bogdan

Stirile Punctul

Profesorul Bogdan Rațiu: „În nicio altă țară nu se formează competențe având modele de subiecte” 

Profesorul Bogdan Rațiu, cadru didactic la Liceul UMFST din Târgu Mureș, autor de manuale și formator în comunitatea Merito, critică dur sistemul românesc de evaluare bazat pe modele de subiecte, considerând că acesta sabotează formarea reală a competențelor la elevi.

„Noi ne dorim foarte tare să formăm competențe. În nicio altă țară nu se formează competențele având modele de subiecte. Și fiind așa o isterie, dacă nu ai un item identic cu cel de pe model, subiectul a fost împotriva copiilor noștri. Nu e niciodată împotriva copiilor noștri”, a declarat Bogdan Rațiu într-un interviu acordat Radio România Iași.

Cadrul didactic mureșean avertizează că modelele de subiecte anulează tocmai ceea ce înseamnă formarea competențelor: „A avea o competență, a-ți fi dezvoltat o competență înseamnă să faci față la un transfer în orice situație și atunci, cumva, prin aceste modele pe care noi le primim, de fapt, anulăm o parte din ceea ce înseamnă formarea competențelor la elevii noștri.”

Șablonizarea – o problemă sistemică

Rațiu susține că problema șablonizării nu ține doar de Ministerul Educației, ci și de mentalitatea profesorilor formați să gândească astfel de-a lungul timpului: „Știți ce se poate șabloniza? Procesele cognitive inferioare. Doar acelea. Unui proces cognitiv superior niciodată nu vei putea să-i dai un șablon.”

Profesorul oferă exemplul examenelor Cambridge, unde evaluarea se face mult mai nuanțat: „Dacă îl lași pe elev în fața unui text liric și ceri semnificație și spui lumea textului cu propriile tale cuvinte, dacă am face un barem în care să fim foarte atenți, așa cum sunt la examenele Cambridge, în care știm foarte clar nivelul, tipul de cuvânt, dacă am exersa puțin altfel baremul de corectare, cred că am ajunge mult mai sus.”

Decalaj între teorie și practică

Întrebat ce ar trebui să măsoare Evaluarea Națională și Bacalaureatul, Bogdan Rațiu subliniază că problema principală este decalajul între documentele curriculare și practică: „Se întâmplă o scurtcircuitare în momentul în care plecăm de pe ce scrie într-un document curricular și ce se întâmplă în practică. Mi se pare că în documente noi ne-am updatat. Avem cuvinte mari, frumoase, avem înțelegere de text, avem texte multimodale, avem conștiință lingvistică, conștiință matematică. Problema e cum le punem în practică.”

Profesorul atrage atenția că evaluarea gândirii critice nu se poate face pe baza unor itemi repetați an de an: „Dacă vreau să evaluez gândirea critică, eu nu evaluez gândirea critică pe un anumit tip de item pe care știu că îl dau de 10 ani și acel item deja poate primi un șablon și rămânem în zona șabloanelor chiar dacă intenția a fost foarte bună.”

Soluția: curaj și asumarea schimbării

În încheierea interviului, Bogdan Rațiu lansează un apel la curaj: „Dacă nu schimbăm din mers, lucrurile intră într-o rutină care nu ne face bine. Lucrurile acestea se pot distruge dacă avem curaj, dacă suntem asumați.”

Declarațiile profesorului mureșean vin în contextul în care sistemul de evaluare din România este constant criticat pentru rigiditatea sa și pentru faptul că încurajează mai degrabă memorarea decât gândirea critică și aplicarea creativă a cunoștințelor.

Stirile Punctul

Mureșeanul Bogdan Rațiu în echipa de autori a tuturor manualelor de română din Republica Moldova

Profesorul Bogdan Rațiu de la Liceul UMFST „George Emil Palade” se află în echipa de autori a tuturor manualelor de limba și literatura română pentru liceu aprobate oficial în Republica Moldova. Manualele acoperă toate clasele de liceu și sunt rezultatul unui efort editorial și științific susținut, validat prin câștigarea concursurilor naționale de selecție.

Stirile Punctul

Barajul de la Răstolița trebuie finalizat! Ministrul Energiei, dl Bogdan Ivan Gruia, sprijină demersurile pentru deblocarea situației

Barajul de la Răstolița trebuie finalizat! Ministrul Energiei, dl Bogdan Ivan Gruia, sprijină demersurile pentru deblocarea situației. Sute de oameni fuseseră mobilizați pentru finalizarea lucrărilor. Mii de oameni au semnat petiții prin care își doresc punerea în funcțiune.

Barajul de la Răstolița este obiectiv strategic de interes național, declarat prin lege din 2023.

❗Ultima etapă importantă pentru finalizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a fost parcursă în luna APRILIE, când Guvernul României a dat HG PENTRU SCOATEREA DIN FOND FORESTIER a suprafețelor unde este lacul de acumulare și o parte din drumurile de acces, iar în lunile aprilie – mai – erau deja mobilizați mai mulți antreprenori pentru finalizarea rapidă a lucrărilor de defrișare.

