Premierul Ilie Bolojan a declarat că a discutat cu omologul său din Ungaria, Viktor Orban, despre creșterea capacității de transport a liniilor electrice care interconectează sistemele energetice naționale ale celor 2 țări vecine, menționând că se intenționează accesarea de fonduri UE nerambursabile pentru aceste proiecte.
″Am căzut de acord, în scurtul popas pe care l-am făcut la Budapesta, cu premierul Victor Orban, să pregătim un memorandum de colaborare între cele două guverne, în așa fel încât să creștem capacitatea de transport a liniilor electrice pe relația România-Ungaria, dublând o capacitate existentă în zona județului Arad, pe relația Bekecsaba, și construind și alte rețele, deci rețele noi, înspre nord-vestul României.
Pe listă se află un ″cluster România-Ungaria″, ce include: Linia electrică de interconexiune Józsa (HU) – Oradea (RO); Linia electrică Urechesti (RO) – Târgu Jiu (RO); Linia electrică Târgu Jiu (RO) – Paroșeni (RO); Linia electrică Paroșeni (RO) – Baru Mare (RO); Linia electrică Baru Mare (RO) – Hasdat (RO); Întărirea stației electrice Roșiori (RO); Linia electrică de interconexiune Nădab (RO) – Bekecsaba (HU).
Premierul Ilie Bolojan face o vizită oficială la Viena, Austria, în perioada 3-4 decembrie, la invitația omologului austriac, iar între timp va avea și o întâlnire la Budapesta cu premierul Ungariei Viktor Orban.
Va fi discutată cooperarea între România, Ungaria și Austria pentru dezvoltarea interconectărilor în sectorul energiei electrice.
În Austria, premierul va fi însoțit de Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului și Dragoș Hotea, secretar de stat.
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj dur primarilor din România în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, anunțând că administrațiile locale vor primi mult mai puțini bani de la bugetul de stat începând cu anul 2026 și nu vor mai putea accesa noi proiecte de investiții.
„Indiferent cine va fi la guvernare, România nu mai poate să transfere fondurile pe care le transfera până acum către autoritățile locale, către administrațiile publice locale. Este unul din instrumentele de a scădea deficitul”, a explicat șeful Executivului.
Bolojan a precizat că majorarea impozitului pe proprietate, care va intra în vigoare la anul, este calculată astfel încât veniturile suplimentare încasate de primării să nu mai fie completate de la bugetul de stat prin transferuri de TVA sau alte taxe. Premierul a avertizat că reducerile transferurilor ar putea fi cuprinse între 80% și 100% din sumele suplimentare încasate din creșterea impozitelor.
„Calculul este ca sumele pe care le veți încasa în plus să nu fie în continuare transferate de la bugetul de stat, sub formă de TVA, poate. Și transferurile de la bugetul de stat să se reducă cu aceste sume încasate în plus. Că se vor reduce 100% sau 80%, mi-e greu să spun astăzi. Dar în toate calculele pe care s-au bazat deficitele României de viitor, ele sunt calculate 100%”, le-a transmis Bolojan primarilor.
Singura excepție vor fi localitățile cu venituri foarte mici pe cap de locuitor, unde vor exista posibilități de compensare.
Prioritatea absolută pentru 2026 va fi cheltuirea celor 10 miliarde de euro rămași din PNRR. Premierul a arătat că România a cheltuit aproximativ 4 miliarde de euro până în vara acestui an, alte 5 miliarde între vară și toamnă, iar acum mai sunt de consumat aproximativ 10 miliarde din totalul de 20 de miliarde alocate.
În aceste condiții, investițiile publice au atins deja 7,8% din PIB, depășind recomandarea de 7%. Pe componenta de administrație locală, contractele alocate prin PNRR valorează puțin peste 20 de miliarde de lei, iar după anularea contractelor nesemnate, mai rămân contracte semnate în valoare de 4,2 miliarde de lei.
Această supracontractare va duce la diminuarea altor proiecte de investiții finanțate din bugetul național. Bolojan a anunțat că pentru 2026 se va introduce o regulă tranzitorie: orice primărie care vrea să acceseze fonduri din programe naționale precum Anghel Saligny va trebui să vină cu o cofinanțare de 20%.
„Anul viitor vine un an excepțional în care concentrarea noastră va fi pe PNRR și, rămânându-ne sume foarte mici pe programele naționale, să venim cu o regulă tranzitorie, exclusiv pentru anul viitor, că dacă vrei să tragi fonduri, de exemplu, din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanțare de 20%”, a spus premierul.
