Premierul Ilie Bolojan face o vizită oficială la Viena, Austria, în perioada 3-4 decembrie, la invitația omologului austriac, iar între timp va avea și o întâlnire la Budapesta cu premierul Ungariei Viktor Orban.
Va fi discutată cooperarea între România, Ungaria și Austria pentru dezvoltarea interconectărilor în sectorul energiei electrice.
În Austria, premierul va fi însoțit de Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului și Dragoș Hotea, secretar de stat.
Ungaria, deși are o populație și o suprafață la mai puțin de jumătate din cele ale României, reușește să atragă aproape dublu din investițiile străine, în special din Germania, arată profesorul de economie Cristian Păun, care explică unde greșește România.
Astfel arată acesta, conform unei analize publicate de Adevărul, Ungaria nu traversează cea mai bună perioadă a sa din ultimii 35 de ani, dar chiar și așa continuă să fie preferată de investitorii internaționali. Într-o perioadă în care scandalurile provocate de politica dusă de Viktor Orban depășesc limitele geografice ale țării vecine, iar Uniunea Europeană a blocat o parte din fondurile destinate acestui stat, ungurii reușesc să compenseze acest lucru prin știința de a atrage investitori.
În continuare, Cristian Păun arată că pentru investitorii străini, Ungaria a fost mai atractivă încă din 1990 decât România. A contat enorm și faptul că țara este situată mai în Vest, dar și relațiile mult mai bune cu țări ca Germania, Austria, Olanda și țările scandinave. Un plus au fost și infrastructura, forța de muncă calificată și infrastructură industrială. În tot acest timp, România, care are avantajul unei piețe mai mari și a unor costuri potențial mai reduse, nu a reușit să profite de atuurile sale.
Iar mai recent, în 2024, continuă profesorul de economie, cifrele oficiale au arătat că Ungaria a reușit să atragă aproximativ 4.000 de miliarde de forinți în noi investiții conform declarațiilor oficiale pentru 2024, puțin sub 10 miliarde de euro. Comparativ cu vecinii noștri din Vest, România a atras în același an, ultimul pentru care există date oficiale, aproximativ 5,6 miliarde de euro în investiții străine directe (ISD).
Ludușul are din nou motive de mândrie! Campionu Kolozsvari Kovacs Edward, a cucerit medalia de aur la prestigiosul turneu internațional de skandenberg „Judgement Day Armwrestling – World Cup”, desfășurat în perioada 7-8 noiembrie în orașul Répcelak, capitala provinciei Vas din Ungaria.
Competiția a reunit peste 450 de sportivi din 25 de țări, toți veniți să-și măsoare forțele la masa de armwrestling. Într-un asemenea context de elită, performanța lui Edi Kolozsvari este cu atât mai impresionantă.
După confruntări spectaculoase și extrem de tensionate, sportivul ludușean a reușit să se impună din nou și să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, aducând acasă un nou titlu mondial. În aplauzele publicului și ale delegației române, imnul României a răsunat puternic în Sala Sporturilor din Répcelak – un moment plin de emoție și mândrie.
Succesul său confirmă încă o dată valoarea și seriozitatea cu care sportivul se antrenează, dar și pasiunea care îl motivează de ani buni să exceleze într-un sport al forței, al concentrării și al voinței.
Pentru comunitatea din Luduș, acest nou titlu mondial reprezintă un motiv de mândrie și inspirație pentru tinerii care visează la performanță. Edi Kolozsvari demonstrează că și dintr-un oraș mic se poate ajunge pe cele mai înalte culmi ale sportului mondial – cu muncă, determinare și suflet.
Oradea a devenit primul oraș din România care introduce plata biletelor de transport public prin cod QR RoPay, o premieră care ar putea inspira și autoritățile din Târgu Mureș să modernizeze sistemul de transport local.
Călătorii din Oradea pot achita biletul de 4 lei simplu scanând un cod QR afișat în autobuz sau tramvai, direct prin aplicația de digital banking, fără să mai fie nevoie de POS, card fizic sau aplicație specială preinstalată.
Sistemul funcționează extrem de simplu: călătorul scanează codul QR prin aplicația băncii sale (cu condiția ca banca să fie înrolată în sistemul RoPay), semnează tranzacția, iar biletul este valabil o oră, indiferent de numărul de călătorii. La un eventual control, plata din aplicație servește drept dovadă a achitării călătoriei.
„Este o soluție care simplifică semnificativ viața clienților, pentru că le permite să trimită sau să solicite bani instant, doar pe baza numărului de telefon”, a declarat Petruț Lixandru, Director Adjunct Distribuție Retail la BCR.
Pentru Târgu Mureș, această inițiativă ar putea reprezenta un model de urmat în contextul în care tot mai mulți mureșeni renunță la numerar și preferă plățile digitale. Modernizarea sistemului de transport în comun prin soluții contactless ar putea îmbunătăți semnificativ experiența călătorilor și ar reduce timpii de așteptare la validare.
Oradea demonstrează că digitalizarea transportului public este posibilă și în România, iar Târgu Mureșul ar putea fi următorul oraș din regiune care adoptă astfel de soluții inovatoare pentru cetățeni.
”I-am notificat pe toți și-i pun în fața faptului împlinit. Nu doar că vor răspunde în scris și cu adresă oficială, dar îi vom pune să respecte constituția și să apere interesul public!”, începe Mihai-Dan Farcaș.
În urma notificării oficiale transmise tuturor instituțiilor-cheie ale statului — de la Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul României și Agenția Națională pentru Achiziții Publice, până la Curtea de Conturi a României, Avocatul Poporului și Administrația Prezidențială a României — avertizăm public că nu vom opri presiunea până nu va fi găsit „punctul dureros” al sistemului și nu se va ajunge la o rezolvare reală, nu cosmetizată. Ordinul nr. 20/2025, emis de Ministerul Finanțelor, nu este doar o măsură administrativă neinspirată — este declanșatorul unui eșec sistemic, care a paralizat fluxurile financiare publice, a creat un blocaj economic în lanț și a transformat contribuabilii corecți în victime.
Statul apasă „Pauză”, economia plătește prețul
Prin acest ordin, Ministerul Finanțelor a decis să nu deschidă alocări de plăți bugetare înainte de data de 20 a fiecărei luni. Consecințele acestei decizii sunt devastatoare:Blocaj financiar generalizat în Trezoreria Statului;Întârzieri masive la plățile către operatorii economici;Imposibilitatea obținerii CAF-ului fiscal emis de ANAF;Penalități și dobânzi aplicate contribuabililor, în timp ce statul este adevărata cauză a întârzierilor;Distorsionarea pieței concurențiale și falimentul accelerat al IMM-urilor.
