borş

Stirile Punctul

De ce nu vom putea circula pe autostradă de la Târgu-Mureş la Borş mai devreme de 2030 sau de ce n-are ursul coadă (II)

O analiză in extenso făcută de noi arată că mai devreme de a două jumătate a anului 2031 nu există nicio şansă ca autostrada să fie finalizată. Chiar şi acest termen e unul foarte optimist

În primul din cele două articole dedicate monitorizării situaţiei lucrărilor la autostrada Transilvania A3 (publicat ieri), am arătat cum traseul acesteia, Braşov-Borş (415 km), prevăzut iniţial în contractul din 2003 dintre statul român şi americanii de la Bechtel, a fost scurtat considerabil. La 12 ani de la semnarea acestuia, în Master Planul General de Transport al României traseul autostrăzii A3 a fost scurtat la numai 266 km, pe traseul Târgu-Mureş-Borş. Secţiunea Braşov-Târgu-Mureş a dispărut cu totul din planurile Guvernului Victor Ponta şi din cele ale celor care i-au succedat.

Deocamdată, avem autostradă construită şi dată în folosinţă de la Târgu-Mureş la Nădăşelu, cale de vreo 112 km. Şi mai avem circulabile două cioturi inutile, Borş-Biharia (5 km) şi Nuşfalău-Suplacu de Barcău, alţi 13,5 km. Firmele grupului UMB, ale omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, lucrează pe alte trei tronsoane consecutive, de la Nădăşelu la Poarta Sălajului, însumând puţin peste 43 km. Cu o bună mobilizare a constructorului şi cu sprijin din partea CNAIR în ceea ce priveşte obţinerea avizelor necesare, a mutării reţelelor de utilităţi etc, la finele lui 2025 vom avea autostradă non-stop de la Târgu-Mureş la Poarta Sălajului, lungă de 155km. Necazul cel mare în reprezintă cele trei loturi (96 km în total), care nu au nici azi contracte de proiectare şi execuţie semnate.

2031 ar fi fabulos

Două loturi, Poarta Sălajului-Zalău (15 km) şi Zalău-Nuşfalău (25,8 km), cele mai grele de pe traseu, care presupun traversarea Munţilor Meseşului, sunt cică „în licitaţie”. Ţinând cont de complexitatea lucrărilor ce urmează a fi făcute, un termen de 18 luni pentru proiectare şi 60 de luni pentru execuţie (aşa cum prevede CNAIR), în cazul ambelor loturi, ar fi cel mai optimist scenariu posibil. Deci minimum şase ani şi jumătate.

Contract care, dacă CNAIR se mişcă rapid, ar putea fi semnat, în cel mai fericit caz posibil, în 2025. Să nu uităm, anul în curs e unul mai electoral ca niciodată, deci niciunui ministru şi niciunui politician nu-i e aminte de autostrăzi. Oamenii sunt ocupaţi să se aleagă. Poate la anul. Sau poate la anul şi la mulţi ani, în caz că mai apar solicitări de clarificări sau contestaţii. Prin urmare, putem conchide că un termen de deschidere finele lui 2031 pentru loturile Poarta Sălajului-Zalău (15 km) şi Zalău-Nuşfalău ar fi ceva aproape de fabulos.

Deocamdată, pentru aceste două loturi au depus oferte grupul UMB, italienii de la WeBuild (firmă rezultată din fuziunea insolventelor Astaldi şi Salini Impregilo) şi alte cinci companii dinTurcia. Ofertele au fost depuse în august anul trecut. Termenul de evaluare a acestora este finalul lunii în curs. Prin februarie ar trebui să avem un câştigător.

Lotul Chiribiş-Biharia, problematic şi el

Dar chiar şi dacă se aliniază astrele pe cele două loturi menţionate, mai rămâne lotul Chiribiş-Biharia,lung de 28,5 km. A patra licitaţie de după Bechtel a dat câştigătoare o asociere a firmelor româneşti Precon Transilvania SRL-Citadina 98 SA. Precedentul contract fusese tot cu o firmă românească, Trameco, şi a fost reziliat în mai 2022, după ce constructorul a lălăit-o aproape un an şi jumătate.

Contractul cu asocierea Precon Transilvania-Citadina nu a fost încă semnat. Problema rezidă în faptul că şi Trameco, şi Precon, sunt controlate de acelaşi om de afaceri Beniamin Rus. Ambele fac parte din grupul de companii Selina, al lui Beniamin Rus. Oficialii CNAIR nu sunt dispuşi să semneze contractul cu Precon-Citadina dacă Beniamin Rus nu renunţă la procesul deschis împotriva CNAIR după rezilierea contractului cu firma Trameco. Până se aplanează acest diferend, mai stăm.

Una peste alta, ţinând cont de toate informaţiile pe care le-am strâns – majoritatea, din surse oficiale – putem estima că, în cel mai fericit caz cu putinţă, pe autostrada Transilvania A3 se va putea circula fără întrerupere, de la Târgu-Mureş la frontiera maghiară de la Borş, nu mai devreme de a doua jumătate a anului 2031.

Ca o glumă de final: în acel Master Plan General de Transport al României, din 2015, apare ca ţintă pentru anul 2030 că ţara va avea 2074 km de autostradă. Deocamdată, în 2024, n-avem nici jumătate.