Această măsură vizează prioritizarea investițiilor în localitățile cu capacitate financiară și potențial de dezvoltare (primării de reședință de județ, orașe mari și consilii județene) unde impactul infrastructurii este mult mai mare.
Vestea cea mai dură pentru administrațiile locale este însă înghețul total al noilor proiecte. „Nu vom putea deschide noi proiecte, nici pe transporturi anul viitor, nicăieri, nici pe CNI, nici pe Anghel Saligny, pentru că și contractele pe care le avem astăzi se eșalonează, practic, pe vreo 5 ani de zile”, a declarat Bolojan.
Premierul a subliniat gravitatea situației: „Vă rog să vă imaginați, dacă n-am începe nicio investiție, tot bugetul României este angajat pe următorii 5 ani la investiții. Pentru contractele care sunt semnate în momentul de față, tot ce avem este angajat pe următorii ani.”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis, vineri, în discursul său susţinut la congresul formaţiunii, un mesaj de susţinere pentru premierul Ilie Bolojan, lider al PNL, şi pentru demersurile privind reforma statului.
Liderul Uniunii a subliniat parteneriatul de lungă durată dintre UDMR şi Partidul Naţional Liberal, început încă din anii ’90.
„Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, cu Partidul Naţional Liberal avem un istoric lung, un parteneriat foarte lung, încă din anii ’90. Şi acum câteva luni am pornit împreună pe un drum greu şi lung. Vreau să te felicit pentru curajul de a începe reforma statului. Nu e un lucru uşor. E foarte greu, văd în fiecare zi, în fiecare săptămână”, a spus Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a adăugat că reforma începută trebuie dusă până la capăt şi a dat asigurări că formaţiunea sa va rămâne un partener loial în acest proces.
„Dacă mi-e permis, vreau să te încurajez să faci până la capăt o reformă reală, sistemică, la capătul căreia să simţim cu toţii că instituţiile statului, într-adevăr, servesc cetăţenii şi nu invers. Poţi conta pe noi în această bătălie, vom fi solidari cu toate deciziile pe care le vom lua împreună”, a menţionat Kelemen Hunor, mulţumindu-i premierului pentru prezenţa la congres.
Orban Viktor: UDMR nu este organizaţie minoritară, ci factor de strategie naţională
Premierul Ungariei, Orban Viktor, a declarat vineri, la Congresul UDMR, că această formaţiune nu este una minoritară, ci este factor de strategie naţională, subliniind totodată importanţa comunităţii maghiare din Transilvania.
„Viitorul nu este al acelora care doar se uită în jur, ci a celor care acţionează. Viitorul este al acelor care prin faptele lor şi prin munca lor spun ceea ce au de spus. Cei care nu trăiesc cu şansa viitorului, vor pierde viitorul. Aş vrea clar şi răspicat să vă spun că la anul nu va fi vorba doar de viitorul guvern ungar, ci şi despre viitorul naţiunii, despre libertatea ţării şi suveranitatea ţării. În aprilie 2026, patria va avea nevoie de maghiarii din Transilvania. Onorat congres, şi UDMR a împlinit 35 de ani, la mulţi ani! A dovedit din nou că nu dimensiunea, nu mărimea, ci voinţa conferă ponderea comunităţii. Întrebarea nu este cât de mare este câinele, ci cât de mult vrea acest câine să se lupte. UDMR, la Bucureşti, este stabilitatea şi vocea raţiunii; la Budapesta, UDMR este partenerul de încredere; la Bruxelles reprezintă interesele maghiarimii, motiv pentru care vă spun că UDMR nu este organizaţie minoritară, ci este un factor de strategie naţională”, a afirmat premierul Ungariei, conform traducerii oficiale.
De asemenea, Orban Viktor a spus că maghiarii din Ungaria şi cei din România au un interes comun: să fie stabilitate în ţările de-a lungul Dunării, iar naţiunile din această regiune să se respecte.
„Maghiarii din Transilvania sunt dovada vie că o comunitate trăieşte atâta vreme cât sunt unii care au încredere în ea şi dacă credem în ea, atunci, nici victoria nu se va lăsa aşteptată. Comunitatea maghiară din Transilvania este puternică, muncitoare, educă, creează, construieşte şi învinge, câştigă în fiecare zi, din nou şi din nou va învinge şi va câştiga. Noi la Budapesta vedem că maghiarii din România şi din Ungaria au un interes comun: să fie stabilitate de-a lungul Dunării, naţiunile care trăiesc aici să nu se calce în picioare reciproc, ci să se stimeze. Dacă vecinii noştri o duc bine, şi noi o ducem bine, motiv pentru care suntem interesaţi în binele României şi suntem interesaţi şi în succesul guvernului condus de domnul premier Ilie Bolojan. Astăzi, pace, convieţuire, colaborare există”, a menţionat premierul Ungariei.
