Deși braconierul are o vârstă înaintată (86 de ani) a fost surprins, sesizat și sancționat și în anul 2024 de către Poliția Sângeorgiu de Pădure pentru montarea de pripoane, iar acum, în 2025, aceeași persoană, a continuat activitatea de braconaj piscicol punând pripoane în aceeași zonă.
Personalul angajat al AJVPS Mureș a montat o cameră de monitorizare din dotarea asociației și astfel a fost din nou sesizat la Poliția Sângeorgiu de Pădure care au luat măsurile prevăzute de Legea nr. 176/2024, și anume, s-a ales cu două sancțiuni contravenționale prevăzute de Art. 51 lit. a) în valoare de 1000 lei, respectiv Art. 53 lit. d) în valoare de 4000 lei.
👉 În loc să înceteze aceste practici ilegale, braconierul a ales să conteste Procesul verbal în baza căruia a fost sancționat și chiar să amenințe că va acționa în instanță AJVPS Mureș! Bazându-se pe ce motive? Doar dânsul știe …
📸 În imaginile pe care le prezentăm mai jos se poate observa cu ușurință modul de operare: pripoanele montate și verificate în mod repetat.
✍️ AJVPS Mureș, prin personalul de control, va continua să sesizeze autoritățile competente și să ia toate măsurile legale pentru aplicarea sancțiunilor în vederea protejării resursei acvatice vii.
❗ Pescuitul recreativ este o pasiune frumoasă și sănătoasă atunci când este practicat legal și responsabil. Braconajul, indiferent de cine îl practică, se încadrează ca fiind ilegal și va fi sancționat ca atare.
În perioada 18–21 aprilie 2025, personalul angajat al AJVPS Mureș, împreună cu reprezentanți ai Jandarmeriei și ai Poliției, au desfășurat acțiuni de prevenire și combatere a braconajului piscicol în mai multe zone de pescuit din județ: râul Mureș (în zonele Vălenii de Mureș, Brâncovenești, Reghin, Ideciu de Sus, Ideciu de Jos, Petelea, Tg. Mureș, Sânmărghita, Dileu, Cipău, Iernut, Lechința, Dateș), râul Târnava Mare (zona Sighișoara-Albești) și pe lacul de acumulare Bezid.
În cadrul acțiunilor, au fost aplicate următoarele sancțiuni:
– cinci sancțiuni contravenționale pentru pescuit în perioada de prohibiție – valoare totală: 30.000 lei;
– o sancțiune contravențională pentru pescuit fără permis valabil – 1.000 lei;
– cinci sancțiuni cu avertisment;
– o sancțiune internă conform Regulamentului propriu al asociației – suspendarea dreptului de practicare a pescuitului și reținerea carnetului de membru pescar;
Menționăm faptul că, potrivit Legii nr. 176/2024, Art. 54 lit. h), pescuitul în perioada de prohibiție constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 6.000 și 10.000 lei, precum și cu reținerea și suspendarea permisului pe o durată de 120 de zile.
În contextul acestor acțiuni, a fost semnalat și un incident grav (agresiune fizică) în zona Brâncovenești, unde persoane suspectate de activități ilegale pe linie de pescuit au devenit violente. Cazul a fost preluat de autoritățile competente, fiind în desfășurare cercetări sub coordonarea Poliției.
AJVPS Mureș va continua activitățile de patrulare și control alături de instituțiile abilitate, pentru a asigura respectarea legislației și protejarea resurselor piscicole.
Facem apel la respectarea legislației în vigoare și a Regulamenului propriu.
Practicarea pescuitului responsabil contribuie la protejarea echilibrului natural și a resursei acvatice vii.
Opt persoane din judeţul Covasna, printre care şi patru militari activi din cadrul MAI şi MApN, sunt cercetate pentru braconaj cinegetic, informează joi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA).