Sorin Simion

Stirile Punctul

De ce nu vom putea circula pe autostradă de la Târgu-Mureş la Borş mai devreme de 2030 sau de ce n-are ursul coadă (I)


La 20 de ani de la semnarea contractului cu firma americană Bechtel International Inc (se întâmpla la finalul lui 2003), autostrada Transilvania A3 e încă departe de a se apropia de finalul lucrărilor. Din 2015 încoace, segmentul Braşov-Târgu-Mureş a dispărut chiar şi de pe hărţile colorate pe care ex-premierul Victor Ponta le trasa cu markerul pe hartă. Per ansamblu, de Master Planul General de Transport, aprobat de Guvernul PSD Ponta în 2015, s-a cam ales master praful.


Ce-a făcut Bechtel


Potrivit contractului semnat de prim-ministrul de atunci, Adrian Năstase, cu Bechtel, autostrada A3 trebuia să aibă 415 km şi să lege Braşovul de Borş. Lucrările trebuia să înceapă în 2004 şi să fie gata în 2014. „Vise erotice”, cum avea să spună, ulterior, un ministru PSD al Transporturilor, Ioan Rus.
Valoarea lucrărilor a fost contractată la suma de 2,2 miliarde de lei. La rezilierea contractului cu Bechtel, survenită în 2013, americanii construiseră doar 52 din cei 415 de km de autostradă. I se spunea, în batjocură, autostrada de la Cluj la Napoca. Pentru care au încasat, însă, 1,4 miliarde de lei, adică mai mult de jumătatea sumei convenite pentru întreaga autostradă. Plus un mizilic de 37,2 milioane de euro „despăgubiri” şi 50 de milioane de euro, cică datorii ale statului român faţă de compania americană.
Pentru aceasta, contractul autostrăzii Transilvania a fost un „bisnis” extraordinar. Pentru statul şi cetăţenii români, a fost probabil cea mai mare ţeapă din istoria postdecembristă a ţării. Ţeapă pentru care, bineînţeles, n-a răspuns în faţa legii niciun demnitar al statului.


Ce s-a făcut până acum


În afară de sectorul Turda-Gilău (opera Bechtel), s-a mai construit un ciot cvasineutilizat, de aproape 9 km, care nu ajută pe nimeni, de la Gilău la Nădăşelu. S-a mai construit, însă, şi legătura de la Târgu-Mureş la Turda, astfel că se poate circula pe autostradă de la Târgu-Mureş cale de circa 112 km, numai pe autostradă. Ceea ce e bine. De la Gilău încolo, însă, încep durerile.
Trebuie spus că mai există finalizat (înainte de termen) încă un ciot de 5 km, care porneşte de la frontiera româno-maghiară de la Borş II până în satul Biharia. De asemenea, un constructor din Turcia a finalizat recent de construit un alt tronson, de 14 km, lăsat baltă de Bechtel. E vorba de lotul Nuşfalău-Suplacu de Barcău (judeţul Sălaj).
Nici aceste două petice de autostradă nu ajută, însă, prea mult şoferii care pornesc din Mureş sau din zona apropiată, cu destinaţia Borş. Primul e insignifiant de mic şi se termină departe de şoseaua naţională Oradea-Cluj-Napoca (E60). Al doilea… începe de niciunde şi se termină nicăieri, în câmp. Ca atare, ele sunt folosite doar de localnici, în vreme ce grosul traficului, inclusiv cel greu, merge de la Gilău la Borş tot pe E60.


Pe unde se mai lucrează…


La începutul anului, sunt încă nefinalizate şase loturi de autostradă între Nădăşelu şi Borş. Pe trei dintre acestea există constructor desemnat (grupul de companii UMB Tehnostrade, al magnatului băcăuan Dorinel Umbrărescu, pe toate trei): Nădăşelu-Mihăeşti (16,8 km), Mihăeşti-Zimbor (13,26 km) şi Zimbor-Poarta Sălajului (alţi 13,26 km). Primele două loturi au termen de finalizare 2025, al treilea ar trebui să fie gata la finele anului viitor.
Potrivit monitorizărilor independente (forumuri de pasionaţi de excursii cu maşina, Asociaţia Pro Infrastructură etc), firmele lui Umbrărescu sunt puţin în întârziere pe două dintre cele trei loturi. Însă, constructorul român a demonstrat, în situaţii asemănătoare – ultimul exemplu, lotul Slatina-Coloneşti din drumul expres Craiova-Piteşti, dat în folosinţă cu 6 luni înaintea termenului contractual – că se poate mobiliza şi respecta sau chiar devansa termenele.
Pe de altă parte, însă, firmele lui Dorinel Umbrărescu sunt angajate contractual pe aproximativ 400 km de autostrăzi şi drum expres, cifră care pare să fie la limita posibilităţilor actuale ale UMB, Tehnostrade şi celelalte. De aici ar putea rezulta alte întârzieri, ipotetic vorbind.


… şi pe unde nu are cine lucra


Există, însă, trei loturi ale A3 care încă nu au nici azi constructor desemnat, cu contract semnat. Toate trei însumează 96 de km. E vorba de loturile care urmează să traverseze munţii Meseşului, Poarta Sălajului-Zalău (15 km) şi Zalău-Nuşfalău (25,8 km), dar şi de lotul Chiribiş-Biharia, lung de 28,5 km.
Pe primele două loturi nu există încă nici măcar constructor desemnat. CNAIR ne-a transmis, într-un limbaj de lemn (sau de asfalt, cum doriţi), că loturile respective „sunt în curs de licitare”. Aşa-s de vreo 7-8 ani. Cât despre Biharia-Chiribiş, acolo a fost desemnat un constructor, o asociere de firme româneşti (Precon şi Citadina), însă, semnarea contractului e tărăgănată şi de şefii CNAIR, şi de constructor.
Despre acest aspecte, însă, mai pe larg, mâine.
Sorin Simion