„Când nu au soluții, politrucii își iau jucăriile și pleacă. Diferența e că de data asta se joacă pe banii românilor și greșelile lor costă mult.” — Mihai-Dan Farcaș
Situație juridică și administrativă aberantă
În etapa DUAE din procedurile de achiziție publică, autoritățile contractante solicită CAF-ul emis de ANAF. Dacă statul nu face plățile la timp, CAF-ul nu poate fi emis — iar ofertanții sunt descalificați pentru o culpă care nu le aparține. Prin lipsa de măsuri compensatorii și clauze contractuale abuzive, statul creează un vid legal și financiar care lovește exact în contribuabilii care susțin bugetul public.
Solicitări ferme adresate Ministerului Finanțelor
1. Emiterea unui răspuns oficial scris care să confirme caracterul obiectiv al întârzierilor cauzate de Ordinul nr. 20/2025 și revocarea sau modificarea acestuia. 2. Aplicarea urgentă a mecanismelor de compensare a datoriilor reciproce, prevăzute de legislația în vigoare. 3. Emiterea unui document justificativ oficial, utilizabil în procedurile de achiziție publică. 4. Publicarea unui calendar predictibil de plăți bugetare și respectarea lui strictă. 5. Informarea tuturor autorităților contractante pentru evitarea descalificării abuzive.
Baza legală invocată
– Art. 51 și 56 din Constituția României – Codul Administrativ – Principiul bunei administrări – Art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice – Legea nr. 233/2002 privind soluționarea petițiilor – Ordinul nr. 20/iunie 2025 emis de Ministerul Finanțelor
Propunere: reintroducerea compensării automate
Pentru prevenirea unui faliment în lanț, solicităm reactivarea mecanismului de compensare obligatorie, prevăzut anterior prin OUG nr. 77/1999 și HG nr. 685/1999, modernizat și digitalizat: – Stingerea automată a obligațiilor fiscale din sumele de încasat de la instituții publice; – Compensări multilaterale prin cesiuni de creanță; – Suspendarea penalităților pe perioada existenței arieratelor publice; – Soluționarea compensărilor în maximum 1 zi lucrătoare.
„Dacă riscurile sunt insolvența, falimentul sau blocajul financiar, atunci soluția este compensarea. Simplu.” — Mihai-Dan Farcaș
Concluzie: presiunea nu se oprește aici
Această situație nu este un simplu blocaj administrativ, ci o strategie cinică prin care statul își pasează propria incompetență mediului privat. Dacă autoritățile cred că pot opri economia „cu un ordin” și să plece cu banii contribuabililor, se înșală grav.
Nu vom opri presiunea, nu vom tăcea și nu vom accepta explicații sterile. Vom continua să notificăm, să expunem și să acționăm public și instituțional până când acest mecanism abuziv va fi retras, modificat sau anulat.
Când statul își ia jucăriile și pleacă, noi nu plecăm nicăieri — pentru că e vorba de banii noștri, de munca noastră și de viitorul economiei românești. Punctul lor slab va fi găsit. Iar atunci, blocajul nu va mai fi al firmelor, ci al celor care l-au creat.
În timp ce Europa accelerează eforturile pentru a-și reduce dependența de China în domeniul materiilor prime critice, România are șansa de a deveni un actor strategic în lanțurile de aprovizionare ale continentului. Exemplul Estoniei, care a inaugurat recent la Narva prima fabrică europeană de magneți permanenți – „Neo Performance Materials” –, arată cât de mult contează voința politică și adaptarea legislativă pentru a transforma o regiune afectată industrial într-un pol al tranziției verzi.
De la moștenire toxică la oportunitate industrială
Orașul Târnăveni, din județul Mureș, se confruntă de decenii cu o problemă de mediu gravă: batalul de deșeuri al fostei uzine chimice BICAPA. Ceea ce astăzi reprezintă o povară ecologică ar putea deveni însă un proiect emblematic european, capabil să combine reabilitarea ecologică cu valorificarea resurselor strategice.
Compania „Mureș Magnesium S.R.L. (MMg) ” – care a achiziționat prin licitație publică activele fostei uzine și a investit deja peste 6,7 milioane de euro din surse proprii – propune o soluție tehnologică inovatoare, unică la nivel mondial. Prin proiectul „EU Magnesium (nr. 21105) „, coordonat de MMg și cofinanțat de „EIT Raw Materials GmbH ” cu 3,8 milioane EUR (dintr-un total de 5,5 milioane EUR), compania demonstrează cum o problemă de mediu poate fi transformată într-un motor de dezvoltare economică.
Tehnologie verde și rezultate concrete
Tehnologia dezvoltată de MMg permite:
Eliminarea poluării: neutralizarea completă a cromului hexavalent (Cr6+), prevenind contaminarea solului și a apelor subterane, precum și reducerea cu 86% a volumului total de deșeuri.
Recuperarea resurselor: extracția magneziului, cromului și calciului – materii prime critice pentru industriile auto, aerospațială și de apărare.
Energie curată: proces alimentat cu surse regenerabile, cu amprentă redusă de carbon – cel mai curat sistem de extracție a magneziului disponibil comercial.
Economie circulară: transformarea deșeurilor în produse utile, precum materiale pentru gips-carton sau soluții pentru deszăpezire și reducerea prafului.
Impact economic și social major
Implementarea integrală a proiectului ar genera 270 de locuri de muncă directe și peste 1.000 indirecte în industriile conexe, contribuind la revitalizarea economică a unei regiuni afectate de declin industrial.
Cu o capacitate de 24.000 de tone de magneziu pe an, proiectul ar putea acoperi până la 18% din cererea Uniunii Europene, reducând semnificativ dependența de importurile din China – care deține în prezent 95% din piața globală.
Astfel, România ar putea deveni un furnizor esențial de materii prime strategice, consolidându-și poziția în lanțurile de aprovizionare europene și în economia verde.
Schimbarea necesară: accesul sectorului privat la Fondul pentru Tranziție Justă
În prezent, fondurile europene pentru ecologizare sunt accesibile doar autorităților publice, ceea ce blochează inițiativele private inovatoare. MMg solicită modificarea cadrului legislativ pentru a permite și companiilor private accesul la Fondul pentru Tranziție Justă, astfel încât România să poată valorifica soluțiile tehnologice existente și să evite cheltuirea ineficientă a banilor publici pe proiecte fără valoare economică.
Această modificare ar permite:
* reabilitarea completă a batalului de la Târnăveni, în conformitate cu hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene;
* recuperarea resurselor valoroase din deșeuri;
* ecologizarea definitivă a sitului și monitorizarea pe termen lung;
* transformarea unei probleme istorice într-un proiect model de tranziție verde.
