facilităților

Stirile Punctul

Ministerul Finanțelor elimină și procedura de acordare a facilităților fiscale pentru salariații din construcții, agricultură și industria alimentară

  • La aproape jumătate de an de la adoptarea Ordonanței de Urgență nr. 156/2024, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care aduce, în sfârșit, legislația secundară în acord cu modificările Codului fiscal.
  • Documentul prevede abrogarea a două ordine esențiale – Ordinul 1528/2022 privind facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor și Ordinul 1525/2022 privind facilitățile pentru salariații din agricultură și industria alimentară.

Deși OUG 156 a fost adoptată în ianuarie, eliminând deja facilitățile fiscale prin lege, doar acum este corelat cadrul normativ secundar. Practic, Ministerul de Finanțe abrogă abia acum procedurile prin care angajatorii și angajații din aceste domenii puteau beneficia de scutiri de taxe. Această întârziere legislativă creează, potrivit unor voci din industrie, confuzie și incertitudine fiscală într-un context economic deja tensionat.

„Din punct de vedere tehnic, ordinul nu adaugă nimic nou în privința fiscalității – modificările majore s-au produs deja prin OUG 156. Totuși, el are rolul de a elimina eventuale neclarități și interpretări contradictorii care ar putea apărea în controalele fiscale sau în relația contribuabililor cu autoritățile”, precizează reprezentanții ministerului în referatul de aprobare.

Ce este OUG 156/2024 și ce modificări a adus

Ordonanța de urgență nr. 156/2024 a fost adoptată ca parte a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare menite să reducă deficitul bugetar și să susțină construcția bugetului general consolidat pentru anul 2025. Printre cele mai controversate prevederi ale acesteia s-a aflat eliminarea facilităților fiscale pentru trei sectoare economice-cheie: construcții, agricultură și industria alimentară.

Mai exact, ordonanța a abrogat articolele din Codul fiscal care permiteau scutirea de impozit pe venit și contribuții sociale (CAS și CASS) pentru salariații din aceste domenii, dacă erau îndeplinite anumite condiții. Aceste facilități erau introduse inițial pentru a stimula ocuparea în sectoare strategice pentru dezvoltarea economică și pentru menținerea competitivității pieței muncii interne. Odată cu intrarea în vigoare a OUG 156/2024, toate aceste avantaje au fost eliminate, fără o perioadă de tranziție clar definită.

De ce susține Ministerul Finanțelor că este necesar ordinul

Ministerul Finanțelor justifică noul ordin prin nevoia de „asanare legislativă”, în urma modificărilor aduse Codului fiscal de OUG 156/2024.

Cu alte cuvinte, ordinele vechi – 1528/2022 și 1525/2022 – au devenit inutile și chiar în contradicție cu legislația primară, astfel că este necesară abrogarea lor pentru a evita interpretări eronate sau aplicarea greșită a legii.

Concret, cele două ordine reglementau procedura de acordare a facilităților fiscale în domeniile respective. Odată cu dispariția temeiului legal din Codul fiscal, Ministerul consideră că ordinele nu doar că nu mai produc efecte, ci creează un cadru normativ incoerent.

În referatul de aprobare a proiectului de ordin, Ministerul arată că „prevederile din legislația secundară, prevăzute prin ordine și instrucțiuni, nu mai sunt conforme cu noile dispoziții legale” și că „este necesară abrogarea acestora pentru a facilita aplicarea unui cadru legislativ coerent și eficient”.

De asemenea, se face apel la importanța corelării între legislația primară (Codul fiscal) și legislația secundară (ordinele de ministru), subliniindu-se că menținerea unor norme depășite poate afecta aplicarea unitară a legii.

Într-un climat fiscal caracterizat de instabilitate, Ministerul încearcă astfel să închidă un capitol legislativ care a produs, timp de mai mulți ani, atât avantaje reale în economie, cât și controverse privind echitatea între sectoare.

