bovine

Stirile Punctul

Primarul din Băgaciu: Scăderea numărului de bovine din comuna Băgaciu a dus la diminuarea interesului turiştilor danezi

Scăderea numărului de bovine din comuna mureșeană Băgaciu, de la peste 200 câte erau până acum câțiva ani, la cel mult 10 în prezent, este una dintre cauzele care au dus la diminuarea interesului turiștilor danezi față de această localitate, care identificau acest sat cu cele ale bunicilor și străbunicilor lor, din urmă cu 150-200 de ani.

‘Acum mai vin foarte puțini danezi. Înainte veneau în grupuri mari, se organizau excursii de câte o săptămână din Danemarca, în sezon erau curse charter săptămânale. O perioadă de aproximativ 6 ani, din martie și până în octombrie, sâmbătă de sâmbătă, venea charter-ul pe Aeroportul din Târgu Mureș și schimba seriile de turiști. Acum mai vin doar sporadic turiști din Danemarca. În discuția pe care am avut-o cu danezii, și asta probabil era un minus al localității noastre, an de an s-au diminuat efectivele de animale și, dacă în anii ’90 erau aproape 200 de bovine în gospodării, acum mai sunt vreo 10. Veneau turiștii și erau foarte încântați, le plăcea să vadă cum veneau, seara, vacile de la pășune. Am stat de vorbă cu cel care a investit aici, eram curios ce-i atrage în noi. Și o explicație pe care mi-a dat-o a fost aceea că ei, și mai ales persoanele în vârstă, pentru că am întâlnit aici persoane și trecute de 90 de ani, vedeau localitatea Băgaciu ca o localitate de-a lor din urmă cu 150-200 de ani, în sensul că existau animale. Încă erau animalele care ieșeau la păscut. Ciurda de vaci era o curiozitate extraordinară pentru ei, fiindcă ei, în Danemarca, au toate localitățile urbanizate, chiar dacă sunt rurale. Cred că a trecut generația aceea care își mai amintea cum venea vaca de la pășune’, a declarat, pentru AGERPRES. primarul comunei Băgaciu, Ioan Aldea, aflat la al șaptelea mandat în fruntea administrației publice locale.



Ca termen de comparație, spune edilul, înainte de 1990, în Băgaciu, în gospodăriile populației erau aproximativ 200 de bovine, IAS-ul avea 800 de bovine, iar la CAP mai erau încă erau 250.

‘Unde sunt animalele alea? Acum vorbim de 10 bovine. Și, din păcate, situația asta e în toată țara, nu numai la Băgaciu. Generațiile mai tinere nu mai știu cum este să crești animale în gospodărie. Fiindcă lumea și-a dat seama că se poate trăi și așa, fără animale. E o scădere drastică. Și, din păcate, este o realitate aproape în toate localitățile rurale din România. Cu excepția acelor mici ferme care încă mai funcționează în unele localități, ferme de vaci, aproape că nu mai găsim bovine în gospodăriile rurale’, a susținut primarul.

În urmă cu câțiva ani, în sezonul estival exista o cursă charter săptămânală, care aducea grupuri de turiști danezi la Băgaciu, în special pensionari, pentru care investitorii au construit o pensiune cu 78 de locuri de cazare într-o fostă gospodărie săsească, care era cu circuit închis, fiind destinată exclusiv grupurilor de turiști care petreceau aici câte șapte zile.



Între timp, prin dispariția acelei curse charter și a interesului tot mai scăzut pentru turismul rural, pensiunea și restaurantul de la Băgaciu s-au transformat în unitate HoReCa cu circuit deschis, putând fi accesată de orice turist care dorește cazare sau să servească masa. Acum, la pensiunea din Băgaciu se cazează mai mult sași plecați din acest areal, stabiliți în diverse țări din Europa, în special în Germania, care aleg să-și petreacă aici perioada concediilor, dar și alte persoane care participă la anumite evenimente organizate ocazional sau diferite grupuri de turiști care trec prin zonă.