Lecția Estoniei și apelul pentru acțiune
Succesul Estoniei, care a reușit printr-un parteneriat public-privat să creeze un nou pol industrial la Narva, demonstrează că investițiile inteligente pot revitaliza regiuni întregi și pot contribui la securitatea economică a Europei.
România se află acum în fața aceleiași oportunități. O simplă decizie administrativă – extinderea eligibilității fondurilor de ecologizare către sectorul privat – ar aduce beneficii uriașe: rezolvarea definitivă a problemei de la Târnăveni, reducerea dependenței UE de China și crearea unui model european de economie circulară.
„Tehnologia dezvoltată de MMg este singura soluție sustenabilă și scalabilă pentru reabilitarea batalului de deșeuri de la Târnăveni. O simplă modificare legislativă ar putea transforma o povară de mediu într-un model european al tranziției verzi – aducând beneficii durabile pentru România, Europa și generațiile viitoare.” au declarat Reprezentanții MMg
–
Despre Mureș Magnesium S.R.L.
Fondată în 2012, după achiziția activelor fostei uzine chimice BICAPA, Mureș Magnesium S.R.L. investește constant în cercetare și dezvoltarea de tehnologii inovatoare pentru transformarea deșeurilor industriale în resurse valoroase. Activitatea companiei se aliniază principiilor economiei circulare, protecției mediului și independenței strategice a Uniunii Europene.
Astăzi, la Târgu Mureș, în cadrul reuniunii Alianței universitare europene DIVERSE – din care face parte și UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, a fost anunțată primirea scrisorii oficiale din partea Direcției Generale pentru Educație, Tineret, Sport și Cultură a Comisiei Europene, transmisă joi, 2 octombrie, prin care Alianța universitară DIVERSE, deținătoare a Sigiliului de Excelență, este oficial recunoscută ca Alianță Universitară Europeană.
Alianța universitară DIVERSE (Diversity and Inclusion, Visibility, Equity, Research, Sustainability, Excellence) reunește 12 universități din 11 țări europene, însumând peste 150.000 de studenți și peste 15.000 de cadre didactice și cercetători.
Universitățile membre sunt:
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș – România
Hogeschool PXL – Belgia
Technische Hochschule Nürnberg Georg Simon Ohm – Germania
Rosenheim University of Applied Sciences – Germania
Satakunta University of Applied Sciences – Finlanda
Algebra Bernays University – Croația
Universidade Autónoma de Lisboa – Portugalia
Windesheim University of Applied Sciences – Țările de Jos
Griffith College – Irlanda
Beykent University – Turcia
SMK College of Applied Sciences – Lituania
Universidad Europea del Atlántico – Spania
DIVERSE și-a propus să devină un lider global în Venture Science și Deep Tech, consolidându-se ca o instituție europeană multidisciplinară axată pe inovație tehnologică și antreprenoriat, promovând în același timp valorile europene. Prin activitățile sale, alianța dezvoltă:
Campus transnațional și multilingv
Programe de studii comune (joint degrees)
Mobilități academice și profesionale în întreaga Europă
Sprijin pentru cercetare, infrastructuri și resurse partajate
O rețea solidă de parteneri și actori instituționali la nivel european
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat duminică, la Râmnicu Vâlcea, că legislaţia va fi modificată astfel încât medicii angajaţi în spitalele publice să-şi facă contractele cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prioritar în mediul public şi astfel să nu mai poată să direcţioneze pacienţii de la stat către privat pentru diferite analize sau tratamente.
„Există o anomalie legislativă prin care medicul, chiar dacă este angajat în sistemul public, îşi face contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în mediul privat. Această anomalie a dus la acest fenomen. Deşi am computer tomograf, deşi am RMN, deşi am echipamente de ultimă generaţie în care investim fonduri europene importante şi buget de stat important, pacienţii nu beneficiază de ele şi sunt trimişi la spitalul sau la cabinetul privat pentru că medicul are contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu zona privată, nu cu zona publică, deşi el este angajat al spitalului public. Prin modificarea legislativă, care apare săptămâna viitoare, acest lucru nu va mai fi posibil. Orice medic angajat în spitalul public îşi face prioritar contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate în mediul public şi suplimentar, dacă doreşte, după program, sigur că poate deconta servicii şi în mediul privat”, a afirmat ministrul Rogobete, într-o conferinţă de presă.
Ministrul Sănătăţii a precizat, de asemenea, că pacienţii neasiguraţi vor putea beneficia în continuare de anumite servicii medicale decontate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Un sondaj eJobs realizat în luna iulie arată că 75% dintre români sunt dispuși să treacă printr-o recalificare profesională pentru a depăși mai ușor o perioadă de instabilitate economică. Sectorul medical conduce clasamentul încrederii ca angajator stabil.
Într-o perioadă marcată de incertitudini economice, românii își reconsideră opțiunile profesionale și își analizează sectoarele în care ar putea găsi stabilitate. Conform celui mai recent sondaj eJobs, realizat pe un eșantion de 1.050 de angajați, aproape 27% dintre ei consideră că sectorul medical, atât privat, cât și de stat, este cel mai stabil din punctul de vedere al locurilor de muncă.
Sectoarele de încredere și cele fragile
Pe poziția a doua în clasamentul încrederii se află sectorul public, cu 24,1% dintre răspunsuri, urmat îndeaproape de industria alimentară cu 24%. Sectorul farmaceutic completează topul domeniilor considerate reziliente în fața dificultăților economice.
La polul opus, domenii precum imobiliare, turism, asigurări sau HoReCa sunt percepute ca fiind mai vulnerabile la fluctuațiile economice, beneficiind de indici de încredere scăzuți din partea potențialilor angajați.
Ce caută românii la un angajator
Stabilitatea locului de muncă reprezintă principalul criteriu după care 83% dintre participanți evaluează un sector ca fiind de încredere. Salariul mediu net și beneficiile oferite în mod obișnuit în domeniu ocupă locul al doilea, urmate de posibilitatea de creștere profesională și vechimea pe care angajatorii mari din sector o au pe piață.
Recalificarea, soluția pentru 75% dintre angajați
Un aspect remarcabil al sondajului este disponibilitatea românilor de a se adapta prin recalificare. Trei sferturi dintre respondenți (75%) se declară ferm dispuși să treacă printr-o recalificare profesională pentru a depăși mai ușor o perioadă instabilă economic. Alți 21% nu sunt încă hotărâți, dar iau în calcul această variantă dacă oportunitatea apare și este necesară. Doar 4% dintre participanți resping categoric ideea unei recalificări.