Potrivit sursei citate, în cursul zilei de miercuri, au fost efectuate mai multe percheziţii imobiliare în oraşul Covasna şi în comuna Comandău într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de braconaj, în urma cărora au fost reţinute şase persoane bănuite că ar fi vânat ilegal inclusiv exemplare ale unor specii de animale protejate de lege.
„În cursul dimineţii de miercuri, ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Covasna au participat alături de poliţişti ai Serviciului de Arme Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul IPJ Covasna şi altor structuri ale IPJ Covasna, Buzău, Harghita, Braşov, Bacău şi IGPR, la delegarea şi sub coordonarea procurorilor Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, la 11 din cele 18 percheziţii domiciliare la 18 imobile situate în oraşul Covasna şi în comuna Comandău din judeţul Covasna, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de braconaj. Mandatele au fost emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Covasna, cu scopul strângerii de probe privind săvârşirea infracţiunii menţionate, în cauză fiind cercetat un grup de persoane, dintre care 4 au calitatea de militari activi (doi din cadrul MApN şi doi din cadrul ISU Covasna), iar unul are calitatea de paznic de vânătoare”, se arată într-un comunicat de presă remis joi AGERPRES.
Reprezentanţii DGA au precizat că persoanele cercetate sunt suspectate că, în perioada decembrie 2023 – februarie 2024, ar fi desfăşurat în mod repetat activităţi de braconaj prin folosirea câinilor de vânătoare şi utilizarea neautorizată a unor arme de vânătoare.
„Aceste persoane urmăreau capturarea a diferite specii de vânat, spre exemplu urs, lup, pisică sălbatică, mistreţ, iepure, cervide, cocoş de munte etc., parte dintre acestea fiind interzise a fi vânate. Astfel, sub coordonarea procurorului militar din municipiul Braşov, echipele de ofiţeri anticorupţie şi poliţişti au descins la imobilele respective, de unde au fost ridicate mai multe arme de vânătoare, dispozitive informatice, trofee de cervide, urs, lup etc, precum şi o cantitate însemnată de carne de vânat. Totodată, pe raza localităţii Comandău s-a descoperit un ţarc în care erau ţinuţi în captivitate 4 porci mistreţi, despre care se presupune că erau folosiţi de suspecţi pentru antrenarea câinilor de vânătoare”, se menţionează în comunicat.
În baza probatoriului administrat, s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de opt persoane pentru comiterea infracţiunilor de braconaj, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, divulgarea de informaţii secret de serviciu şi evaziune fiscală, precum şi măsura reţinerii preventive a şase dintre acestea. AGERPRES
Patru bărbaţi din Neamţ sunt cercetaţi de către poliţiştii harghiteni pentru infracţiuni de braconaj cinegetic, transport de vânat dobândit în mod ilegal, uz de armă letală fără drept şi complicitate la aceste acţiuni ilegale, în maşina cu care se deplasau aceştia fiind descoperit un cerb împuşcat, evaluat la peste 6.000 euro.
Biroul de Presă al IPJ Harghita a informat că, duminică dimineaţa, poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Gheorgheni au intervenit pe DN 12C, unde au identificat un grup de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 22 şi 35 de ani, toţi din comuna Pângăraţi, judeţul Neamţ.
Aceştia se deplasau spre Lacul Roşu şi la controlul asupra lor au fost găsite „o armă de vânătoare, cartuşe cu glonţ, lanterne, cuţite şi saci de rafie – echipamentul specific unei activităţi ilegale de braconaj”.
De asemenea, în autovehiculul acestora a fost descoperit un exemplar de vânat, un cerb comun evaluat la peste 6.000 de euro, precizează sursa citată.
Ancheta a fost preluată de către specialiştii Serviciului Arme Explozibil şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Harghita, iar cei patru bărbaţi sunt acum cercetaţi într-un dosar penal, pentru comiterea infracţiunilor de braconaj cinegetic, transportul vânatului dobândit din braconaj, uz de armă letală fără drept şi complicitate la infracţiunea de braconaj. AGERPRES
La data de 13 aprilie 2023, polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Mureș au pus în aplicare, în Mureș, 4 mandate de percheziție domiciliară, într-un dosar penal de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, uz de armă fără drept și braconaj.