Din total sufrafață cuprinsă în HG – 37,5263 ha, doar 0,63 ha sunt parte din Parcul Național Călimani. În urma acțiunii unor ONG-uri, în luna IUNIE, Acordul de mediu A FOST SUSPENDAT prin hotărâre a instanței.

🔴Însă Hotărârea de Guvern pentru scoaterea din fond forestier și defrișare a cuvei lacului este încă ÎN VIGOARE, neexistând nicio hotărâre definitivă pentru suspendarea/anularea acesteia. De aceea, este important ca factorii decizionali să analizeze toate elementele și aspectele juridice și să ia cât mai repede o decizie privind CONTINUAREA lucrărilor de defrișare, pentru finalizarea anenajarii hidroenegerice – acum SUSPENDATE ÎN TOTALITATE.

✅În cadrul Amenajarii Hidroenergetice Răstolița își desfoară activitatea trei antreprenori: HIDROCONSTRUCȚIA – lucrări de construcții, HIDROSERV – lucrări electrice și ENERGOMONTAJ – lucrări mecanice.

Cei trei antreprenori mobilizaseră mai mulți specialiști în șantier – peste 100 de oameni – în lunile MAI – IUNIE, deoarece defrișarea era în curs și sunt unele lucrări rămase de executat, care pot fi făcute doar după finalizarea defrișării.

Lucrările condiționate de defrișare sunt procentul de 10% care lipsesc de finalizarea Amenajării hidroenergetice de la Răstolița și punerea în funcțiune a Centralei, la cota de 720 m.

🔴Localnicii își doresc finalizarea acetei contrucții, mii de locuitori din mai multe UAT-uri de pe Valea Mureșului arătându-și susținerea pentru aceste demers.

Este important de subliniat că la Rătolița s-ar produce energie verde și Hidrocentrala poate avea, de asemenea, un rol important în echilibrarea retelei – fluctuațiile de tensiune care apar fiind foarte dăunătoare pentru aparatură și echipamentele din gospodării.

deputat Dumitrița Gliga

Stirile Punctul

Pianistul Bogdan Vaida a concertat duminică la UMFST

Pianistul Bogdan Vaida a concertat duminică, 13 octombrie 2024, la UMFST G.E. Palade Târgu Mureș, cu ocazia turneului național Classic Unlimited.

Concertul a avut loc în Sala de Sport „Dr. Anton Pongrácz” din campus, în prezența unui public „deschis și dornic de noi experiențe muzicale”.

„Meciul” muzical din seara aceasta a fost între muzica clasică și contemporană. În sala de sport a universității s-a ascultat muzica lui J.S. Bach, povestea muzicală despre pui a lui J. Ph. Rameau, muzica cu influențe nordice a lui J. Sibelius, acordurile cu dor de casă ale lui G. Enescu, dar și muzica compozitorilor contemporani Ciprian Gabriel Pop și Anamaria Meza”, a transmis Bogdan Vaida.

Foto: Cezara Nicole

Stirile Punctul

Ruta satelor cu arhitectură tradițională: Patrimoniul vernacular al comunei Bogdan Vodă

În căutarea patrimoniului care nu se vrea uitat: Satele cu arhitectură tradițională!

Călătorim prin localități puțin cunoscute, a căror viață pulsează într-un ritm domol, unde descoperim bijuterii ale patrimoniului românesc. Din Maramureș și până în Munții Apuseni, din Bucovina în Oltenia și din Ținutul Secuiesc până în zona săsească din Transilvania, fiecare sat are un suflet ce încă bate sub acoperișuri de șindrilă și pereți de lemn și chirpici. Porțile sculptate, obloanele de lemn pictat și restul detaliilor vorbesc și ele despre România autentică a comunităților tradiționale.

Ni se dezvăluie o Românie profundă, autentică, îndemnându-ne să redescoperim și să contribuim la valorificarea respectuoasă a acestui patrimoniu care se luptă să nu fie uitat.

Bogdan Vodă, ca toate satele Maramureşului tradiţional, se poate pune sub semnul „civilizaţiei lemnului”. Toate construcţiile gospodăreşti au fost în exclusivitate din lemn – începând de la poarta de intrare, diversele sisteme de împrejmuire, anexele gospodăreşti şi casa, construcţiile care adăpostesc industriile ţărăneşti, edificiile de cult – biserica, crucile de hotar, semnele de mormânt – construcţiile social culturale şi administrative până la finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

Comuna Bogdan Vodă, fiind aşezată în zona lzei mijlocii, până nu demult zonă a pădurilor de conifere, mai jos cu liziere de stejar, justifică materialul de construcție dominant, lemnul de răşinoase (bradul şi molidul).

În general, casa şi toate construcţiile anexe aveau acoperişul în patru ape, confecţionat pe o şarpantă din lemn pe care erau bătute draniţe de brad la două rânduri. Silueta casei era dată de acoperişul acesteia (circa 2/3 din lăţimea pereţilor) foarte înalt şi ţuguiat, pentru a facilita scurgerea zăpezilor abundente care caracterizau iarna maramureşeană. Pereţii construcţiilor mai vechi sunt formaţi din bârne rotunde dispuse în sistem blockbau îmbinate la colțuri în chetoare românească.