Multinaționalele și companiile de stat, pe primul loc
În ceea ce privește profilul companiilor de încredere, multinaționalele și companiile mari sunt considerate cele mai sigure și solide în fața incertitudinilor economice, fiind urmate la scurtă distanță de companiile de stat. Doar 10% dintre participanți acordă încredere crescută start-up-urilor și companiilor antreprenoriale.
Zeci de mii de români au fost atrași în acest an într-o nouă schema piramidală – TXEX și RS DEAL, platforme online de investiții neautorizate, cu peste 200 milioane de euro investiți până acum.
Deși multe persoane sunt conștiente că aceste platforme reprezintă țepe, ele continuă să-și aducă prietenii și rudele în astfel de jocuri riscante, în căutarea unor câștiguri rapide.
TXEX și RS DEAL nu sunt autorizate de nicio autoritate financiară legitimă. Pe site-urile lor afișează în mod fals un certificat FinCEN, o agenție care nu reglementează platforme de investiții. Entitățile autorizate în SUA sunt SEC și FINRA, iar în România, ASF.
În plus, nu este oferită nicio informație reală despre companii, date fiscale sau cine sunt cei responsabili. Toate graficele, prețurile și semnalele de tranzacționare sunt manipulate și controlate direct de operatorii platformelor. Astfel, prețurile cresc sau scad la comanda lor, nu reflectă niciun fel de realitate a piețelor financiare globale.
Platformele permit depuneri mici și retrageri inițiale care îi conving pe utilizatori că fac bani reali. Odată câștigurile reinvestite sau depunerile majorate, utilizatorii ajung să finanțeze efectiv schema Ponzi. Bonusurile pentru aducerea de noi „investitori” transformă utilizatorii în complici involuntari ai înșelătoriei.
Pentru retragerea banilor, utilizatorii trebuie să trimită selfie-uri cu buletinul, document care în mâinile infractorilor permite deschiderea de conturi bancare, exchange-uri crypto sau credite frauduloase pe numele victimei. Astfel, identitatea poate fi folosită pentru spălare de bani și alte fraude financiare, iar victimele pot fi trase la răspundere fiscală pentru tranzacții pe care nu le-au făcut.
Platformele funcționează pe invitație, creează senzația de urgență și exclusivitate și folosesc imagini cu mașini scumpe sau vacanțe luxoase pentru a atrage persoane naive în speranța unor îmbogățiri rapide.
Schema se va prăbuși atunci când intrările de bani se vor opri, iar operatorii vor închide platforma, lăsând mii de români fără economiile investite și cu identitățile furate. Pe internet există deja zeci de exemple similare care s-au încheiat cu pierderi uriașe pentru victime.
De la 1 august 2025, concediile medicale sunt plătite cu doar 55% din baza de calcul pentru o perioadă de repaus de 7 zile, față de 75% anterior. Asta înseamnă o scădere de 20 de puncte procentuale, adică aproximativ 26% mai puțini bani pentru angajații care se îmbolnăvesc pe termen scurt.
Românii care se îmbolnăvesc și au nevoie de concediu medical vor primi, începând cu 1 august 2025, indemnizații mai mici decât până acum.
Această schimbare vine ca urmare a aplicării conform Legii nr. 141/2025, care a modificat modul de calcul al indemnizațiilor pentru concediile medicale. Este una dintre cele mai importante modificări din ultimii ani în sistemul de asigurări sociale, cu impact direct asupra tuturor salariaților.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat într-o conferință de presă cum se va face plata concediilor medicale după 1 august.
„Pentru o perioadă de până la 7 zile se va aplica un procent de 55%. Pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile se va aplica un procent de 65%, iar pentru o perioadă de peste 15 zile un procent de 75%”, a declarat ministrul Sănătății, într-o conferință de presă.
Studiu de caz pentru un angajat cu concediu medical de 10 zile
De exemplu, în cazul unui angajat cu salariu brut de 6.000 de lei care intră în concediu medical timp de 10 zile, înainte de august 2025 ar fi primit aproximativ 4.500 lei brut.
Acum, pentru aceeași perioadă, va primi doar 3.900 lei — cu 600 de lei mai puțin, adică o reducere de peste 13%.
Guvernul justifică măsura prin necesitatea reducerii abuzurilor și a cheltuielilor din sistemul public de sănătate, estimând economii de circa 900 milioane lei anual.
Totuși, pentru angajați, pierderea este semnificativă, mai ales în cazul bolilor de scurtă durată, unde mulți ar putea fi tentați să vină la muncă bolnavi, de teama scăderii veniturilor.
Ce prevedea sistemul până la 1 august 2025
Până la intrarea în vigoare a noii ordonanțe, indemnizația pentru concediul medical se calcula, în general, la un procent de 75% din media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni, indiferent de durata concediului, pentru majoritatea afecțiunilor.
În cazul unor boli grave sau al concediului maternal ori de îngrijire a copilului bolnav, procentul urca la 85% sau chiar 100%.
Acest sistem uniform oferea o oarecare stabilitate și predictibilitate salariaților aflați în incapacitate temporară de muncă. Pentru mulți angajați, în special cei cu venituri mici și care nu pot lucra în regim remote, concediul medical era singura opțiune pentru a-și trata o afecțiune fără a pierde venitul necesar traiului zilnic.
Ce s-a schimbat după 1 august 2025
Ordonanța prevede o diferențiere clară a procentului de indemnizație în funcție de durata concediului medical, după cum urmează:
55% din baza de calcul pentru certificatele eliberate pentru o perioadă de 1–7 zile de incapacitate temporară de muncă;
65% pentru episoadele de boală de 8–14 zile;
75% pentru concedii medicale ce depășesc 15 zile.
Aceste măsuri sunt justificate de autorități ca fiind o modalitate de a combate „abuzul de concedii medicale de scurtă durată”, în condițiile în care s-a constatat o creștere accentuată a cererilor pentru concedii de 5–7 zile în ultimii ani. Potrivit Ministerului Sănătății, în 2024, peste 60% dintre concediile medicale au fost de sub 7 zile, iar 40% dintre ele s-au repetat la același angajat în decurs de 2 luni.
Nu toate categoriile de pacienți sunt afectate de această reducere. Pentru anumite afecțiuni considerate grave sau cu risc vital, precum tuberculoza, HIV/SIDA, cancerul sau bolile rare, se păstrează indemnizațiile de 100% sau cele stabilite prin legislația specifică.
Tot la nivelul de 75% rămâne indemnizația pentru boli cardiovasculare, care necesită tratamente de lungă durată și monitorizare constantă.
Durata maximă a concediului rămâne neschimbată
Durata maximă generală a concediului medical rămâne 183 de zile într-un interval de un an, însă pentru afecțiuni grave, perioada poate fi prelungită până la 12 luni, cu avizul comisiilor de expertiză medicală.