‘Bănuiesc că generațiile mai tinere din Danemarca, probabil că, la fel ca și cele de la noi din țară, au alte destinații. Cred că vor ajunge și ei peste vreo 5-10 ani să simtă nevoia de liniște. Pensiunea de la noi din localitate nu se va schimba în următorii 10 ani, tot cu specificul acesta de mâncăruri se va remarca, liniștea asta arhaică va domni tot ca până acum, fiind o comună mai izolată, și cred că zona va începe să fie din nou căutată și de persoane mai tinere’, a subliniat primarul.



În Băgaciu se află și una dintre cele mai frumoase biserici medievale fortificate, construită la începutul secolului al XV-lea, în stil gotic, care acum stă închisă, întrucât aici nu s-au mai făcut lucrări de întreținere de multă vreme.

Locuitorii spun că, deși lăcașul adăpostește lucruri extraordinare – un altar poliptic extrem de valoros, împodobit cu o pictură de influență flamandă, cu sculpturi datând din 1518, strane executate de Johannem Reichmut (sau Johannes Reychmuth) în 1533, intarsii din secolul al XVI-lea și fragmente de picturi murale din secolele XV-XVI – biserica este închisă, fiind deschisă rareori la solicitarea vreunui turist. Slujbe religioase nu se mai organizează aici, iar obiectivul se degradează pe zi ce trece.

Despre biserica evanghelică din Băgaciu se pot scrie foarte multe, mai ales că în interior există o serie de inscripții care atestă anii realizării unor lucrări, precum și numele celor care le-au executat. De exemplu, în cor există inscripția ‘Hoc opus perfectum per me Johannem Reichmut mesatore schegeswariensem ad laudem et honore Marie Virginis, A. 1533’, în traducere, ‘Această lucrare a fost desăvârșită de mine, Johann Reichmut, tâmplar sighișorean, spre lauda și cinstirea Fecioarei Maria, anul 1533’.

Sala bisericii este lungă și îngustă, având tavanul plat, iar pe alocuri păstrează elemente datate în prima perioadă de existență a edificiului, cel despre care există o atestare documentară din 1389, precum și două fragmente de frescă, datând de dinaintea reformei. Fragmentele de frescă reprezintă un grup de credincioși din secolul al XV-lea și un chip de sfântă, iar deasupra acestora este inscripționat numele Johannes Plebanus, probabil autorul picturilor. În biserică au mai existat două fântâni, extrem de necesare în caz de asediu.

Turnul clopotniței este foarte mare, cu șapte niveluri și se consideră că în trecut juca un rol defensiv, fiind renovat în 1973.

Fortificația din jurul bisericii are o formă ovală, iar în partea de sud-est a ansamblului fortificat se regăsește turnul-poartă construit cu patru niveluri și clădirea școlii, datând de pe la 1800, care este înglobată în zidul fortificației.



Dar pentru a ajunge la biserica fortificată și mai apoi la pensiune, călătorul – indiferent că vine dinspre Mediaș sau dinspre Gănești – trebuie să treacă pe lângă două clădiri mari, lăsate în paragină. Acestea au legătură cu dispariția viticulturii, care făcea cândva cinste Băgaciului.

Înainte de 1990, la Băgaciu existau în jur de 600 de hectare de viță-de-vie, dar acestea au dispărut aproape complet după anii 2000, iar acum zona se pare că începe să se revigoreze după ce un investitor străin a plantat 40 de hectare.

Potrivit evidențelor primăriei, populația din Băgaciu mai deține în total cam 20 ha de viță-de-vie.

‘Vinul de Băgaciu era cel mai cunoscut și renumit, aici exista o tradiție. Însă crama și depozitul acela mare de vinuri care existau, acum sunt în paragină. Este un depozit destul de serios, construit undeva în anii ’60, care putea adăposti 400 de vagoane de vin. Era construit în mijlocul viei, în partea de est, la intrare în localitate, sub deal, iar în stânga și în dreapta cramei erau culturi de viță-de-vie. În ciuda acestui fapt, nu exista niciun brand care să fie legat ca denumire de Băgaciu. După desființarea întreprinderilor de stat, fostele IAS-uri, s-a tot încercat privatizarea lor și, după privatizare, viile au avut diferiți stăpâni care le-au neglijat, iar încet-încet s-au sălbăticit, n-au mai avut producții, nu mai erau rentabile și au fost abandonate. Cam astea au fost motivele pentru care s-a desființat cultura de viță-de-vie din Băgaciu în totalitate. Cât despre construcțiile de la intrarea în comună, acelea au aparținut fermelor viticole. Acele construcții erau construite pentru a adăposti studenți, militari care veneau la recoltat, iar în clădirea mai mică era cantina. Clădirile au fost achiziționate de către cei care au cultivat cele 40 de hectare de viță-de-vie, de 4-5 ani, și din punct de vedere al aspectului sunt rușinea comunei. Sunt tare supărat din acest punct de vedere’, a arătat Ioan Aldea.