Înainte și după OUG 156/2024

Abrogarea formală a celor două ordine vine ca o confirmare oficială a pierderii facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară. Pentru firmele din aceste domenii, impactul este deja resimțit în costuri salariale crescute și o presiune majoră asupra capacității de a menține forța de muncă.

În anul 2024, salariul mediu brut în sectorul construcțiilor a fost de aproximativ 6.800 de lei, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Această valoare reflectă nivelul mediu al veniturilor brute înainte de aplicarea taxelor și contribuțiilor obligatorii.

  • Până la aprobarea OUG 156/2024 – salariul net de 5.300 de lei din brutul de 6.800 de lei

Pentru un salariu brut de 6.800 de lei, un muncitor în construcții încasa înainte de OUG 156/2024 un salariu net de aproximativ 5.300 de lei. Din această sumă nu se rețineau impozit și CASS, iar CAS era aplicat într-un mod favorabil. Angajatorul plătea suplimentar doar contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), în valoare de aproximativ 153 de lei, ceea ce însemna un cost total de circa 6.953 de lei. Astfel, salariul net era semnificativ mai apropiat de brut, ceea ce făcea atractivă atât oferta angajatorului, cât și perspectiva angajatului.

  • După aprobarea OUG 156/2024 – salariul net de 4.000 de lei din brutul de 6.800 de lei

Odată cu adoptarea OUG 156/2024, acest regim a fost abrogat, iar veniturile din construcții au reintrat în regimul fiscal general. Pentru același salariu brut de 6.800 de lei, un muncitor plătește acum toate contribuțiile standard: 25% CAS (1.700 lei), 10% CASS (680 lei) și 10% impozit pe venit (442 lei).

Astfel, salariul net scade brusc la aproximativ 3.978 de lei – o diferență de peste 1.300 de lei față de situația anterioară.

Din perspectiva angajatorului, costul total rămâne același (aproximativ 6.953 de lei), dar randamentul acestui cost pentru angajat este mai mic. Cu alte cuvinte, pentru aceeași sumă investită în salariu, angajatul primește semnificativ mai puțin.

  • Pentru ca salariatu să primească 5.300 de lei net și după OUG 156/2024

Pentru ca un angajat din construcții să primească în continuare un salariu net de 5.300 de lei după eliminarea facilităților fiscale prin OUG 156/2024, angajatorul ar trebui să îi acorde un salariu brut de 9.636 lei.

Aceasta presupune:

  • Contribuții angajat: 4.336 lei (CAS, CASS și impozit)
  • Contribuții angajator: 217 lei (CAM)
  • Cost total pentru angajator: 9.853 lei

Proiectul integral

Ordin pentru abrogarea Ordinului ministrului finanțelor nr.1528/2022 privind stabilirea

Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcțiilor, cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului ministrului finanțelor nr.1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, cu modificările și completările ulterioare

Având în vedere dispozițiile art. LXIV pct. 7, 10, 11 și 13 și ale art.LXV alin.(1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare, viceprim–ministru, ministrul finanțelor emite următorul ordin:

ART. 1 Se abrogă Ordinul ministrului finanțelor nr.1528/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în domeniul construcţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.661 din 1 iulie 2022, cu modificările și completările ulterioare și Ordinul ministrului finanțelor nr.1525/2022 privind stabilirea Procedurii de acordare a facilităţilor fiscale în sectorul agricol şi în industria alimentară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.661 din 1 iulie 2022, cu modificările și completările ulterioare.

2 ART. 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Sursa: Termene.ro

Stirile Punctul

Firmele au pierdut 5% din cifra de afaceri după eliminarea facilităților fiscale

  • Eliminarea totală a facilităților fiscale în construcții, ca de altfel și în agricultură sau IT, de la 1 ianuarie 2025, a afectat semnificativ activitatea  companiilor din sector, cele mici și medii, în special.