Salariații care se confruntă cu boli ușoare sau afecțiuni temporare vor resimți imediat efectele noii formule. Spre exemplu, pentru un salariu brut de 6.000 de lei, indemnizația pentru un concediu de 5 zile va fi de aproximativ 3.300 de lei brut, față de 4.500 cât ar fi fost anterior (la 75%). Diferența netă poate ajunge la peste 700 de lei pentru o săptămână.
Această schimbare ar putea pune presiune financiară pe persoane care nu își permit să rămână acasă în cazul unei răceli sau viroze, fiind astfel încurajate indirect să meargă la muncă chiar și bolnave — cu potențiale riscuri pentru colegi și mediu de lucru.
Sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost proiectate și construite, conform normelor și legislației din România, care prevede utilizarea apei potabile din sistemele publice de alimentare EXCLUSIV pentru consumul casnic! Utilizarea apei în alte scopuri decât cel casnic, ca de exemplu pentru a uda grădina, gazonul, pentru umplerea bazinelor și piscinelor, duce la dezechilibre în reţeaua de distribuţie, care provoacă lipsa alimentării în unele zone!
Sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost proiectate și construite, conform normelor și legislației din România, care prevede utilizarea apei potabile din sistemele publice de alimentare EXCLUSIV pentru consumul casnic!
Utilizarea apei în alte scopuri decât cel casnic, ca de exemplu pentru a uda grădina, gazonul, pentru umplerea bazinelor și piscinelor, duce la dezechilibre în reţeaua de distribuţie, care provoacă lipsa alimentării în unele zone!
În cât timp se umple un rezervor de acumulare apă?
Un rezervor de acumulare apă se umple în 5 – 12 ore.
Umplerea lui nu se poate face decât prin scăderea presiunii de furnizare a apei potabile către consumatori!
Târgu Mureș se pregătește de schimbări importante în inima orașului! Luni, 21 iulie 2025, Consiliul Local s-a reunit într-o ședință extraordinară și a dat undă verde contribuției municipiului pentru un proiect ambițios: reamenajarea completă a zonei centrale.
Proiectul, intitulat „Regenerare urbană a zonei centrale și dezvoltare a unei infrastructuri urbane curate prin reorganizarea fluxului circulației auto și pietonalizare”, vizează modernizarea Pieței Victoriei și a Pieței Trandafirilor. Pe scurt, mai puține mașini, mai mult spațiu pentru oameni, verdeață și siguranță.
„Ne dorim un centru în care să fie o plăcere să te plimbi, să stai cu familia sau cu prietenii, un spațiu primitor, modern și atractiv atât pentru locuitori, cât și pentru turiști”, a declarat Kovács Mihály Levente, viceprimarul municipiului.
Valoarea totală a investiției este de 95,7 milioane lei, din care peste 71 milioane provin din fonduri nerambursabile. Dacă totul merge conform planului, lucrările vor fi finalizate până în decembrie 2029.
Proiectul a fost depus pentru finanțare prin Programul Regiunea Centru 2021–2027 și se află acum în etapa de contractare. Decizia rapidă a Consiliului Local a fost esențială pentru ca Târgu Mureș să nu piardă această șansă importantă.
De ce nu face față sistemul de alimentare cu apă? Sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost proiectate și construite, conform normelor și legislației din România, care prevede utilizarea apei potabile din sistemele publice de alimentare EXCLUSIV pentru consumul casnic! Utilizarea apei în alte scopuri decât cel casnic, ca de exemplu pentru a uda grădina, gazonul, pentru umplerea bazinelor și piscinelor, duce la dezechilibre în reţeaua de distribuţie, care provoacă lipsa alimentării în unele zone!
De ce nu face față sistemul de alimentare cu apă? Sistemele de alimentare cu apă potabilă au fost proiectate și construite, conform normelor și legislației din România, care prevede utilizarea apei potabile din sistemele publice de alimentare EXCLUSIV pentru consumul casnic! Utilizarea apei în alte scopuri decât cel casnic, ca de exemplu pentru a uda grădina, gazonul, pentru umplerea bazinelor și piscinelor, duce la dezechilibre în reţeaua de distribuţie, care provoacă lipsa alimentării în unele zone!
Târgu Mureș se pregătește de distracție! Vineri, 21 iunie, caravana RadioAventura poposește în centrul orașului, aducând matinalul Radio ZU – cu Buzdugan și Morar – direct în mijlocul oamenilor.
Transmisiunea live începe la ora 07:00, din Piața Trandafirilor, lângă binecunoscutul Ceas cu Flori. Cei doi realizatori de la ZU continuă tradiția verii de a porni la drum prin țară, întâlnindu-se cu ascultătorii în cele mai frumoase orașe din România.
Sub sloganul „Fiecare kilometru, fiecare zâmbet, fiecare oprire”, RadioAventura e mai mult decât o emisiune – e un roadtrip radiofonic care conectează oamenii prin muzică, povești și energie pozitivă.
Locuitorii din Târgu Mureș sunt invitați să vină în număr cât mai mare să participe la transmisiunea live, să-i cunoască pe realizatori și să simtă pulsul unei dimineți altfel. Aventura poate fi urmărită în timp real și online, pe platforma oficială radiozu.ro/radioaventura, unde fanii pot urmări traseul echipei prin toată țara.
Evenimentul face parte dintr-un tur național, care a debutat la începutul lunii și se va încheia la mare, pe litoral. La fiecare oprire, caravana ZU aduce show-ul din studio direct în stradă, în mijlocul celor care ascultă ZU în fiecare dimineață.
Oprirea temporară a Salinei Praid din județul Harghita, după ce inundațiile au afectat mina de exploatare și salina turistică, a declanșat un șoc la nivel local și proteste din partea cetățenilor, în contextul în care mulți dintre oamenii din zonă își câștigă existența din minerit și din turismul aferent activității salinei.
O mare parte a economiei din Praid și din Harghita este construită în jurul salinei, întrucât activitatea turistică atrage în fiecare an sute de mii de vizitatori, după cum au explicat reprezentanții Consiliului Județean Harghita pentru Economedia.
Mai puțin de 100 de firme înregistrate în Praid
Doar 88 de companii active sunt înregistrate în comuna Praid, conform Termene Pasp, cu o cifră de afaceri netă cumulată de 88,4 mil. lei în 2023, pe cele mai recente date complete disponibile. Unele companii au depus deja bilanțul pentru anul 2024, însă acestea nu oferă o imagine fidelă a unei localități sau a unui sector cât timp sunt incomplete.
