Punctul

14 noiembrie 2025

Consiliul Concurenței: Tranzacţia prin care grupul maghiar Bonafarm intenţionează să preia brandul Napolact poate influenţa structura pieţei locale a lactatelor

Tranzacţia prin care Grupul Bonafarm intenţionează să preia brandul Napolact de la FrieslandCampina România poate influenţa structura pieţei locale a lactatelor, aceasta fiind caracterizată printr-un grad ridicat de fragmentare şi simetrie relativă a costurilor între jucători, relevă Raportul privind evoluţia concurenţei în sectoare cheie, lansat vineri de Consiliul Concurenţei.

În prezent, tranzacţia prin care Grupul Bonafarm intenţionează să preia brandul Napolact de la FrieslandCampina România se află în analiză de către autoritatea de concurenţă, pentru a evalua compatibilitatea cu mediul concurenţial normal. Analiza va include structura pieţei în amonte (achiziţia materiilor prime, impactul asupra fermierilor locali), precum şi pe cea din aval (gama de produse, mărci private etc.)”, se arată în document.

Citește articolul complet

Stirile Punctul

27 septembrie 2024

Brandul Cupra începe producția SUV-ului Terramar în Ungaria. Au fost anunțate prețurile

Cupra începe să fie unul dintre brandurile auto cu cea mai mare amprentă industrială, odată cu startul producției noului SUV Terramar. După Spania, Germania, Cehia, chiar și China, acum Cupra ajunge în Ungaria, în uzina mărcii Audi.

Cupra își extinde gama de modele și anunță startul producției SUV-ului Terramar, un automobil cu motoare cu combustie care arată foarte clar că intențiile de electrificare a acestei mărci sunt departe de a ajunge la final. Noul model va fi produs în uzina Audi din Gyor, în apropiere de Budapesta, acolo unde este asamblată întreaga familie Q3, aceasta fiind totodată și cea mai mare uzină de motoare din lume.

Noul Terramar se încadrează în clasa compactă, având o lungime de 4,52 metri, cu 1,86 metri lățime și 1,58 metri înălțime. Odată cu startul producției, se pregătesc și livrările către clienți, fiind deja anunțate prețurile în țările din vestul Europei, cu un nivel de pornire de 43.000 de euro, în Germania, cea mai mare piață a Cupra. În România nu au fost comunicate, deocamdată, prețurile noului model.

Citește articolul complet

Made in Mureş Stirile Punctul

8 septembrie 2024

Brandul ‘BIO-Carpatica’ pentru opt ţări traversate de Munţii Carpaţi, lansat la Festivalul European BIO

A doua ediţie a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, care se desfăşoară până duminică pe Platoul Fâncel din comuna Ibăneşti, s-a remarcat prin prezentarea unor iniţiative de promovare a agriculturii ecologice în regiunea estică a Europei şi prin lansarea brandului „BIO-Carpatica”, un brand comun al celor opt ţări care sunt traversate de Munţii Carpaţi.

„A doua ediţie a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale se ţine aici, pe Valea Gurghiului, pe Valea Regilor, la Ibăneşti, pentru prima dată, împreună cu partenerii şi colegii noştri din Polonia. ‘BIO-Carpatica’ este o iniţiativă pe care am gândit-o şi am elaborat-o în ultimii doi ani, dar suntem gata şi am lansat această iniţiativă. Iar anul acesta vor fi primele produse bio din cele opt ţări care sunt străbătute de Munţii Carpaţi – Cehia, Slovacia, Polonia, Ucraina, Ungaria, România, Republica Moldova, pentru că dealurile din Republica Moldova aparţin Carpaţilor, şi Serbia. Aceste opt ţări îşi vor produce produsele lor bio, dar pe etichetă vor avea sigla ‘BIO-Carpatica Food’. Este deja o marcă înregistrată şi fiecare ţară va oferi în celelalte ţări produsele sale. Polonezii au deja 700 de magazine şi buticuri bio. Vor fi comercializate produse bio din cele opt ţări, dar nu numai în Polonia şi în România, ci şi în Cehia, în Slovacia şi aşa mai departe”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Bio România, Avraham Marian Cioceanu, organizatorul Festivalului European BIO.