Impactul asupra IMM-urilor este de 5% din cifra de afaceri și 18% din plafonul de salarii, susține patronatul din sector, care arată că reducerea marjei de profit blochează practic planurile de dezvoltare ale firmelor.

Nu în ultimul rând, statul, care este cel mai mare investitor din construcții, are întârzieri la efectuarea plăților, ceea ce duce la amânarea proiectelor cu costuri suplimentare.

Eliminarea facilităților fiscale ar fi trebuit să aibă loc în 2028, însă acest lucru s-a întâmplat mult mai rapid, efectele fiind vizibile imediat. Așa cum se întâmplă și în alte sectoare, firmele mici și mijlocii sunt cele mai afectate.

Companiile mici și medii, cele mai afectate

Cristian Erbașu, proprietar al companiei Construcţii Erbaşu, dar şi preşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și  Confederației  Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR, arată cu date concrete care au fost urmările eliminării totale a facilităților  fiscale.

„Inițial erau prevăzute până în 2028, am înțeles de un an și jumătate ce ne așteaptă și oarecum cel puțin cei care puteau să se pregătească au făcut-o, sunt multe situații în care companiile mici și medii n-au prea putut s-o facă. Impactul asupra cifrei de afaceri a eliminării facilităților complet, pentru că o parte au fost eliminate acum un an și două luni, cam jumătate și acum cealaltă jumătate, este de 5% din cifra de afaceri, cam 18% din plafonul de salarii”, a declarat Erbașu la Conferința RO 3.0 KICKSTART 2025.

Spre exemplu, „în construcții 25%-30% reprezintă manopera din cifra de afaceri. Deci, 5% în condițiile în care marja de profit este intre 7 și 9% în construcții, o marjă rezonabilă chiar una bunicică, excepție este să ai peste 10%, înseamnă că practic îi duce într-un plafon sub 5% în care această profitabilitate le interzice, le îngreunează posibilitatea constructorilor să se mai dezvolte”, a mai explicat Erbașu.

El mai precizează că în cazul firmelor care au cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro și „se aplică 1% (n.red impozitul pe venit), care înseamnă un echivalent de profitabilitate de 6,25%”, există riscul ca acestea să ajungă la limita profitabilității, dacă nu cumva chiar sub. În această situație, antreprenorii trebuie să găsească soluții pentru a rentabiliza activitatea, altfel n-au cum să mai reziste în piață.

Facilități fiscale eliminate

Guvernul a decis, în ultimele zile din 2024, ca începând cu data de 1 ianuarie 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

După eliminarea facilităților fiscale, trebuie plătite următoarele taxe:

  • Impozit pe venit de 10%,
  • Contribuția la pensii (CAS) de 25%,
  • Contribuția la sănătate (CASS) de 10%.

Trebuie precizat că, dacă în ultimii ani a fost voluntară contribuția la Pilonul II, acum ea este obligatorie, reprezentând 4,75% din cota de 25% de CAS.

Salariații din construcții au reglementat un salariu minim de 4.582 lei/lună, față de 4.050 lei/lună pentru restul economiei, ceea ce înseamna un net de 3.196 lei, în 2024. Odată cu eliminarea facilităților fiscale de la 1 ianuarie 2025, ei primesc în mână 2.739 lei, adică mai puțin cu 457 lei, sumă pe care unii angajotori o plătesc de frică să nu piardă muncitorii.

Plăți amânate

O altă problemă cu care se confruntă constructorii, în prezent, este și faptul că statul, care este cel mai mare investitor în sector, amână plățile, cu efecte în lanț.

„Problema cea mai mare este cu statul care este cel mai mare investitor în construcții, sunt foarte multe datorii, din păcate, sunt datorii care dacă se întârzie, în condițiile în care băncile sunt reticente față de acest domeniu, pentru că evident reprezintă un risc pentru ele, sunt iar costuri in plus pentru firmele de construcții. Amânarea plăților duce la amânarea proiectelor”, a explicat antreprenorul.