Cifra de afaceri de 88,4 mil. lei din 2023 reprezintă un avans de peste 2% față de rezultatul cumulat din 2022, conform Termene.ro. Analiza care ia în calcul perioada 2015-2023 scoate la iveală o creștere constantă, cu excepția anului 2020, care a adus restricții de călătorie în context pandemic.
În total, cifra de afaceri cumulată a firmelor din Praid a înregistrat o creștere de aproape 180% în perioada analizată. Primii cinci agenți economici din topul firmelor din Praid reprezintă peste 40% din cifra de afaceri cumulată a tuturor companiilor active înregistrate în comună la nivelul anului 2023.
Evoluția firmelor active înregistrate în comuna Praid, din perspectiva cifră de afaceri cumulată și profit net cumulat, în perioada 2015-2023
Profitul net cumulat al companiilor active înregistrate în Praid a fost de circa 17,1 mil. lei în 2023, în scădere cu aproximativ 2% față de anul anterior. În perioada analizată, profitul net a atins un vârf de aproape 18,4 mil. lei în 2021.
În ceea ce privește forța de muncă, companiile active cu sediul central în Praid au avut în total 371 de angajați în anul 2023, în scădere de la 381 în anul anterior. Numărul lor a fluctuat constant, atingând un vârf de 387 în anul 2019, la nivelul perioadei analizate.
Distribuția companiilor după codul CAEN scoate la iveală că cele mai multe firme din Praid au activități specifice facilităților de cazare pentru vacanțe și perioade scurte, urmate de comerț cu amănuntul nespecializat, alte servicii de cazare, lucrări de construcții și HoReCa.
Când ne uităm la angajatori și la dimensiunea lor, regăsim doar patru companii care au între 21 și 50 de angajați și cinci companii care au între 11 și 20 de angajați. Cea mai mare parte a angajatorilor este reprezentată de categoria „până în 10 angajați”, unde descoperim 56 de firme. La capitolul dinamică antreprenorială, 31 dintre cele 88 de firme au fost înființate în ultimii cinci ani.
Topul firmelor din Praid
Brutăria Sandor a înregistrat cea mai mare firmă de afaceri dintre companiile active cu sediul central în Praid în 2023, cu peste 12,1 mil. lei, un profit net de peste 3 mil. lei și 48 de angajați. Activitatea sa principală este fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor de patiserie. Firma este controlată de SándorKopacz (100%).
Ariel Turism Serv se situează pe locul doi, cu o cifră de afaceri de aproape 8 mil. lei în 2023, un profit net de peste 2,3 mil. lei și 35 de angajați. Activitatea sa principală este cea de hoteluri și alte facilități de cazare similare. Compania este controlată de HajduSRL (70%), ImreSimo (23%) și CsabaFulop (7%).
Edu Export-Import este o companie activă în comerțul cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții, care se situează pe locul trei în clasament, cu o cifră de afaceri de aproape 5,7 mil. lei în 2023, un profit net de aproximativ 160.000 de lei și șapte angajați. Acționarii firmei sunt IldikóGagyi (50%) și IstvanLevente-Gagyi (50%).
Top zece firme active înregistrate în comuna Pride în funcție de cifră de afaceri pe datele din 2023, cele mai recente date complete disponibile
Traffik A&B Com se află pe locul patru în topul firmelor din Praid, cu afaceri de circa 5,7 mil. lei, un profit net de aproximativ 480.000 lei și 10 angajați. Firma este activă în comerț cu amănuntul în magazine nespecialziate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Firma este controlată de AttilaMárton.
Fakopacs este o firmă specializată în fabricarea amblajelor din lemn și se situează pe locul cinci în topul firmelor din Praid, cu o cifră de afaceri de 4,85 mil. lei în 2023, un profit net de peste 607.000 lei și 11 angajați. Acționarii companiei sunt GézaKelemen (50%) și CsabaKelemen (50%).
Freesky se situează pe locul șase în top, cu o cifră de afaceri de peste 4,1 mil. lei în 2023, un profit net de aproape 242.000 lei și cinci angajați. Compania activează în comerțul cu ridicata al materialului lemnos și al materialelolor de construcții și echipamentelor sanitare. Firma este controlată de TamásKuron (100%).
WellnessCenterPraid este o firmă din domeniul activităților de întreținere corporală și se află pe locul șapte în topul firmelor din Praid, cu o cifră de afaceri de 4 mil. lei în 2023, un profit net de aproape 831.000 lei și 21 de angajați. Firma este controlată de comuna Praid, prin Consiliul Local.
BL Park se află pe locul opt în clasament, cu o cifră de afaceri de peste 3,3 mil. lei și un profit net de peste 177.000 lei în 2023. Firma este activă în comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun. Acționarii firmei sunt MargitKezdi (50%) și CsabaKezdi (50%).
SalSind ocupă locul nouă în topul firmelor din Praid, cu afaceri de peste 2,6 mil. lei în 2023, un profit net de aproape 116.000 lei și 28 de angajați. Firma oferă servicii de furnizare și management a forței de muncă. Firma este controlată de CsabaJózsefSándor (100%).
Atiden-Tur se află pe locul zece în clasament, cu o cifră de afaceri de peste 2,6 mil. lei în 2023, un profit net de aproape 456.000 lei și 14 angajați. Compania activă în domeniul HoReCa este controlată de ÁronMárton (50%) și AttilaMárton (50%).
Primăria Municipiului Târgu Mureș anunță demararea, începând cu data de 3 iunie 2025, a lucrărilor de instalare a insulelor ecologice digitalizate destinate colectării separate a deșeurilor. Acest proiect marchează o nouă etapă în modernizarea sistemului local de gestionare a deșeurilor, având la bază principii de sustenabilitate, digitalizare și eficiență.
Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C3: Managementul Deșeurilor, și are ca obiectiv înființarea a 200 de insule ecologice digitalizate. Fiecare insulă va fi echipată cu ansambluri moderne de containere, protejate împotriva vandalismului și prevăzute cu sisteme de acces digital securizat.
Vor fi instalate 3 tipuri de containere (eco insule), cu capacități de la 1mc la 5 mc.
Fiecare insulă va deservi minimum 200 degospodării, iar pentru fiecare dintre acestea se vor distribui 200 de cartele de acces, astfel încât utilizarea să fie controlată și exclusiv destinată beneficiarilor arondați.
Noile eco-insule digitalizate reprezintă soluții inteligente și sustenabile pentru colectarea deșeurilor, integrate cu tehnologie avansată:
Monitorizare în timp real a volumului colectat, cu ajutorul senzorilor inteligenți;
Reducerea emisiilor de CO₂ prin optimizarea traseelor de colectare;
Control digital al accesului, prin aplicații mobile și carduri RFID;
Prevenirea depozitării ilegale a deșeurilor;
Transparență și eficiență administrativă, prin furnizarea de date în timp real către unitățile administrativ-teritoriale.