Premierul Orban a susţinut şi că maghiarii sunt la strâmtoare, fiindcă Ungaria nu este nici o ţară mare, nici numeroasă, nici puternică militar şi economic, iar de aceea trebuie să vizeze realizări ieşite din comun.
„Noi, maghiarii, suntem la strâmtoare. Nu putem argumenta nici cu dimensiunile noastre, nici cu efectivul nostru, nici cu armata noastră, nici cu economia noastră, motiv pentru care nouă ne este foarte greu să dăm un răspuns bun. Răspunsul maghiarilor este doar realizările noastre. Noi trebuie să dovedim că am dat mai mult umanităţii decât ce am primit de la umanitate. Noi, maghiarii, putem răspunde bunului Dumnezeu: priviţi-i pe sfinţii noştri din Casa Arpad, la luptele noastre (…) la olimpicii noştri şi pe cei care au primit Premiul Nobel”, a mai spus prim-ministrul ungar, potrivit traducerii oficiale de la eveniment.
Kelemen Hunor: UDMR este o punte între România şi Ungaria
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat, în cadrul unei intervenţii pe care a avut la congresul formaţiunii, importanţa UDMR şi a punctat faptul că aceasta este o punte între România şi Ungaria.
„Astăzi deschidem un nou capitol, să vorbim despre viitor, despre comunitatea noastră, despre schimbările care ne stau în faţă şi sarcinile pe care le avem. Este o onoare că sunt prezenţi premierii ambelor state la congresul nostru. UDMR şi-a asumat, timp de 35 de ani, sarcina să fie o punte, un pod între România şi Ungaria, care leagă nu doar politicul, ci leagă popoare, cele două naţiuni, comunităţile. Acest lucru este un mesaj important pentru întreaga comunitate maghiară din Transilvania”, a spus Kelemen Hunor.
El a adresat mulţumiri participanţilor la congres, în special premierilor celor două ţări, Ungaria şi România, Orban Viktor şi Ilie Bolojan.
Emil Boc, la Congresul UDMR: Unitate e lecţia pe care am învăţat-o astăzi, aici
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc (PNL), a declarat vineri, la congresul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), că „unitate” este cuvântul zilei şi lecţia esenţială pentru dezvoltarea comunităţii, a ţării şi pentru pacea în Europa.
„Unitate. E un cuvânt, poate, în prima vedere banal, dar cât de profundă semnificaţie are pentru politică, pentru o comunitate, pentru Europa, pentru lumea în care trăim”, a spus Boc, subliniind că acest principiu stă la baza succesului Clujului în ultimele două decenii.
Primarul a amintit că oraşul s-a transformat într-un model european, tolerant şi deschis.
„Un oraş în care normalitatea este la ea acasă, un oraş în care a te simţi acasă nu are niciun fel de legătură cu calitatea sau cu etnia pe care o ai, fiecare cetăţean se simte acasă în Clujul nostru drag şi împreună am construit un oraş tolerant şi european”, a menţionat Emil Boc.
Acesta a evidenţiat colaborarea cu UDMR şi alte instituţii pentru dezvoltarea judeţului.
„Am încercat şi am reuşit, cred, să dezvoltăm un model de a trăi împreună respectându-ne reciproc în primul rând şi punând în primul rând în faţă lucrurile care ne unesc”, a afirmat primarul Clujului.
Emil Boc a explicat că unitatea este esenţială şi pentru pacea continentului.
„Unitatea Europei puternică în interior, ca să fie puternică în exterior. Puternic în interior Clujul, ca să fim puternici în exterior, puternică România în interior, ca să fie puternică în Uniunea Europeană. Acest cuvânt, unitate, (…) după părerea mea, e lecţia pe care am învăţat-o încă o dată astăzi, aici, la congresul dumneavoastră”, a mai spus primarul Emil Boc.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă (USR), a declarat vineri, în cadrul congresului Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), că unitatea, comunitatea, consecvenţa şi seriozitatea reprezintă valori fundamentale ale formaţiunii politice maghiare.