Primarul spune că a avut discuții cu administratorul societății, un cetățean german, care de 4-5 ani promite că se va rezolva cel puțin aspectul estetic, dar invocă mereu lipsa fondurilor pentru o astfel de investiție.

Vecinii susțin că cele două clădiri au rămas abandonate prin anii 2000 și își amintesc că, în 2003, au mai fost cazați câțiva militari aduși la cules de struguri, iar după aceea n-au mai fost folosite deloc.


Treptat, locul viticulturii a fost luat, în ultimii ani, de agricultură, pe teritoriul comunei Băgaciu existând acum trei mari fermieri, care au arendat aproape în totalitate terenurile agricole, iar astfel peste 90% dintre terenuri au început să fie lucrate.

Ca și industrie, pe raza comunei există o secție de exploatare a gazelor naturale care are peste 200 de angajați, majoritatea fiind localnici, iar, în rest, în Băgaciu și în satul aparținător Deleni mai există un mic atelier de fierărie și un mic atelier de mobilă.

Populația comunei Băgaciu se ridică la 2.542 de locuitori, potrivit ultimului recensământ, în creștere față de anul 2011, când erau înregistrați 2.474 de locuitori, dintre care 47,92% sunt romi, 25,45% români și 21,87% maghiari. AGERPRES

Stirile Punctul

Grădina Zoologică din Târgu Mureș se implică activ în salvarea unei rase autohtone de bovine denumită „mocăniță”

Această rasă montană se caracterizează prin talia sa mică și o culoare galbenă, brunie și plumburie. Aceste bovine produc, în medie, 1500 de litri de lapte de o calitate excepțională, având cel mai ridicat procent de grăsime (până 4,5%) dintre toate rasele românești de taurine.

Originea rasei „mocănița” este încă un subiect de dezbatere. Unii specialiști români susțin că aceasta aparține tipului brachicer, în timp ce alții cred că rasa are o origine primigenă, adaptată la condițiile pedoclimatice specifice regiunii montane.

În istorie, rasa „Mocănița” era răspândită pe larg, fiind prezente în zonele muntoase ale întregii țări. Din păcate, datorită încrucișărilor cu rasele Schwyz și Pinzgau începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, rasa a dispărut treptat.

Această rasă de bovine, extrem de rezistentă la condițiile aspre și capriciile vremii, este considerată primitivă și prezintă aptitudini universale în producție (muncă, lapte, carne). Boii sunt rezistenți și bine adaptați terenului accidentat al munților, fiind folosiți și în activitățile forestiere.

Unicul exemplar al rasei prezentat într-o grădină zoologică din țară se află la Târgu Mureș. Grădina Zoologică din Târgu Mureș are ca obiectiv salvarea și reîntroducerea acestei specii și participă activ la acest demers, având în vedere crearea unei nucleu de reproducție. Spre bucuria tuturor, exemplarul nostru a fătat un vițică sănătoasă, care poate fi vizitat de către public. Am numit-o Speranța, cu gândul ca ea să participe la salvarea acestei specii tradiționale și autohtone.

Stirile Punctul

APIA Mureș pe primul loc în țară la la ajutorul acordat crescătorilor de bovine

Agenția de plaţi şi Intervenție pentru Agricultura – APIA – Centrul Judeţean Mures informează că în data de 16 Mai a anului curent, a efectuat plata cuvenită fermierilor crescători de bovine din sectorul producerii şi valorificării laptelui, aferent instituirii unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei impotriva Ucrainei.

APIA menționează că au fost autorizați la plată un număr de 815 fermieri, pentru o sumă totală de 8.457.133,83 lei, sumă care corespunde unui număr de 23.409 capete autorizate la plată, echivalent al cuantumului ajutorului de stat stabilit prin actul normativ la valoarea de 73 EURO/cap eligibil.