Au fost ridicate 3 arme confecționate artizanal, precum și 24 de cartușe letale, toate deținute fără drept.
În urma administrării probatoriului, față de un bărbat, de 46 de ani, din Reghin, a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore.
Cercetările sunt continuate pentru administrarea întregului material probator, sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin.
Activitățile au beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Serviciului de Ordine Publică, Poliției municipiului Reghin, Serviciului Criminalistic, precum și al luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
Contractul de administrare mai sus menționat se referă la actele prin care administrarea Parcului Natural Defileul Mureșului Superior (cuprinzând localitățile Deda, Răstolița, Stânceni și Lunca Bradului) a revenit SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA (printr-o dispoziție a ministrului Mediului de atunci).
Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA este o societate din Harghita care „miraculos” (scria deputatul Marius Pașcan la acea vreme) a surclasat Direcția Silvică Mureș, fără a avea măcar un sediu sau vreo reprezentare logistică în județul Mureș.
Și au început problemele
Din cauza faptului că la preluarea ariei protejate în custodie, administratorul SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A. nu a organizat și nu a inițiat nici o dezbatere publică sau vreun dialog cu persoanele care au un interes major în zonă, conform legislației în vigoare, iar regulamentul și planul de management au fost avizate de către Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, în ciuda problemelor evidente de legalitate, s-a creat o situație tensionată în rândul proprietarilor din Defileul Mureșului Superior și de pe Valea Gurghiului, zone care fac parte din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, lucruri despre care săptămânalul nostru a scris și în trecut…
2016 – Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe, fără administrare
Săptămânalul Punctul atrăgea atenția chiar săptămâna trecută asupra consecințelor pe care le are rămânerea fără administrare, în anul 2016, a Parcului Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: „În anul 2016 contractul de administrare a fost reziliat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, astfel, începând din 2016, nu mai au administrație Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: Călimani – Gurghiu, Defileul Mureșului Superior, Depresiunea și Munții Giurgeului în județul Mureș, Rezervația Defileul Deda – Toplița, Rezervațiile Molidul de rezonanță din pădurea Lăpușna, Scaunul Domnului, Seaca, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături. În plus, nu au custode din vara anului 2016 Fânațele de pe Dealul Corhan – Săbed, lacurile Fărăgău – Glodeni, Pădurea Glodeni. <<Cauza pentru care unele arii naturale protejate nu mai au administrație se datorează faptului că, în cazul Ariei Naturale ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior, ROSPA0033 Depresiunea și Munții Giurgeului – contractul de administrare a fost reziliat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în anul 2016>>, se arată în răspunsul trimis Punctul de către APM Mureș, semnat de ing. Dănuț Ștefănescu.
Iar situația nu este una lipsită de importanță: Parcul Natural Defileul Mureșului Superior este o arie protejată de interes național, în care, după cum spuneam, întâlnim o gamă diversă de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă, precum și animale aflate pe cale de dispariție. Consecințele cele mai evidente ale supravegherii ariei naturale protejate sunt reprezentate de încălcarea prevederilor HG Nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, în ceea ce privește modul de gospodărire a pădurilor din Defileul Mureșului Superior, braconaj, offroad-ul (Carpathian Trophy)”, arată APM Mureș.
Povestea a început în anul 2010
… mai exact în data de 20 ianuarie, când Borbély László, ministrul Mediului și Pădurilor la acea vreme, a emis un Ordin al ministrului, nr.55/20.01.2010, prin care Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu necesită structuri proprii de administrare.
Cu alte cuvinte, situl de interes european, care până la acea dată nu avea structuri de administrare reglementate prin legislația românească, va avea un administrator. Astfel, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, cu suprafață de 9.156 de hectare, în perimetrul căruia sunt incluse casele, curțile oamenilor, bisericile, școlile, primăriile, fânețele, pășunile, cimitirele și pădurile particulare din comunele Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni, parc ce face parte din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, și-a deschis porțile spre o administrare străină de județul Mureș.
