Neagu.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, împreună cu Mihaela Neagu, unul dintre investitorii care au cumpărat Fabrica de Zahăr Luduş, au avut miercuri, la Luduş, o întrevedere cu mai mulţi producători de sfeclă de zahăr.

Fabrica de zahăr din Luduş a fost preluată în primăvară de la grupul francez Tereos de doi antreprenori români, după ce în cursul anului trecut s-a discutat despre închiderea acesteia. Grupul francez cumpărase fabrica în 2012, însă această unitate a înregistrat pierderi în fiecare an după 2014. În această fabrică s-a prelucrat de-a lungul anilor sfeclă de zahăr produsă de cultivatori din mai multe judeţe din centrul ţării, cum ar fi Cluj, Mureş, Sibiu, Alba, Braşov şi Bistriţa-Năsăud. AGERPRES

Stirile Punctul

Zahărul de Luduş a revenit în magazine, sub brandul Bod

Unul dintre investitorii români care au achiziţionat Fabrica de Zahăr din Luduş, Mihaela Neagu, a declarat, miercuri, că după reînceperea producţiei de către această companie, primele cantităţi de zahăr produse în oraşul mureşean au ajuns deja în magazine, sub brandul Bod.

„Am cumpărat două fabrici de zahăr, una este cea de la Bod şi sunt coacţionar şi aici, la Luduş. Am stabilit că voi ieşi pe piaţă cu brandul de la Bod, care este unul de la 1889, ţinând cont de faptul că în Luduş nu am maşini de ambalat, am băgat foarte mulţi bani în dezvoltarea brandului şi nu cred că voi renunţa la el curând. Zahărul îl găsiţi cu tricolorul pe pungă, este produs aici, la noi. Am început să livrăm de lunea trecută, sunt companii care cumpără (…) Pentru că anul acesta facem o cantitate mică, vrem să-l dăm total către populaţie. Bineînţeles că şi în industrie o să meargă o parte, dar aşa cum am setat acum reţeta şi cum ne-am dori noi, este doar către populaţie”, a declarat Mihaela Neagu, într-o conferinţă de presă.

Întrebată dacă ar fi posibilă o reluare a producţiei şi la Fabrica de Zahăr din Bod, judeţul Braşov, investitorul a arătat că asta va depinde de politica Ministerului Agriculturii şi de politica Guvernului, dacă va încuraja fermierii să producă.

„Cu siguranţă eu nu am în plan să dărâm fabrica de la Bod, am în plan să mai aştept unul-doi ani să putem să facem capacitate maximă aici şi apoi să ne mutăm acolo, dar fără ajutorul statului român – şi domnul ministru (Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, n.r.) ne-a promis astăzi că o să ne sprijine în tot ceea ce se întâmplă aici, Nu o să putem singuri”, a subliniat acţionarul.

Mihaela Neagu a precizat că deocamdată îşi va concentra atenţia pe fabrica de la Luduş, unde tehnologia este foarte bună, fabrica este complet automatizată şi unde s-a reuşit aducerea înapoi a personalului tânăr.

„La noi în fabrică trebuie automatişti, oameni cu IT, oameni care au specializări şi atunci este foarte greu, pentru că ştiţi că lângă noi este Clujul, unde este un pol foarte dezvoltat şi noi trebuie timpul să fim atenţi să oferim salarii bune, condiţii de lucru foarte bune. Avem cu sindicatul negociat şi vrem să încurajăm tinerii să vină să înveţe, să preia. Dacă aţi văzut, avem şi seniori în fabrică. Fostul director de la Fabrica de Zahăr Bod a venit alături de noi, fostul director de la Fabrica de Zahăr Luduş este prezent aici. Şi încurajăm cât mai mulţi tineri să se îndrepte şi să vină să lucreze în fabricile noastre şi în agricultură”, a afirmat aceasta.

Acţionarul a subliniat că este posibil ca această companie să solicite pe viitor şi un ajutor de stat, dar că până atunci se fac o serie de studii, având în vedere că fabrica din Luduş a fost închisă timp de doi ani.