Preşedintele Bio România şi-a exprimat speranţa ca acest brand să crească şi să devină o forţă în special cu produse bio montane, dar nu numai, din aceste opt ţări, care beneficiază de o biodiversitate aparte.

„Alteţa Sa Prinţul Sturza a spus la festivitatea de deschidere a festivalului că biodiversitatea Munţilor Carpaţi este mult mai mare, mai diversă decât cea a Alpilor. Şi are dreptate. Gustul produselor din această zonă, cel puţin la noi, din România, îl cunoaştem cu toţii şi nu se compară cu nimic altceva din alte părţi”, a subliniat Avraham Marian Cioceanu.

Produsele cu brandul „BIO-Carpatica” vor putea fi distribuite prin orice lanţ de magazine din România, pentru început membrii Asociaţiei Bio România fiind cei mai deschişi la noua iniţiativă.

„Ne dorim ca în fiecare magazin să existe un raft cu produse ‘BIO-Carpatica’, ar fi un pas înainte pentru a consolida acest brand şi a conştientiza consumatorii asupra produselor bio. Avem nevoie de un impact mare ca să puteam avea desfacere, pentru că dacă nu avem desfacere, nu avem nicio şansă să extindem suprafaţa de teren agricol certificat ecologic, pentru că dacă producătorii certificaţi cu costuri mari, cu producţii mici, nu îşi pot vinde produsele, trec înapoi în convenţional, unde acolo, cu ceva chimicale, se face producţia dublă sau chiar triplă”, a afirmat Cioceanu.

Noul brand „BIO-Carpatica” va folosi logo-ul Uniunii Europene, care este foarte bine structurat, fiindcă „ce e bun pentru natură, e bun şi pentru sănătatea noastră în orice domeniu”.

„BIO, organic, ecologic, toate înseamnă acelaşi lucru, dar creează multă confuzie şi e bine să avem un logo, un brand, o siglă şi pe aceea să o promovăm cât mai mult, ca să aibă impactul cât mai mare. Producători străini şi români şi-au dat întâlnire, astfel, ca să-şi prezinte preparatele cu atestat tradiţional. Iar produsele bio – apreciate mai mult în străinătate – au început să le stârnească şi românilor interesul. Statisticile arată că vânzările de alimente certificate bio au crescut cu aproape 20%. Pe lângă gospodarii români, la Ibăneşti au venit şi producători din mai multe părţi ale Europei, să se laude cu preparatele lor”, a afirmat Avraham Marian Cioceanu.

Preşedintele Asociaţiei Bio România susţine că Polonia deţine de departe supremaţia în domeniul produselor bio certificate, de aceea la ediţia a doua a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale de la Ibăneşti este invitatul de onoare şi participă cu 20 de firme producătoare.

„În Polonia, interesul este mult mai mare decât la noi, ei au peste 700 de buticuri, magazine specializate. Polonia este reprezentată de 20 de firme producătoare de alimente Polska Ekologia, panificaţie, brânzeturi, preparate din carne, miere, sucuri BIO şi multe altele”, a precizat Avraham Marian Cioceanu.

Vicepreşedintele Polska Ekologia, care este asociaţia producătorilor bio din Polonia, Maziejuk Wawrzyniec, a precizat că Polonia are una dintre cele mai dezvoltate agriculturi ecologice şi industrii alimentare BIO din Europa, cu peste 230.000 de producători de mâncare bio, dintre care cei mai mulţi sunt fermieri care lucrează aproximativ 600 de hectare de teren.

În plus, Polonia are şi peste 760 de procesatori care prelucrează mâncarea organică.

Maziejuk Wawrzyniec a arătat că la Festivalul European BIO şi al Tradiţiilor Locale de la Ibăneşti, Polska Ekologia a adus şase bucătari care pregătesc mâncare BIO tradiţională poloneză, inclusiv un tăuraş bio care a fost pregătit la rotisor timp de 24 de ore, fiind servit sâmbătă, de Ziua Poloniei. AGERPRES/

Stirile Punctul

6 ianuarie 2024

Best of 2023! Zahărul de Luduş a revenit în magazine, sub brandul Bod

Unul dintre investitorii români care au achiziţionat Fabrica de Zahăr din Luduş, Mihaela Neagu, a declarat, miercuri, că după reînceperea producţiei de către această companie, primele cantităţi de zahăr produse în oraşul mureşean au ajuns deja în magazine, sub brandul Bod.