Practic, acest Ordin, făcut cu dedicație specială, reglementa faptul că cine va lua în administrare Parcul natural Defileul Mureșului Superior va atrage automat în administrare Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, sit desemnat tot printr-un Ordin de ministru, în noiembrie 2007, OM nr. 1964, semnat de ministrul Mediului Attila Korodi, modificat prin OM NR. 2387/2011, semnat de ministrul Borbély László, sit care a avut la bază o documentație științifică de propunere de înființare, întocmită de către același dr. ing. Abran Peter de la APM Mureș. Practic, s-au acaparat 136.000 de hectare, în mare parte suprafață împădurită, din masivele Călimani și Gurghiu.
Deşi oamenii n-au fost de acord cu prevederile Regulamentului Parcului, aşteptau să dezbată planul de management, care trebuia realizat în maximum doi ani de la semnarea contractului de administrare, respectiv până în martie 2013. De atunci până în prezent, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a funcţionat fără plan de management. Practic, cei de la Ministerul Mediului, în loc să rezilieze contractul de administrare pentru nerealizarea planului în cei doi ani, i-au premiat şi le-au făcut cadou încă peste 72.000 de hectare, ajungând să administreze circa 208.000 de hectare. Alături de parc s-au mai introdus încă nouă arii protejate din 20 de localităţi pe teritoriul judeţului Harghita, nouă localităţi din judeţul Mureş, patru localităţi din judeţul Suceava. Proprietarii din localităţile respective, ca şi cei din cele patru comune mureşene care au făcut parte iniţial din parc, află că, deodată, sunt în arii protejate.
În Mureș există mai multe arii naturale protejate de interes comunitar şi naţional care nu mai au administraţie din vara anului 2016! Braconajul sau derularea unor activități anormale pentru un spațiu natural protejat sunt câteva dintre problemele care rezidă din acest fapt. Iar, pentru a înțelege și mai bine gravitatea situației, menționăm doar că în zonă trăiesc animale și plante rare, unele pe cale de dispariție.
Despre motivele pentru care aceste arii protejate au rămas fără administrație, consecințe și multe altele citiți în rândurile ce urmează…
Conform Raportului de activitate al APM pentru anul 2016, în judeţul Mureş problema curentă cu cele mai multe implicații asupra biodiversității este lipsa administrației Parcului Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe. Deci, în Mureș există mai multe arii naturale protejate de interes comunitar şi naţional care nu mai au administraţie din vara anului 2016 și astfel pot apărea probleme de genul braconajului sau a derulării unor activități anormale pentru un spațiu natural protejat. Iar, pentru a înțelege și mai bine gravitatea situației, menționăm doar că în zonă trăiesc animale și plante rare, unele pe cale de dispariție.
Despre această situație, săptămânalul Punctul a obținut informații suplimentare din partea directorului APM Mureș, ing. Dănuț Ștefănescu.
Contractul de administrare a fost reziliat!
Începând din 2016, nu mai au administrație Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: Călimani – Gurghiu, Defileul Mureșului Superior, Depresiunea și Munții Giurgeului în județul Mureș, Rezervația Defileul Deda – Toplița, Rezervațiile Molidul de rezonanță din pădurea Lăpușna, Scaunul Domnului, Seaca, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături. În plus, nu au custode din vara anului 2016 Fânațele de pe Dealul Corhan – Săbed, lacurile Fărăgău – Glodeni, Pădurea Glodeni.
„Cauza pentru care unele arii naturale protejate nu mai au administrație se datorează faptului că, în cazul Ariei Naturale ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior, ROSPA0033 Depresiunea și Munții Giurgeului – contractul de administrare a fost reziliat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în anul 2016”, se arată în răspunsul trimis Punctul de către APM Mureș, semnat de ing. Dănuț Ștefănescu.
