Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță rezultatele preliminare ale analizei tehnice privind disfuncționalitățile aplicației informatice aferente Programului Rabla pentru Tractoare.
Analiza preliminară a arătat că disfuncționalitățile nu au fost cauzate de aplicația informatică în sine, ci de limitările infrastructurii de tip cloud utilizate, care nu a putut gestiona volumul excepțional de cereri, înregistrând peste 3,3 milioane de requesturi în intervalul 09:55 – 10:02, cu un vârf de 1,29 milioane la ora 10:00.
AFM anunța luni că înscrierile vor fi reluate după efectuarea verificărilor și rezolvarea deficiențelor aplicației informatice, la o dată care va fi stabilită și comunicată ulterior.
România a promis în 2021 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) că va face o reformă şi în ceea ce priveşte taxarea mijloacelor de transport care sunt poluante, iar lucrurile trebuie gândite astfel încât cei care poluează mai mult să plătească mai mult, dar trebuie avute în vedere şi gradul de suportabilitate şi puterea de cumpărare a cetăţenilor, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Transporturilor, Tanczos Barna.
„România a promis în 2021, prin PNRR, că va face o reformă şi în ceea ce priveşte taxarea mobilităţii sau taxarea acelor mijloace de transport care sunt poluante, care emit dioxid de carbon şi gaze cu efect de seră şi, proporţional, cele care emit mai puţin vor fi impozitate cu impozit mai mic, mai redus. Aici sarcina este la Ministerul Transporturilor pe tot ce înseamnă mobilitate verde, tot ce înseamnă reducerea emisiilor de carbon pe partea de mobilitate. Acolo sunt deja câteva propuneri făcute, câteva proiecte elaborate de minister pe impozitarea transportului de marfă, de exemplu, în funcţie de distanţă, în funcţie de tonaj, sunt mai multe variante”, a precizat Barna Tanczos, potrivit Economica.net.
El a subliniat că în privința acestei taxe sunt mai multe variante de lucru, pe transportul de marfă urmând probabil să fie o combinație de rovinietă sau taxă, în funcție de distanță, cantitate etc. ”La persoanele fizice nu poți tot timpul să taxezi în funcție de kilometrii parcurși, pentru că este foarte complicat. Acolo mai mult ca sigur trebuie să mergem pe norma de poluare, pe vechimea mașinii și pe o filosofie gândită împreună cu autoritățile locale”, a spus Tanczos Barna. În ceea ce privește valoarea acestei taxe, acesta a precizat că nu vrea să discute despre cifre deoarece, nefiind calculele așezate și variantele conturate, este prematur. ”Dar da, în cadrul unei reforme fiscale, trebuie inclus și acest element, elementul de impozite și taxe locale pentru mijloacele de transport”, a punctat șeful de la Finanțe.
Pentru a răspunde unor preocupări locale privitoare la investițiile din UMFST și la resursele financiare din care urmează ca acestea să se realizeze, precizez următoarele:
1) A început deja construcția, în campusul central, a noului Cămin pentru studenți cu 260 de locuri (P+3), investiție derulată prin Compania Națională de Investiții (CNI).
2) Spitalul universitar George Emil Palade – procedura de licitație este în curs de finalizare urmând a se anunța câștigătorul foarte curând. Proiectul este finanțat din venituri proprii și prin fonduri PNRR din cadrul Componentei 12 – Sănătate.
3) Centrul de instruire și formare a resursei umane în medicină – MedX – proiectul a fost deja depus pentru evaluare în cadrul programului PNRR – Reforma 3 – „Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate” din cadrul Componentei 12 – Sănătate.
4) Campusul de învățământ tehnic dual – ERGOPOLIS – proiect finanțat prin programul PNRR/2022/C15/MEDU/I6/Program-pilot pentru dezvoltarea consorțiilor regionale pentru învățământ dual – contractul de finanțare este semnat și se lucrează la caietul de sarcini.
5) Clădirea Poștei din str. Mărăști – SpaceX – proiectul de reabilitare și conversie în spațiu didactic a fost deja depus pentru finanțare în cadrul programului PNRR – Componenta 15 – Educație, Investiția 17: Asigurarea infrastructurii universitare; apelul „Modernizarea infrastructurii universitare pentru un spațiu academic echitabil”, lansat de Ministerul Educației.
6) Biblioteca universitară – proiectul a fost depus pentru finanțare în cadrul programului PNRR – Componenta 15 – Educație, Investiția 17: „Asigurarea infrastructurii universitare – construcții noi; apelul Construcția infrastructurii universitare pentru campusurile studențești ale viitorului” lansat de Ministerul Educației.
7) Clădirea Poștei din Piața Victoriei și cea a Mureș Mall – proiect de reabilitare în curs de realizare – se va depune în cadrul programului POR – 3.2. „Eficiență energetică în clădiri publice”.
Resursele alocate universității de la bugetul de stat pentru investiții reprezintă doar 6% din totalul sumelor alocate pentru investiții în anul 2023. Restul de 94% are ca sursă veniturile proprii ale universității obținute în condițiile legii și sumele obținute din numeroasele proiecte cu finanțare directă/indirectă europeană câștigate de universitate.
Acestea sunt datele concrete. Restul sunt speculații!