„Dacă erau planificate într-un an sau doi se vor finaliza în trei sau patru ani, ceea ce va aduce costuri suplimentare. Toate acestea se leagă și când discutăm de marje de profit de până la 8% nu prea ai cum sa fii eficient”, a mai declarat Erbașu.

Deoarece statul nu face la timp plățile către constructori, aceștia se află în situația de a plăti impozit și TVA din banii lor, spune șeful patronatului.

2024, un an cu fluctuații majore

Sectorul construcțiilor din România a traversat un an 2024 caracterizat de fluctuații semnificative, reflectând atât impactul unor factori economici interni, cât și al contextului european. Datele furnizate de Eurostat pentru acest an evidențiază o combinație de perioade de creștere temporară, urmate de scăderi abrupte, culminând cu o contracție generală semnificativă pe parcursul anului.

În primele luni ale anului, sectorul construcțiilor din România a prezentat o evoluție mixtă. În mai 2024, producția în construcții a scăzut drastic cu -6,1%, reflectând dificultăți structurale în adaptarea la condițiile economice. Următoarele luni au arătat semne de redresare temporară, cu o creștere de 0,8% în iunie și 4,0% în august, marcând o ușoară revenire în special pe segmentul construcțiilor rezidențiale și al proiectelor de infrastructură în derulare.

Cu toate acestea, în septembrie, sectorul a stagnat la un modest 0,2%, iar în octombrie 2024 a înregistrat o scădere dramatică de -8,3%, cea mai mare scădere lunară din rândul statelor membre UE. Această prăbușire reflectă atât efectele unei cereri interne scăzute, cât și problemele legate de costurile ridicate ale materialelor de construcții și de întârzierile în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Pe termen anual, sectorul construcțiilor din România a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din Uniunea Europeană, cu o contracție de -14,5% în octombrie 2024 față de aceeași lună a anului precedent.

 

Sursa: Termene.ro

Stirile Punctul

Lista facilităților fiscale care ar putea fi eliminate de guvern

  • Oficialii Comisiei Europene vor stabili în această toamnă lista facilităților fiscale care nu vor mai trebui incluse în codul fiscal aplicabil din 2026.

Dacă reprezentanții Comisiei Europene consideră că toate facilitățile fiscale actuale trebuie eliminate deoarece și-au atins scopul, reprezentanții României nu și-au stabilit încă strategia fiscală în acest domeniu. Cert este că ambele părți sunt de acord că este necesară schimbarea strategiei în ceea ce privește facilitățile fiscale.

Chiar premierul Marcel Ciolacu a recunoscut pe 26 iulie că reprezentanți ai Comisiei Europene i-au transmis că România acordă excepții fiscale „pe viață”. Premierul a precizat că pe 1 septembrie vor fi prezentate aceste măsuri.

„Pe 1 septembrie o să venim și o să le prezentăm. Nu se mărește TVA-ul, nu se mărește impozitarea muncii. Trebuie să înțelegem că bugetul statului trebuie direcționat în zonele în care suntem deficitari, și acest lucru ni-l arată cifrele și analizele. Pentru a avea aceste analize în timp real, este necesară digitalizarea și implementarea de măsuri care să fie cuantificate în timp”, a declarat șeful Executivului. Cu un an înainte, Marcel Ciolacu susținea că facilitățile fiscale ajung la 74 de miliarde de lei din bugetul anual.

Clever News Center a realizat pentru Business News by Termene.ro o listă a facilităților fiscale care sunt aplicabile în 2024.

FACILITĂȚI PENTRU FORȚA DE MUNCĂ

Scutire de impozit pe venit pentru angajații din domeniul IT

Încă din 2001, autoritățile fiscale au acordat o scutire de impozit pe venit pentru IT-iști. Este vorba de impozitul de 10% pe venit. Din noiembrie 2023, această subvenție a rămas doar parțial valabilă și doar pentru veniturile brute lunare sub 10.000 de lei.