Deci, din 2016 aceste zone protejate sunt lăsate la voie întâmplării.
Iar situația nu este una lipsită de importanță: Parcul Natural Defileul Mureșului Superior este o arie protejată de interes național, în care, după cum spuneam, întâlnim o gamă diversă de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă, precum și animale aflate pe cale de dispariție.
Braconajul afectează numeric speciile de păsări
Care sunt implicaţiile/consecinţele lipsei administraţiei pentru aceste arii naturale protejate?
Acestea sunt „resimțite mai ales în cazul Parcului Natural Defileul Mureșului Superior. Consecințele cele mai evidente ale supravegherii ariei naturale protejate sunt reprezentate de încălcarea prevederilor HG Nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, în ceea ce privește modul de gospodărire a pădurilor din Defileul Mureșului Superior, braconaj, offroad-ul (Carpathian Trophy)”, arată APM Mureș.
De exemplu, braconajul afectează numeric speciile de păsări, în special cocoşul de munte, dar şi restul comunităţii de păsări. Apoi, Grupul Milvus din Tîrgu Mureș a semnalat încă în 2015 pericolul pe care îl reprezintă braconajul asupra lostriței (specie critic periclitată la nivel național, conform Cartea Roșie a Vertebratelor din România, și periclitată la nivel mondial, conform listei roșii IUCN) în zona Defileului Mureșului Superior.
Apoi, accesul cu autovehicule de teren în afara drumurilor publice deranjează liniştea şi teritoriile de reproducere ale animalelor.
Când se va rezolva?
Când se prevede ca aceste arii naturale protejate să intre din nou sub administraţia unui organism? Și care este procedura?
Răspunsul l-am primit tot de la APM Mureș: „În ceea ce privește momentul în care aceste arii natural protejate vor intra din nou sub administrația unui organism, vă comunicăm faptul că, în anul 2016, conform HG Nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la HG Nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, s-a înființat Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Conform Art. 7, alin. (c) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate „încheie contracte de administrare/custodie cu structurile de administrare special constituite/custozii ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile legii”. Procedura de dare în administrare/custodie este reglementată prin OM nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate”.
Deci, înțelegem că deocamdată lucrurile sunt neclare în privința unui termen precis în care va fi numit un nou administrator.
Probleme vechi
Deputatul PMP Mureș, Marius Pașcan, a adresat, în ultimii ani, Ministerului Mediului numeroase interpelări pe tema ilegalităților privind administrarea Parcului Natural Defileul Mureșului Superior. În urma acestora, dar și ca urmare a verificărilor efectuate de către Corpul de control al ministerului, după șase ani de repetate sesizări, s-a dispus oficial rezilierea unilaterală de către Minister a contractului de administrare a ariei naturale protejate, invocându-se faptul că „SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA (societate care administra Parcul până în 2016) nu mai îndeplinește condițiile de administrare și nu mai respectă clauzele contractuale.
Contractul de administrare a Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior a fost încheiat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu SC Ocolul Silvic Privat Gheorgheni SA în anul 2010 şi a fost modificat prin două acte adiţionale în 2012. În documentul MMAP prin care s-a reziliat contractul de administrare se arată că administrarea ariilor protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural, aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate, se face prin structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, ONG-uri aflate în relaţia contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Ministerul a subliniat că, întrucât în urma modificărilor actului normativ din 2014 Asociaţia Administraţia Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior nu aparţine niciuneia dintre entităţile mai sus enumerate, nu constituie structura de administrare special constituită, cu personalitate juridică, necesară ariei naturale protejate. Senatorul PNL Marius Paşcan a spus că a sesizat în repetate rânduri Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) cu privire la modul în care instituţia permite Ocolului Silvic Privat Gheorgheni să încaseze taxe de la proprietari şi să modifice limitele proprietăţilor acestora, „creând tensiuni în zonă”. „Reprezentanţii Asociaţiei Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din România, filiala Mureş, reprezentând peste 1.000 de proprietari de păduri de pe Valea Mureşului Superior, s-a adresat instituţiilor competente ale statului, implicit prim-ministrului, reclamând că proprietăţile lor sunt administrate abuziv şi nedrept de către S.C. Ocolul silvic de regim privat Gheorgheni S.A.”, a arătat Paşcan.