APIA Mureş, prin aceste date, se situează pe primul loc la nivel național în cadrul acestei scheme de ajutor de stat, în ceea ce privește sumele autorizate, dar și numărul de capete eligibile, fapt care confirmă, încă o dată, atât specificul județului Mureş de crescător semnificativ de bovine de lapte, cât şi preocuparea și efortul fermierilor, precum și sprijinul APIA pentru accesarea sumelor alocate acestui domeniu, marcat de un context dificil al pieței în această perioadă.

Stirile Punctul

Autocamion rasturnat cu bovine lângă Sighișoara

Un echipaj de stingere și un echipaj de descarcerare din cadrul Detașamentului Sighișoara intervin pe DN 13, la ieșire din municipiul Sighișoara către localitatea Hetiur, la un accident rutier. În accident este implicat un autocamion ce transporta animale (bovine), răsturnat în afara părții carosabile. Pompierii intervin pentru evacuarea animalelor rămase în autocamion. Conducătorul auto s-a autoevacuat și nu necesită îngrijiri medicale.

Din autocamion au fost evacuate 54 de bovine. Din nefericire, 12 dintre acestea au decedat în urma accidentului. Se acționează pentru punerea autocamionului pe roți și îndepărtarea efectelor negative produse în urma accidentului.

Sg.maj. Oltean Georgiana – purtător de cuvânt al ISU Mureș

Astăzi, în jurul orei 16.30, pe DN13 E60, km 121+560m, în afara municipiului Sighișoara, a avut loc un eveniment rutier soldat cu pagube materiale, fiind implicat un ansamblu auto care transporta animale vii – bovine.

Din primele informații, ansamblul auto s-ar fi răsturnat pe partea carosabilă, după o curbă la stânga, pe sensul de deplasare Târgu Mureș – Sighișoara.

În urma evenimentului rutier nu au fost persoane rănite.

Traficul rutier este restricționat pe un singur sens de mers, pentru degajarea părții carosabile.

De asemenea, în cauză au fost informați reprezentanții DSVSA.

Stirile Punctul

APIA prelungeşte ajutoarele financiare in sectorul zootehnic

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A), informează că, termenul de solicitare a sprijinului financiar pentru acordarea ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic la speciile bovine şi ovine/caprine şi a ajutoarelor specifice pentru producătorii de lapte şi de carne de vită şi producătorii de lapte şi de carne de ovine/caprine, din zonele defavorizate, pentru campania 2014,  se prelungeşte până la data de 20 iunie 2014, inclusiv, în conformitate cu Ordinul MADR nr.844/26 mai 2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.393/28 mai 2014.

Stirile Punctul

Crescătorii de bovine, în pragul protestelor

vaca vaciAdunarea Naţională a Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), care cuprinde fermieri din 38 de judeţe, s-a pronunţat, miercuri, la Târgu Mureş, împotriva intenţiei de preluare a Registrului genealogic de către Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România (AGCTR),

Reprezentanţii FCBR susţin că AGCTR urmăreşte doar încasarea sumelor alocate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), adăugând că aşteaptă un răspuns de la Minister în acest sens deoarece pe lângă banii alocaţi de stat este în joc şi viitorul lor ca fermieri. ‘Registrul genealogic este un factor foarte important în creşterea bovinelor (…) Statul vine cu susţinere în bani a registrului genealogic şi vine cu o anumită sumă pe cap de animal. Există o structură, AGCTR (Asociaţia Generală a Crescătorilor de Taurine din România, n.r.), făcută de 20 de ani, din care fac parte profesori universitari pensionari din Bucureşti – care nu au vaci acasă şi nici nu îi interesează ce viaţă au văcarii – dar îi interesează banii aceştia şi de acum încolo, 10-15 ani, doresc să primească lunar 5.000 – 6.000 de lei, bani de pe spatele nostru, de pe munca noastră (…) Aşteptăm azi un răspuns de la ministrul Constantin (…) Noi sperăm că e pozitiv, pentru că dacă e negativ va fi urât de tot, pentru că, timp de trei luni, toţi deţinătorii celor peste 30.000 de animale (din FCBR, n.r.) trebuie să primim o adeverinţă şi noi nu putem primi’, a declarat presei Iacob Boca, liderul Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din judeţul Mureş.