“Am cumpărat două fabrici de zahăr, una este cea de la Bod şi sunt coacţionar şi aici, la Luduş. Am stabilit că voi ieşi pe piaţă cu brandul de la Bod, care este unul de la 1889, ţinând cont de faptul că în Luduş nu am maşini de ambalat, am băgat foarte mulţi bani în dezvoltarea brandului şi nu cred că voi renunţa la el curând. Zahărul îl găsiţi cu tricolorul pe pungă, este produs aici, la noi. Am început să livrăm de lunea trecută, sunt companii care cumpără (…) Pentru că anul acesta facem o cantitate mică, vrem să-l dăm total către populaţie. Bineînţeles că şi în industrie o să meargă o parte, dar aşa cum am setat acum reţeta şi cum ne-am dori noi, este doar către populaţie”, a declarat Mihaela Neagu, într-o conferinţă de presă.

Întrebată dacă ar fi posibilă o reluare a producţiei şi la Fabrica de Zahăr din Bod, judeţul Braşov, investitorul a arătat că asta va depinde de politica Ministerului Agriculturii şi de politica Guvernului, dacă va încuraja fermierii să producă.

“Cu siguranţă eu nu am în plan să dărâm fabrica de la Bod, am în plan să mai aştept unul-doi ani să putem să facem capacitate maximă aici şi apoi să ne mutăm acolo, dar fără ajutorul statului român – şi domnul ministru (Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, n.r.) ne-a promis astăzi că o să ne sprijine în tot ceea ce se întâmplă aici, Nu o să putem singuri”, a subliniat acţionarul.

Mihaela Neagu a precizat că deocamdată îşi va concentra atenţia pe fabrica de la Luduş, unde tehnologia este foarte bună, fabrica este complet automatizată şi unde s-a reuşit aducerea înapoi a personalului tânăr.

“La noi în fabrică trebuie automatişti, oameni cu IT, oameni care au specializări şi atunci este foarte greu, pentru că ştiţi că lângă noi este Clujul, unde este un pol foarte dezvoltat şi noi trebuie timpul să fim atenţi să oferim salarii bune, condiţii de lucru foarte bune. Avem cu sindicatul negociat şi vrem să încurajăm tinerii să vină să înveţe, să preia. Dacă aţi văzut, avem şi seniori în fabrică. Fostul director de la Fabrica de Zahăr Bod a venit alături de noi, fostul director de la Fabrica de Zahăr Luduş este prezent aici. Şi încurajăm cât mai mulţi tineri să se îndrepte şi să vină să lucreze în fabricile noastre şi în agricultură”, a afirmat aceasta.

Acţionarul a subliniat că este posibil ca această companie să solicite pe viitor şi un ajutor de stat, dar că până atunci se fac o serie de studii, având în vedere că fabrica din Luduş a fost închisă timp de doi ani.

La Fabrica de Zahăr din Luduş există 150 de angajaţi permanenţi şi 30 sezonieri, însă numărul acestora ar putea creşte în funcţie de capacitatea de producţie.

“Dacă am mări capacitatea şi dacă s-ar dubla cantitatea de sfeclă, dacă am putea să facem şi produse conexe, cum ar fi zahăr vaniliat sau zahăr pudră, cu siguranţă fabrica poate să ajungă până la 300 de angajaţi permanenţi (…) Săptămâna viitoare scoatem prima formă de contract pe care o negociem cu Asociaţia Fermierilor producători de sfeclă de zahăr. Şi atunci de aici plecăm şi până în decembrie, sperăm să ne atingem capacitatea maximă de contractare de 10.000 de hectare. Dacă anul acesta se dă un sprijin şi o să avem 10.000 de hectare, anul viitor, chiar şi cu 5.000 în plus deschid şi la Bod, unde vor lucra încă 150 de oameni”, a subliniat Mihaela Neagu.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, împreună cu Mihaela Neagu, unul dintre investitorii care au cumpărat Fabrica de Zahăr Luduş, au avut miercuri, la Luduş, o întrevedere cu mai mulţi producători de sfeclă de zahăr.