Senatorul a reclamat în repetate rânduri că SC Ocolul Silvic Privat Gheorgheni SA a câştigat licitaţia privind administrarea Parcului Natural Defileul Mureşului Superior în detrimentul Direcţiei Silvice Mureş, „printr-o complicitate favorizantă şi cu sprijinul politic al UDMR” şi că ar fi fost copiat după dosarul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, „schimbându-se doar valorile de referinţă şi adaptate denumirile”.
Aria naturală Parcul Natural Defileul Mureșului Superior se află în partea nord-estică a județului Mureș, pe teritoriile administrative ale comunelor: Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni și este străbătută de drumul național DN15 care leagă municipiul Toplița de Reghin.
Aria protejată a fost declarată parc natural prin Hotărârea de Guvern Nr. 1143 din 18 septembrie 2007 (privind instituirea de noi arii naturale protejate) și se întinde pe o suprafață de 9.156 de hectare și include rezervația naturală Defileul Deda – Toplița.
Parcul natural se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică – Defileul Mureșului Superior și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști.
În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă.
Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN (International Union for Conservation of Nature). Dintre mamiferele care trăiesc în zonă amintim: lupi, mistreţi, vulpi, căprioare, vidre, jderi de copac, viezuri, veveriţe, dihori, iepuri de câmp, șoareci de pământ, șoareci guleraţi, chiţcani pitici, chiţcani de pădure, chiţcani de apă. Dintre peşti menţionăm: scobar, mreană vânătă, lipan, clean, porcușor, beldiță.
Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice), din speciile: acvilă-țipătoare-mică, acvilă-porumbacă-mică, potârniche de tundră, bufniță, huhurezul mare, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, caprimulg, șerpar, barză albă, erete de stuf, ciocănitoare de munte, muscar-gulerat, stârc de noapte etc.
Începând din 2016, nu mai au administrație Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: Călimani – Gurghiu, Defileul Mureșului Superior, Depresiunea și Munții Giurgeului în județul Mureș, Rezervația Defileul Deda – Toplița, Rezervațiile Molidul de rezonanță din pădurea Lăpușna, Scaunul Domnului, Seaca, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături. În plus, nu au custode din vara anului 2016 Fânațele de pe Dealul Corhan – Săbed, lacurile Fărăgău – Glodeni, Pădurea Glodeni.
Un bărbat în vârstă de 46 de ani, din localitatea Şieu, judeţul Bistriţa Năsăud, este cercetat pentru braconaj în stare libertate, după ce a împuşcat o căprioară pe drumul judeţean 153 B, care tranzitează localitatea Glodeni. Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii, joi, de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş, poliţiştii din Gorneşti au fost sesizaţi, în urmă cu o seară, că o persoană a împuşcat pe raza localităţii o căprioară, iar acesta a fost identificat la scurt timp.
‘Suspectul în cazul unei infracţiuni de braconaj care a fost identificat era în deplasare pe sectorul de drum şi, având o armă vânătoare la el, a împuşcat căprioara, luând animalul cu el. Avea permis de vânătoare, dar nu şi autorizaţie legală de vânătoare. Incidentul a fost sesizat la Poliţie de un bărbat din comună’,a declarat purtătorul de cuvânt al IJP Mureş, Andreea Pop.
Contractul de administrare mai sus menționat se referă la actele prin care administrarea Parcului Natural Defileul Mureșului Superior (cuprinzând localitățile Deda, Răstolița, Stânceni și Lunca Bradului) a revenit SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA (printr-o dispoziție a ministrului Mediului de atunci).