Facilitățile se mai aplică acum exclusiv pentru veniturile brute din salarii sau asimilate salariilor, realizate de persoana fizică, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, după caz, dar numai pentru sume a căror valoare brută este de maximum 10.000 lei.

Angajații IT din sectorul public beneficiază de aceleași facilități ca și cei din sectorul privat.

Scutire de impozit pe venit pentru angajații din construcții

Din noiembrie 2023, această facilitate a rămas doar parțial valabilă și doar pentru veniturile brute lunare sub 10.000 de lei.

Facilitățile se mai aplică acum exclusiv pentru veniturile brute din salarii sau asimilate salariilor, realizate de persoana fizică, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, după caz, dar numai pentru sume a căror valoare brută este de maximum 10.000 lei.

Scutire de impozit pe venit pentru angajații din agricultură și industria alimentară

Similar domeniului IT, pentru angajații din agricultură și industria alimentară nu se plătește impozit pe venit de 10%, dacă veniturile lunare brute sunt sub 10.000 de lei.

Salariul minim brut de 4.582 de lei în construcții

În domeniul construcțiilor, salariul minim brut nu este de 3.700 de lei, ci de 4.582 de lei. În schimb, valoarea contribuțiilor sociale la acest salariu minim brut este aceeași ca și pentru 3.700 de lei.

Astfel, angajatorul plătește mai puțin la stat, iar angajatul are un salariu minim net de 3.196 de lei.

Salariul minim brut de 3.436 de lei în agricultură

Pentru sectorul agricol, salariul minim brut în 2024 este mai mic decât salariul minim brut pe țară. Dacă de la 1 iulie, Guvernul României a crescut salariul minim brut la 3.700 de lei, în agricultură acesta a fost stabilit la 3.436 de lei.

Ministerul Muncii a anunțat că în sectorul agricol se va aplica valoarea mai mică pentru salariul minim, respectiv 3.436 lei.

În schimb, venitul net minim este de 2.398 de lei, față de 2.363 de lei cât rămâne din salariul minim brut de 3.700 de lei.

Reducerea CAS pentru angajații din construcții

De la 1 noiembrie 2023, facilitățile angajaților din IT, construcții, agricultură și industria alimentară au fost uniformizate.

Astfel, reducerea cotei pentru Contribuția de Asigurări Sociale (CAS) se aplică în funcție de procentul alocat fondului de pensii privat, mai exact 4,75%. Cota CAS se va reduce cu procentul contribuției la fondul de pensii administrat privat, prevăzută de Legea 411/2004. O modificare esențială este că nu mai există procentul fix de 3,75% cu care se reducea anterior cota de CAS. Acum, acel procent poate fluctua în funcție de modificările aduse Legii 411/2004 la art. 43.

Reducerea CAS pentru angajații din agricultură și industria alimentară

Din noiembrie 2023, se aplică reducerea cotei pentru Contribuția de Asigurări Sociale (CAS) în funcție de procentul alocat fondului de pensii privat, mai exact 4,75%. Cota CAS se va reduce cu procentul contribuției la fondul de pensii administrat privat, prevăzută de Legea 411/2004.

Aici a apărut o modificare importantă: nu mai există procentul fix de 3,75% cu care se reducea anterior cota de CAS. Acum, acel procent poate fluctua în funcție de modificările aduse Legii 411/2004 la art. 43.

Tichetele de masă acordate angajaților – scutire de CAS și CASS

Tichetele de masă acordate angajaților sunt supuse doar impozitului de 10%, fiind scutite de CAS și CASS pentru angajat, iar la angajator sunt scutite de CAM.