Fabrica de zahăr din Luduş a fost preluată în primăvară de la grupul francez Tereos de doi antreprenori români, după ce în cursul anului trecut s-a discutat despre închiderea acesteia. Grupul francez cumpărase fabrica în 2012, însă această unitate a înregistrat pierderi în fiecare an după 2014. În această fabrică s-a prelucrat de-a lungul anilor sfeclă de zahăr produsă de cultivatori din mai multe judeţe din centrul ţării, cum ar fi Cluj, Mureş, Sibiu, Alba, Braşov şi Bistriţa-Năsăud. AGERPRES

Stirile Punctul

5 octombrie 2023

Zahărul de Luduş a revenit în magazine, sub brandul Bod

„Am cumpărat două fabrici de zahăr, una este cea de la Bod şi sunt coacţionar şi aici, la Luduş. Am stabilit că voi ieşi pe piaţă cu brandul de la Bod, care este unul de la 1889, ţinând cont de faptul că în Luduş nu am maşini de ambalat, am băgat foarte mulţi bani în dezvoltarea brandului şi nu cred că voi renunţa la el curând. Zahărul îl găsiţi cu tricolorul pe pungă, este produs aici, la noi. Am început să livrăm de lunea trecută, sunt companii care cumpără (…) Pentru că anul acesta facem o cantitate mică, vrem să-l dăm total către populaţie. Bineînţeles că şi în industrie o să meargă o parte, dar aşa cum am setat acum reţeta şi cum ne-am dori noi, este doar către populaţie”, a declarat Mihaela Neagu, într-o conferinţă de presă.

„Cu siguranţă eu nu am în plan să dărâm fabrica de la Bod, am în plan să mai aştept unul-doi ani să putem să facem capacitate maximă aici şi apoi să ne mutăm acolo, dar fără ajutorul statului român – şi domnul ministru (Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, n.r.) ne-a promis astăzi că o să ne sprijine în tot ceea ce se întâmplă aici, Nu o să putem singuri”, a subliniat acţionarul.

„La noi în fabrică trebuie automatişti, oameni cu IT, oameni care au specializări şi atunci este foarte greu, pentru că ştiţi că lângă noi este Clujul, unde este un pol foarte dezvoltat şi noi trebuie timpul să fim atenţi să oferim salarii bune, condiţii de lucru foarte bune. Avem cu sindicatul negociat şi vrem să încurajăm tinerii să vină să înveţe, să preia. Dacă aţi văzut, avem şi seniori în fabrică. Fostul director de la Fabrica de Zahăr Bod a venit alături de noi, fostul director de la Fabrica de Zahăr Luduş este prezent aici. Şi încurajăm cât mai mulţi tineri să se îndrepte şi să vină să lucreze în fabricile noastre şi în agricultură”, a afirmat aceasta.

La Fabrica de Zahăr din Luduş există 150 de angajaţi permanenţi şi 30 sezonieri, însă numărul acestora ar putea creşte în funcţie de capacitatea de producţie.

„Dacă am mări capacitatea şi dacă s-ar dubla cantitatea de sfeclă, dacă am putea să facem şi produse conexe, cum ar fi zahăr vaniliat sau zahăr pudră, cu siguranţă fabrica poate să ajungă până la 300 de angajaţi permanenţi (…) Săptămâna viitoare scoatem prima formă de contract pe care o negociem cu Asociaţia Fermierilor producători de sfeclă de zahăr. Şi atunci de aici plecăm şi până în decembrie, sperăm să ne atingem capacitatea maximă de contractare de 10.000 de hectare. Dacă anul acesta se dă un sprijin şi o să avem 10.000 de hectare, anul viitor, chiar şi cu 5.000 în plus deschid şi la Bod, unde vor lucra încă 150 de oameni”, a subliniat Mihaela Neagu.