Tipurile de deșeuri ce vor fi colectate separat includ: • hârtie și carton • plastic și metal • sticlă • deșeuri biodegradabile • deșeuri reziduale
Valoarea totală a proiectului este de 23,8 milioane de lei.
Prima zonă vizată pentru instalarea insulelor este strada Libertății, urmând ca lucrările să continue cu Aleea Carpați și, ulterior, în alte zone ale municipiului.
Prin acest demers, administrația locală își propune accelerarea procesului de extindere și modernizare a infrastructurii de colectare a deșeurilor, în conformitate cu direcțiile strategice privind tranziția verde, protecția mediului și digitalizarea serviciilor publice.
Spitalele publice vor putea acorda indemnizații de merit personalului de specialitate medico-sanitar care performează la locul de muncă, reiese dintr-un proiect de OUG consultat de Economica.net. „În condiţiile în care spitalele nu sunt supuse unor evaluări sistematice, nu se creează nici presiunea necesară pentru adoptarea unor măsuri de creștere a calității serviciilor medicale” spune executivul în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Aceste indemnizaţii de merit vor fi suportate din veniturile proprii ale spitalului public, cu condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget, conform proiectului de OUG consultat de Economica.net.
Turismul de cumpărături în România, generat de străini, a primit un nou impuls după aderarea țării la Schengen și cu granițele terestre, de la 1 ianuarie. Clienții din Ungaria sunt transportați acum din județele Szabolcs-Szatmár-Bereg și Hajdú-Bihar cu microbuze de 9 locuri pentru a-și face cumpărăturile în România. Urmărește-ne și pe Google News
Aici cumpără alimente, dar și bunuri tehnice și materiale de construcție, conform portalului guvernamental ungar Hirado, citat de Rador. Prin aderarea României la spațiul Schengen, turismul de cumpărături a primit un nou impuls. Profitând de ocazie, un antreprenor din Ungaria organizează „excursii” de cumpărături în România, cu plecare din Debrecen și Nyíregyháza, a relatat ziarul ungar „Világgazdaság”.
Potrivit ziarului, noul serviciu este promovat într-un grup închis de Facebook, care are acum aproximativ șapte sute de membri. Conform planului, microbuzele pleacă în fiecare weekend, sâmbătă și duminică, dar se pare că există cerere și pentru tururi în zilele lucrătoare.
Escrocheria Vot pentru Daniela, de tip phishing, exploatează încrederea și dorința oamenilor de a ajuta, folosind o poveste aparent emoționantă pentru a atrage victimele într-o capcană digitală.
Hackerii trimit un mesaj prietenos în care solicită utilizatorilor să voteze pentru o presupusă „Daniela”, o tânără gimnastă care ar putea câștiga o bursă educațională. Mesajul este formulat astfel:
„Bună ziua! Vă rog să o votați pe Daniela în acest sondaj, este fiica prietenei mele. Premiul principal este o bursă pentru educație gratuită pentru tot anul viitor. Mulțumesc foarte mult!”
Mesajul este însoțit de o imagine cu o fată participând la un concurs de gimnastică. La prima vedere, totul pare inofensiv. Însă, odată ce utilizatorul accesează linkul și dă click pe butonul de vot, i se cere să se conecteze la WhatsApp pentru a confirma votul. În realitate, victima este păcălită să introducă un cod de verificare trimis pe telefonul său, oferind astfel atacatorilor acces la contul personal de WhatsApp.
După compromiterea contului, hackerii îl folosesc pentru a trimite mesaje similare către contactele victimei, perpetuând escrocheria. În unele cazuri, conturile ajung să fie suspendate de WhatsApp din cauza activităților suspecte.
Vot pentru Daniela. Foto: captura Whatsapp
De ce funcționează această metodă de fraudă?
Poliția Română explică succesul acestei escrocherii prin mai mulți factori:
Încrederea utilizatorilor – Atacatorii se bazează pe dorința oamenilor de a ajuta.
Presiunea emoțională – Povestea unei burse educaționale creează un sentiment de urgență.
Lipsa de informare – Mulți utilizatori nu sunt conștienți de riscurile phishing-ului.
Acces extins la date personale – Odată ce preiau controlul asupra contului WhatsApp, hackerii pot citi conversații și obține informații sensibile.
Cum să ne protejăm de această fraudă?
Autoritățile recomandă utilizatorilor să fie vigilenți și să adopte măsuri de securitate cibernetică. Iată ce trebuie să facem pentru a evita astfel de atacuri:
Nu accesați linkuri suspecte – Evitați să dați click pe mesaje care solicită acțiuni urgente sau cer informații personale.
Nu introduceți coduri de verificare – WhatsApp nu va cere niciodată să introduceți un cod primit prin SMS pe un site extern.
Activați autentificarea în doi pași – Această funcție adaugă un strat suplimentar de protecție la contul de WhatsApp.
Verificați solicitările primite – Dacă primiți un mesaj suspect, contactați direct persoana care l-a trimis pentru a confirma autenticitatea.
Raportați tentativele de fraudă – Dacă suspectați că ați fost ținta unei escrocherii, sesizați autoritățile competente și alertați prietenii.
Fiți la curent cu noile escrocherii – Informați-vă constant despre cele mai recente metode de fraudă online.
Experții în securitate cibernetică avertizează că astfel de fraude vor continua să evolueze, fiind din ce în ce mai sofisticate.
În ultimele săptămâni, am observat o creștere a numărului actelor de vandalism în școlile din orașul nostru. Astfel de acțiuni nu doar că aduc daune materiale spațiilor educaționale, dar reflectă și o lipsă de respect față de ceea ce am construit alături de toți târgumureșenii în comunitatea noastră.
Primăria, împreună cu autoritățile și instituțiile de învățământ, va lua măsuri pentru a preveni și combate aceste comportamente:
Intensificarea patrulelor în apropierea școlilor;
Sancționarea celor care comit astfel de fapte, inclusiv cu obligația de a acoperi costurile de reparație;
Implicarea elevilor în acțiuni de reabilitare a spațiilor afectate;
Derularea de programe educaționale pentru promovarea respectului față de bunurile publice.
Rugăm părinții să discute cu copiii despre importanța respectării școlii și a bunurilor care aparțin comunității, pentru a menține un climat educațional pozitiv și sigur pentru toți.
Acoperirea deficitului bugetar care va ajunge spre 9% la finalul acestui an, conform datelor guvernamentale și analizelor independente, va fi realizată și prin modificarea impozitării microîntreprinderilor. În plus, și Comisia Europeană presează guvernul să-și respecte promisiunile legate de scăderea pragului de impozitare pentru firmelor micro.