„Ascultând ceea ce se spunea mai devreme, am observat repetarea a două cuvinte şi cele mai frecvent folosite: unitate şi comunitate. Eu cred că este extrem de plauzibil, având în vedere că acum este Congresul UDMR, să adăugăm alte două valenţe specifice, şi anume consecvenţă şi seriozitate, pe care în cei cinci ani pe care i-am avut în Parlament, alături de colegii de la UDMR, am observat că sunt extrem de specifice membrilor, parlamentarilor şi formaţiunii dumneavoastră politice”, a afirmat Radu Miruţă.
Potrivit ministrului Economiei, aceste valori contribuie la menţinerea încrederii între cetăţeni şi politicieni şi la stabilitatea coaliţiilor de guvernare.
„Guvernarea modernă se construieşte pe seriozitate, se construieşte pe respect reciproc şi niciodată nu s-a construit ceva ce a dăinuit pe diviziune”, a subliniat reprezentantul USR.
Ministrul Miruţă a evidenţiat şi importanţa dialogului pragmatic între partidele din coaliţie şi a capacităţii Guvernului de a livra rezultate rapide pentru problemele ţării.
„Îmi doresc ca dialogul între forţele politice din actuala coaliţie să rămână unul pragmatic şi orientat pe ce putem livra. Este o măsură a întregului guvern capacitatea de a livra, într-un timp foarte scurt”, a menţionat Radu Miruţă.
Ministrul Economiei a mai afirmat că România se confruntă cu numeroase probleme, însă performanţa Guvernului se măsoară prin viteza şi eficienţa cu care acestea pot fi rezolvate.
Congresul Uniunii Democrate Maghiare din România a început vineri, în judeţul Cluj, cu circa 1.000 de participanţi.
Sunt prezenţi la eveniment premierul Ilie Bolojan şi omologul său ungar, Viktor Orban.
De asemenea, la Congresul UDMR participă, în calitate de invitat, preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, că va creşte baza de impozitare la impozitele pe proprietate – casă şi maşină – la persoanele fizice, menţionând că o bună parte din acest venit va rămâne autorităţilor locale.
El a adăugat că această creştere de impozite la persoanele fizice „poate părea mare în procente, dar în termeni reali e oricum o creştere”.
„Nu mai plăteşti, să spunem, 100 lei, 120 de lei pentru o casă în zona de rural, plăteşti poate până în 200 lei. Va fi un venit care va fi colectat de autorităţile locale şi o bună parte va rămâne la autorităţile locale”, a precizat Bolojan.
Şeful Executivului a explicat că aceste venituri nu trebuie să meargă pe cheltuielile de personal.
Loturile de mijloc ale autostrăzii A8 (cele cuprinse între Miercurea Nirajului și Leghin) ar putea fi finanțate printr-un nou program european, denumit SAFE. Acesta e un acronim de la ”Strengthening the European Defence Industry through Common Procurement Act”, un program european menit să stimuleze investițiile în întărirea apărării comune a Europei. Cele șase loturi de mijloc ale autostrăzii A8 au șanse minime să mai poată fi finanțate prin vreun program european. Despre PNRR nici nu mai poate fi vorba. Aici, doar loturile Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu-Neamț mai pot intra în discuție. Nici aici nu e sigur 100%, din cauza avansului slab al lucrărilor.
Iar prin Programul Transport, iarăși e problematică finanțarea. Recent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, explicase că, pentru Programul Transport, România are deja o supracontractare de peste 300%, așa că puțin probabil ca loturile din autostrada A8, care sunt și așa mult întârziate, să mai poată prinde finanțare europeană. Despre finanțare de la buget nici nu are rost să deschidem subiectul.
În aceste condiții, programul SAFE vine ca o mănușă. Prin acest program, statelor membre UE le sunt alocate, în total, cam 150 de miliarde de euro. Fiecare stat urmează să vină, în scurt timp, cu propriile propuneri de obiective care să fie finanțate prin SAFE. Ideea e că pot fi finanțate nu doar obiective strict militare, ci și unele conexe, care pot contribui la o mai bună apărare a Europei împotriva agresorului rus. Aici pot intra și poduri sau autostrăzi.
Azi, într-o conferință de presă, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că în orele următoare România va trimite la Bruxelles propunerile sale de obiective de construit cu finanțare SAFE. Între aceste proiecte, Ilie Bolojan a menționat și ”autostrăzile care merg spre zona de nord-est a Moldovei”. Adică A7 și A8. Singura veste proastă în acest context e că fondurile SAFE nu mai sunt bani nerambursabili, ci doar împrumuturi. Însă unele cu dobândă zero sau foarte mică, garantate de bugetul UE, cu durată de rambursare de până la 45 de ani și 10 ani perioadă de grație. În plus, la achizițiile prin SAFE, statele membre nu mai plătesc TVA.