Potrivit acestuia, în Registrul Genealogic sunt trecute efectivele de bovine – cu ascendenţi şi descendenţi – procesul de ameliorare şi selecţie, dar şi producţia de lapte. ‘Registrul nu se poate ţine dacă nu faci controlul oficial al producţiei de lapte, pe lângă ascendenţi, descendenţi, material seminal, buletin de însămânţare, trebuie o evidenţă foarte bună. Aceste două elemente se cer la orice certificat de origine: originea genetică şi producţia de lapte şi de carne, pentru cei care au rase de carne. Nu se poate conduce un registru fără un control oficial. De la 1 ianuarie 2014 trebuie să înceapă controlul oficial’, a susţinut Boca.

Fermierul a spus că pentru acest control oficial 70% din costuri sunt suportate de stat şi 30% de fermieri şi că, dacă s-ar întâmpla ca statul să nu mai finanţeze activitatea respectivă, vor fugi toţi cei care au doar un interes material. ‘Dar sunt nişte bani pe care noi îi primim pe vacile noastre şi ei vor să ni-i ia. Deci ne cred proşti. Pur şi simplu se uită la noi ca la nişte marionete’, a susţinut Iacob Boca.

El a evidenţiat că federaţia a avut la dispoziţie un timp foarte scurt pentru a depune un dosar complet după emiterea ordinului de către Ministerul Agriculturii, întrucât a trebuit să facă statistici clare pentru peste 30.000 de bovine, iar din acest motiv a depăşit termenul de înregistrare a actelor.

Iacob Boca a mai afirmat că deşi intenţia MADR este bună, există persoane care ‘au vrut să elimine Federaţia să nu ţină Registrul genealogic’.

AGERPRES

Stirile Punctul

Focar de rabie la bovine apărut la Brâncovenești

ID-100136303

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Mureş a anunţat miercuri apariţia unui focar de rabie la bovine în satul Idicel Pădure, comuna Brâncoveneşti, motiv pentru care s-a dispus interzicerea mişcării animalelor în şi din zonă pentru o perioadă de 30 de zile.

Potrivit unui comunicat de presă al DSVSA Mureş, declararea focarului de rabie a fost făcută de Primăria Brâncoveneşti, în a doua parte a lunii septembrie, când s-a făcut ancheta epidemiologică şi s-a elaborat planul de măsuri. ‘În focarul de boală au fost identificate toate animalele şi au fost vaccinate de necesitate animalele susceptibile în vârstă de peste două luni. Toate animalele din focar au fost puse sub observaţie pentru o perioadă de 14 zile şi s-a dispus interzicerea mişcării animalelor în şi din focar pentru o perioadă de 30 de zile. Conform legislaţiei în vigoare, au fost înştiinţate dispensarul uman din localitate asupra persoanelor care au venit în contact cu animalul depistat pozitiv şi Direcţia de Sănătate Publică. Avertizăm pe această cale toţi cetăţenii să evite contactul cu animalele moarte, cu animalele care prezintă semne nervoase şi să anunţe medicii veterinari’, se precizează în comunicat.

DSVSA Mureş a subliniat că este important de ştiut că vulpile reprezintă ‘un rezervor permanent de virus rabic’ şi a atenţionat populaţia să nu intre în contact cu acestea şi nici cu cadavrele acestora. ‘În lunile octombrie şi noiembrie este planificată vaccinarea antirabică a vulpilor, cu momeli vaccinale antirabice, prin distribuire manuală la vizuini, în jurul localităţilor, a cursurilor de apă, precum şi o distribuire aeriană care va cuprinde întreg judeţul. Tot începând din luna octombrie până la sfârşitul anului, va avea loc vaccinarea antirabică a tuturor carnasierelor din gospodăriile populaţiei, acţiune obligatorie şi efectuată de către medicii veterinari din teritoriu’, a mai subliniat DSVSA Mureş.