La Fabrica de Zahăr din Luduş există 150 de angajaţi permanenţi şi 30 sezonieri, însă numărul acestora ar putea creşte în funcţie de capacitatea de producţie.

„Dacă am mări capacitatea şi dacă s-ar dubla cantitatea de sfeclă, dacă am putea să facem şi produse conexe, cum ar fi zahăr vaniliat sau zahăr pudră, cu siguranţă fabrica poate să ajungă până la 300 de angajaţi permanenţi (…) Săptămâna viitoare scoatem prima formă de contract pe care o negociem cu Asociaţia Fermierilor producători de sfeclă de zahăr. Şi atunci de aici plecăm şi până în decembrie, sperăm să ne atingem capacitatea maximă de contractare de 10.000 de hectare. Dacă anul acesta se dă un sprijin şi o să avem 10.000 de hectare, anul viitor, chiar şi cu 5.000 în plus deschid şi la Bod, unde vor lucra încă 150 de oameni”, a subliniat Mihaela Neagu.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, împreună cu Mihaela Neagu, unul dintre investitorii care au cumpărat Fabrica de Zahăr Luduş, au avut miercuri, la Luduş, o întrevedere cu mai mulţi producători de sfeclă de zahăr.

Fabrica de zahăr din Luduş a fost preluată în primăvară de la grupul francez Tereos de doi antreprenori români, după ce în cursul anului trecut s-a discutat despre închiderea acesteia. Grupul francez cumpărase fabrica în 2012, însă această unitate a înregistrat pierderi în fiecare an după 2014. În această fabrică s-a prelucrat de-a lungul anilor sfeclă de zahăr produsă de cultivatori din mai multe judeţe din centrul ţării, cum ar fi Cluj, Mureş, Sibiu, Alba, Braşov şi Bistriţa-Năsăud. AGERPRES

Stirile Punctul

Exproprieri suplimentare pentru calea ferată Brașov-Sighișoara, la Bod și Vânători

Ministerul Transporturilor va acorda peste un milion de lei, exproprieri suplimentare pentru calea ferată Brașov-Sighișoara, care se află în plin proces de modernizare.

Pe site-ul ministerului a fost postat în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea declanşării procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului și a listei imobilelor proprietate publică a unităților administrativ – teritoriale, situate pe amplasamentul suplimentar care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a Coridorului Rin – Dunăre, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, tronsonul Braşov – Sighișoara, subsecțiunile: 1. Brașov – Apața și 3. Cața – Sighișoara”, aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale: Bod – judeţul Braşov şi Vânători – judeţul Mureş.

Prin acest proiect de act normativ se propune aprobarea amplasamentului suplimentar al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a Coridorului Rin – Dunăre, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, tronsonul Braşov – Sighișoara, subsecțiunile: 1. Brașov – Apața și 3. Cața – Sighișoara”. De asemenea, proiectul conține lista imobilelor proprietate privată supuse exproprierii, aflate pe raza unităților administrativ-teritoriale: Bod – judeţul Braşov şi Vânători – judeţul Mureş, proprietarii sau deținătorii acestora, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, în valoare de 1.077 mii de lei pentru suprafeţele de teren de 44.729 mp (44 imobile afectate – terenuri cu sau fără construcții) aparţinând proprietăţii private a persoanelor fizice sau juridice, astfel cum rezultă din anexa nr. 2 la proiectul de act normativ.

În proiectul de HG mai sunt prezentate lista imobilelor proprietate publică a statului care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării, precum și lista imobilelor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, care fac parte din coridorul de expropriere, al lucrării de utilitate publică de interes naţional.

Suma totală de 1,077 milioane de lei se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, conform Legii bugetului de stat pe anul 2023, nr. 368/2022, Capitolul 84.01 „Transporturi”, titlul 58 – ”Proiecte cu Finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, articolul 58.19 – Transferuri din bugetul de stat necesare susținerii derulării proiectelor aprobate la finanțare în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.

Sursa: clubferoviar.ro