O singură condiție mai deosebită e de îndeplinit. Pentru a asigura economii, interoperabilitatea și pentru a reduce posibila fragmentare, statele membre beneficiare va trebui să facă achiziții publice comune, care implică cel puțin două țări participante pentru a fi eligibile pentru împrumuturi prin SAFE. Dar această condiție se poate îndeplini relativ ușor.
Una peste alta, programul SAFE poate fi extrem de util Guvernului român, pentru a finanța construcția autostrăzii A8, unde, în ultimii ani, s-au ratat aproape toate finanțările nerambursabile care se putea rata. Mai prozaic spus, berzei chioare, care e România, îi face Uniunea Europeană cuib. Numai bunăvoință să fie din parte-ne.
La sfârşitul lunii iunie 2025, România avea 50.533 au fost şomeri indemnizaţi şi 201.613 neindemnizaţi, conform celor mai recente dateale Agenției Naționale pentru Forța de Muncă. Datele Institutului Național de Statistică arată că România avea la finalul lunii mai 254.594 de șomeri la nivel național. Județele cu cei mai mulți șomeri sunt Dolj, cu 19604 de persoane, Suceava – 12562, Galați (10399) și Teleorman (10091) Cei mai puțini șomeri sunt în Giurgiu (1510), Vrancea (2213) și Tulcea (2637).
Premierii României și Ungariei, Ilie Bolojan și Viktor Orbán, se întâlnesc miercuri seară, la Palatul Victoria, a confirmat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.
Întâlnirea între cei doi premieri are loc, potrivit purtătoarei de cuvânt a Executivului, la solicitarea premierului Ungariei.
Dogioiu a precizat că intâlnirea nu este una oficială.
Premierul guvernului maghiar vine în România pentru a participa la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad (județul Harghita) care începe miercuri, 23 iulie.
În acest an, Orbán își va susține discursul tradițional sâmbătă, 26 iulie.
Impozitul pe proprietate, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, va fi stabilit prin consultare cu primăriile și va lua în considerare atât suprafața, cât și tipul de localitate în care se află, astfel încât să reflecte cu acuratețe valoarea proprietății, a anunțat premierul Ilie Bolojan.
El a precizat că noua grilă va fi calculată în perioada următoare și va fi anunțată până la data de 1 septembrie, în așa fel încât primăriile, autoritățile locale, care vor gestiona acest impozit să-l poată pregăti, să-și poată face calculele, evaluările, analizele și să poată fi pus în practică de la 1 ianuarie anul viitor. Anterior, Bolojan a arătat că nu va putea fi evitată majorarea impozitului pe proprietate, pentru că este jalon în PNRR.
Ilie Bolojan a semnat un prim decret în noua sa calitate de președinte interimar al României, decretul fiind unul de numire în funcția de consilier prezidențial a Luminiței Odobescu. Aceasta a mai deținut această funcție și în ultimul mandat al lui Klaus Iohannis.
„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat miercuri, 12 februarie 2025, decretul pentru numirea în funcția de Consilier Prezidențial a doamnei Luminița-Teodora Odobescu, la data de 13 februarie 2025”, se spune în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Luminiţa Odobescu a fost ministru al Afacerilor Externe în primul guvern Ciolacu, în intervalul 15 iunie 2023 – 23 decembrie 2024. După încetarea mandatului de la MAE, Marcel Ciolacu a numit-o, pe 14 ianuarie, consilier de stat la Guvern.
Klaus Iohannis a anunțat luni că demisionează din funcția de președinte, după ce Parlamentul a demarat procedura de suspendare din funcție. Recurg la acest gest, a spus Iohannis, pentru a scuti România de eventualele efecte negative. Șef interimar al statului va deveni președintele Senatului, Ilie Bolojan.
Klaus Iohannis și-a argumentat demisia spunând că, dacă procedura suspendării lui din funcție, inițiată de opoziție, ar fi continuat, România ar fi intrat într-o criză politică și cu efecte negative pe plan intern și extern.
12 februarie 2025 va fi ultima zi a lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al României. Șefia statului va fi preluată, conform Constituției, de actualul președinte al Senatului, Ilie Bolojan, în prezent și președinte interimar al Partidului Național Liberal.