AGERPRES

Stirile Punctul

Efectivele de bovine în declin continuu

vaci pe campZootehnia este sectorul cel mai grav afectat după 1989, prin dispariţia a 6 milioane de capete, iar dacă nu se va stabili o strategie naţională de dezvoltare a acestui sector, în câţiva ani numărul bovinelor va scădea sub un milion, a avertizat ing. Mircea Ciurea, administratorul celei mai mari forme asociative a fermierilor din România, Cooperativa Someş-Arieş.

”Pe lângă ceea ce facem noi, producătorii, şi guvernanţii trebuie să vină cu măsuri pentru sprijinirea acestui sector. În primul rând, noi la nivel naţional nu avem o strategie de dezvoltare a sectorului şi fără această strategie normal că nu se poate face nimic, lucrăm după ureche, lucrăm pompieristic şi nu este benefic pentru activitatea de creştere a vacilor cu lapte. Este sectorul cel mai greu afectat, în care, de la Revoluţie încoace, efectivele au scăzut de la 7,5 milioane capete bovine câte erau în ’90, am ajuns 1,5 milioane de capete, cifra reală, nu la 1,9 milioane (cum se vehiculează, n.r.)”, a declarat pentru AGERPRES, Mircea Ciurea.

El a adăugat că în cazul în care nu se vor lua măsuri de reducere a taxelor şi impozitelor, nu se vor da nişte semnale ca băncile să aibă încredere în acest sector şi să vină cu dobânzi favorabile pentru dezvoltare, ”degringolada va continua şi s-ar putea ca în câţiva ani să ajungem sub un milion de capete de bovine”.

Potrivit lui Mircea Ciurea, pentru supravieţuirea acestui sector în lipsa unei strategii şi a unui sprijin guvernamental, fermierii trebuie să recurgă la forme asociative, pentru a putea negocia de pe poziţii de egalitate cu procesatorii.

”La Cluj ne-am organizat într-o cooperativă, Someş-Arieş, laptele îl vindem cooperativei, iar cooperativa îl vinde mai departe procesatorilor. Este un mod de organizare benefic pentru crescători. Din păcate sunt doar patru asemenea cooperative la nivel naţional. Este păcat că fermierii nu înţeleg rostul acestei cooperative şi este păcat că aceia care ar trebui să le explice fermierilor acest lucru nu pot fi convingători”, a arătat Ciurea.

Inginerul a arătat că prin această cooperativă fermierii pot vinde laptele împreună şi obţin preţuri foarte bune de la procesatori, spre deosebire de alţi fermieri din ţară.

”Chiar fermierii din Sud se miră ce preţuri avem, pentru că ei, cu mii de litri de lapte, nu reuşesc să obţină aceste preţuri de la procesatori. Noi cumpărăm toate input-urile prin cooperativă, luăm discount-uri foarte mari şi fermierii văd că prin această formă asociativă avem anumite avantaje. La început am fost 7 membri fondatori, în momentul de faţă suntem 33 şi avem cereri de înscriere. Suma pentru a te înscrie este de 7.000 lei şi cu toate că este o sumă mare, avem cereri de înscriere şi fermierii văd că au anumite avantaje. Astfel se poate face zootehnie la cel mai înalt nivel în România”, a subliniat Mircea Ciurea.

El a precizat că în ferma sa deţine un efectiv de 120 de capete de Bălţată Românească – din care 50 matcă şi 70 tineret femele de prăsilă – şi lucrează o suprafaţă de 120 hectare, de pe care îşi asigură furajele necesare.

”În zona noastră se creşte Bălţata Românească, pe care folosim material genetic de Bălţată Germană, pentru a-i ameliora rezistenţa, producţia de lapte, deci într-un cuvânt, pentru a obţine un rezultat economic favorabil (…) Orice fermier care vrea să îşi îmbunătăţească structura genetică a efectivului trebuie să folosească asemenea genitori. Pot să spun că în momentul de faţă am o producţie (anuală, n.r.) de 6.000 litri pe cap de vacă, deci o producţie foarte bună pentru România, şi tineretul care vine are o producţie între 25-30 de litri (pe zi, n.r.) în vârful lactaţiei. Am vândut foarte mult material genetic şi la alte ferme, juninci gestante, şi aceşti fermieri pot să confirme că ceea ce spun nu este doar o vorbă goală”, a mai spus Mircea Ciurea.

AGERPRES