Începând cu sec. al XIX-lea apare sistemul de îmbinare a bârnelor în chetoare nemţească.

Continuare pe Romania-atractiva.ro

Sursa: Iubesc Transilvania România

Stirile Punctul

Dr. Bogdan Florea: Oficial sunt 120.000-130.000 de persoane cu epilepsie în România; numărul real e spre 300.000

Fondatorul şi coordonatorul reţelei Telemedicină în Epilepsie din România, doctorul Bogdan Florea, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că oficial în România sunt înregistrate 120.000-130.000 de persoane cu epilepsie, însă numărul real ar fi spre 300.000.

„Epilepsia nu are chip până când nu se întâmplă cuiva drag sau cuiva din familie. Din punctul meu de vedere, epilepsia este o afecţiune cumva mai înspre Cenuşăreasa pe portativul patologiei neurologice, este de multe ori lăsată după virgulă pentru că este cronofagă, mănâncă mult timp. Este considerată o afecţiune mai mult legată de psihic, pe nedrept, decât neurologic. Şi pacienţii cu epilepsie nu spun că au epilepsie. Dovadă stă şi faptul că nu avem în România un registru naţional de epilepsie. Dovadă stă că oficial sunt 120.000-130.000 de persoane înregistrate cu epilepsie, dar de fapt numărul real este spre 300.000, deci cumva prevalenţă bolii este 1,52% din populaţia generală”, a declarat dr. Bogdan Florea.

Conferinţa de presă organizată luni a fost prilejuită de inaugurarea celui de-al 13-lea Centru de Epilepsie şi Monitorizare EEG la Secţia Clinică Neurologie II de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş.

Dr. Bogdan Florea a precizat că proiectul său de telemedicină în epilepsie a fost iniţiat în urmă cu 8 ani.

„Proiectul de telemedicină nu înlocuieşte actul medical şi nu va face lucrurile pe care trebuie să le facă medicii şi asistenţii, ci doar face viaţa mai bună pacienţilor şi viaţa mai bună familiilor lor, care după implementarea acestui proiect nu vor mai fi poate obligaţi să facă drumuri obositoare către centrele cu tradiţii în epileptologie şi să încarce un sistem deja încărcat”, a menţionat dr. Bogdan Florea.

Medicul a precizat că în România nu există o statistică a prevalenţei epilepsiei, însă consideră că aceasta ar fi în jur de 2%.

„Noi, în România, nu ştim (câte cazuri există, n.r.) dar trăim pe proiecţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, câţi pacienţi sunt în populaţia generală cu epilepsie (…) Oficial sunt 130.000 şi nu pentru că sunt într-un registru, ci sunt deduşi din reţetele compensate şi gratuite care au serii cu tratament antiepileptic (…) Deci nu ştim, e foarte greu să lupţi împotriva a ceva care nu ştii (…) În plus, pacienţii ascund diagnosticul, ca să fie şi mai grea treaba”, a subliniat dr. Florea.

Centrul de Epilepsie şi Monitorizare EEG de la Târgu Mureş a fost realizat cu susţinerea Asociaţiei Cluburilor Lions România şi reţeaua de Telemedicină în Epilepsie şi a World Doctors Orchestra. Centrul a fost dotat cu un aparat VideoEEG de mare performanţă, în valoare de peste 25.000 euro, care va fi folosit pentru un diagnostic complet şi corect al pacienţilor cu epilepsie din judeţul Mureş şi regiunile alăturate, permiţând, totodată, supervizarea în timp a evoluţiei afecţiunii.

„Suntem onoraţi că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş devine al treisprezecelea Centru de Epilepsie şi Monitorizare EEG în cadrul proiectului Telemedicină în Epilepsie iniţiat de Cluburile Lions din Cluj-Napoca. În spitalul nostru a fost pus în funcţiune un aparat video EEG performant, în valoare de 25 mii de euro, care va ajuta la diagnosticarea şi îngrijirea pacienţilor cu epilepsie. Ne bucurăm să contribuim la extinderea proiectului şi să facilităm astfel accesul unui număr mai mare de persoane cu epilepsie la diagnostic şi tratament corect”, a declarat conf. dr. Szatmari Szabolcs, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

Celelalte 12 centre din Reţeaua de telemedicină sunt în oraşele Bucureşti, Oradea, Cluj-Napoca, Suceava, Bacău, Sibiu, Craiova, Timişoara, Braşov, Sebeş, Iaşi şi Miercurea Ciuc. Toate centrele sunt conectate atât între ele, cât şi cu centre universitare din ţară şi din străinătate, facilitând astfel schimbul de opinii între specialişti şi stabilirea celei mai bune abordări legate de tratament.

Prin Reţeaua de Telemedicină în Epilepsie, pacienţii beneficiază de dosare medicale cu istoricul şi analize EEG complexe şi repetate, iar conectarea cu alte centre de excelenţă din lume (Montreal, Copenhaga, Geneva) face posibil schimbul de informaţii între medici specialişti, oferind astfel o a doua sau chiar o a treia opinie competentă, pentru cazurile dificile. AGERPRES