În contextul presiunilor pentru creșterea veniturilor bugetare și ajustarea sistemului fiscal, guvernul și principalele partide politice din România au început să dezbată posibile modificări ale regimului de impozitare aplicabil microîntreprinderilor. Noile cote sau restricții ar putea genera venituri suplimentare semnificative pentru finanțarea proiectelor publice și pentru reducerea deficitului bugetar.
Clever News Center a documentat și consultat în ultima săptămână toate variantele fiscale discutate de partidele PSD, PNL, UDMR și USR. Variantele au fost propuse de reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Impozitarea actuală
În prezent, microîntreprinderile beneficiază de un regim fiscal favorabil, menit să sprijine antreprenoriatul și să reducă povara administrativă. Sistemul fiscal actual prevede:
O cotă de impozitare de 1% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile cu cel puțin un angajat.
O cotă de 3% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile fără angajați.
Plafonul maxim pentru a fi considerată microîntreprindere este de 500.000 euro cifra de afaceri anuală.
Acest regim a fost conceput pentru a încuraja dezvoltarea afacerilor mici și medii, oferind un sistem simplificat de impozitare, în comparație cu impozitul pe profit aplicat companiilor mari.
Creșterea cotelor de impozitare
În ultima săptămână, reprezentanții guvernului, ai partidelor politice și ai mediului de afaceri au analizat mai multe variante de modificare a acestui regim fiscal. Propunerile au vizat atât creșterea cotelor de impozitare, cât și reducerea plafonului maxim al cifrei de afaceri.
Una dintre cele mai discutate propuneri implică majorarea cotelor de impozitare pentru microîntreprinderi. Variantele luate în considerare includ:
Creșterea cotei de impozitare de la 1% la 2% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderile cu angajați.
Majorarea cotei pentru microîntreprinderile fără angajați de la 3% la 5% din cifra de afaceri.
Această măsură ar putea aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, însă există temeri că ar putea descuraja antreprenorii să angajeze personal sau să își mențină afacerile active.
Reducerea plafonului
O altă variantă analizată prevede reducerea plafonului maxim al cifrei de afaceri pentru calificarea drept microîntreprindere. Propunerea implică scăderea acestui plafon de la 500.000 euro la 200.000 euro anual.
Susținătorii acestei măsuri argumentează că multe firme de dimensiuni mai mari profită de regimul favorabil pentru microîntreprinderi, deși ele ar trebui să plătească impozit pe profit. Pe de altă parte, antreprenorii avertizează că reducerea plafonului ar putea forța multe afaceri mici să treacă la un regim fiscal mai complex și mai costisitor.
Eliminarea completă a regimului special
O variantă extremă discutată, dar mai puțin probabil să fie implementată, este eliminarea completă a regimului fiscal pentru microîntreprinderi. Aceasta ar însemna că toate firmele, indiferent de dimensiune, ar fi supuse impozitului pe profit de 16%.
Criticii acestei propuneri subliniază că o astfel de măsură ar putea descuraja antreprenoriatul și ar crește semnificativ povara administrativă pentru firmele mici.
Introducerea unui impozit minim
S-a discutat, de asemenea, introducerea unui impozit minim pentru microîntreprinderi, indiferent de cifra de afaceri realizată. De exemplu, o taxă fixă anuală de 1.000 de lei ar fi aplicată pentru a asigura un venit minim la buget chiar și de la firmele inactive sau cu activitate redusă.
Această variantă este considerată de unii drept o măsură echitabilă, dar poate pune o povară suplimentară pe microîntreprinderile aflate la început de drum sau pe cele care trec prin dificultăți financiare.
Aproape 460.000 de microîntreprinderi active
Conform datelor furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în luna aprilie 2024 erau înregistrate 619.051 de microîntreprinderi în România, dintre care 459.417 erau active, reprezentând 74,21% din total.
În anul precedent, 2023, numărul total de microîntreprinderi a fost mai mare, cu 692.440 înregistrate, dintre care 495.448 erau active, ceea ce reprezenta 71,55% din total.
Este important de menționat că modificările legislative din 2024 au redefinit statutul microîntreprinderilor, ceea ce a dus la o scădere semnificativă a numărului acestora, de la peste 910.000 în 2022 la aproximativ 400.000 în 2024.
Aceste schimbări legislative au avut un impact semnificativ asupra sectorului microîntreprinderilor, reducând numărul acestora și modificând condițiile necesare pentru încadrarea în această categorie.
Lucrările de modernizare a străzii Plutelor din Târgu Mureș au fost finalizate, transformând zona într-un spațiu modern și adaptat nevoilor comunității. Cu o investiție de peste 3,5 milioane de lei, fonduri alocate de la bugetul local, strada care face legătura cu Sângeorgiu de Mureș a fost complet reabilitată.
Principalele îmbunătățiri:
Carosabil nou și trotuare complet reabilitate;
Amenajarea unei piste de biciclete moderne;
Reabilitarea și extinderea podului pentru siguranță și fluiditate în trafic;
Modernizarea rețelelor de canalizare și iluminat public;
Mobilier urban și spații publice reconfigurate pentru un aspect contemporan.
Ungaria își face companie națională de transport, în condițiile în care fondurile UE destinate pentru dezvoltarea căilor ferate sunt blocate de Bruxelles pe o perioadă nedeterminată, din motive politice.
La începutul anului viitor structura grupului de transport feroviar MÁV va fi restructurată prin comasarea în 3+1 mari unități organizatorice, și va fi înființată compania națională de transport, a declarat secretarul de stat responsabil cu transportul în Ministerul Construcțiilor și Transporturilor (ÉKM), Bálint Nagy, la un eveniment organizat de Sindicatul Liber al Inginerilor și Tehnicienilor, citat de MTI.
Odată cu separarea zonei de management al căii ferate va fi creată MÁV Pályaműködtetési Zrt. (operatorul căilor ferate), iar Centrul de Servicii MÁV (MÁV Szolgáltatóközpont Zrt.), care va avea aproximativ 30.000 de lucrători, va fi format din fuziunea grupului MÁV și a societăților Volánbusz și MÁV-HÉV, activitățile conexe fiind susținute de MÁV Szolgáltatóközpont Zrt. Activitatea celor trei mari unități va fi armonizată de MÁV Zrt, ca societate de management de grup.
Bálint Nagy a menționat, totodată, că autobuzul și calea ferată vor deservi pasagerii nu în competiție între ei, nu trăind unul lângă altul, ci printr-o relație de cooperare.
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș – România
Intensificarea 
Carosabil nou și trotuare complet reabilitate;