Acordarea unor beneficii extrasalariale pentru angajați în condiții de scutire de taxe

Începând cu anul 2023, beneficiile extrasalariale sunt plafonate lunar la nivelul a 33% din salariul de bază al angajatului (adică salariul care figurează în contractul de muncă – fără bonusuri, sporuri etc.). Este vorba de venituri care pot include diurne pentru mobilitate, contravaloarea hranei, cazare hotel, chirii etc.

FACILITĂȚI FISCALE ALE MICROÎNTREPRINDERILOR

Plata unui impozit pe venit de 1%

Firmele care sunt înregistrate ca microîntreprinderi și au cifra de afaceri sub 60.000 de euro plătesc un impozit anual de 1% pe veniturile realizate.

Plata unui impozit pe venit de 3%

Firmele care sunt înregistrate ca microîntreprinderi și au cifra de afaceri sub 500.000 de euro plătesc un impozit anual de 3% pe veniturile realizate.

Plata impozitului pe venit sau pe profit pentru firmele care au capital propriu pozitiv și în creștere

Această facilitate a fost introdusă în 2021, prin OUG 153/2020, și ar urma să nu mai fie aplicată din 2026, dacă nu apar alte modificări. Practic, 2025 este ultimul an de aplicare.

Prin OUG 153/2020 se reglementează următoarele reduceri ale impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor și impozitului specific, care se aplică în perioada 2021-2025:

  • a) 2%, în cazul în care capitalul propriu contabil, prezentat anual, în anul pentru care se datorează impozitul, este pozitiv. Contribuabilii care, potrivit prevederilor legale, au obligația să dețină capital social, trebuie să aibă capitalul propriu contabil la un nivel corespunzător;
  • b) Dacă se înregistrează o creștere anuală a capitalului propriu ajustat al anului pentru care se datorează impozitul și se îndeplinește concomitent condiția prevăzută la litera a);
  • c) 3%, dacă se înregistrează o creștere peste un anumit nivel a capitalului propriu ajustat al anului pentru care se datorează impozitul ajustat.

FACILITĂȚI FISCALE GENERALE

Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor prevăzute.

Potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii 227/2015 privind Codul fiscal, profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor menționate la art. 22 alin. (1) din Codul fiscal, fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare ale acestora.

  • Profitul investit în echipamente tehnologice, active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit de impozit.
  • Activele corporale, cu excepția celor utilizate în activitatea de producție și procesare și a celor reprezentând retehnologizare, pentru care se aplică scutirea de impozit, sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Activele utilizate în activitatea de producție, procesare și cele reprezentând retehnologizare sunt stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.

REDUCEREA TVA-ului

TVA redus la 5%

Pentru următoarele domenii de activitate nu se aplică cota standard de 19% pentru TVA, ci o cotă de 5%:

  • Livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, pe suport fizic și/sau electronic, cu excepția celor care au, în totalitate sau în mod predominant, conținut video sau conținut muzical audio și a celor destinate exclusiv sau în principal publicității;
  • Livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, și de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn neaglomerate, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului.
  • Livrarea către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială, de lemn de foc și de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete sau brichete din lemn; livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn neaglomerate, realizată către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, pe baza unei declarații pe propria răspundere a beneficiarului.
  • Livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori: 1. populație; 2. spitale publice și private, definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 3. unități de învățământ publice și private, definite conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare; 4. organizații neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum și unități de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor; 5. furnizori de servicii sociale, publici și privați, acreditați, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015.

TVA redus la 9%

Pentru următoarele domenii de activitate nu se aplică cota standard de 19% pentru TVA, ci o cotă de 9%:

  • Livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;
  • Livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, cu excepția: 1. băuturilor alcoolice; 2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; 3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, altele decât cozonacul și biscuiții (completare adusă de Legea nr. 296/2023).
  • Livrarea apei pentru irigații în agricultură.
  • Livrarea de îngrășăminte și pesticide de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, altele decât cele prevăzute la lit. l), semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
  • Serviciile de alimentare cu apă și de canalizare.
  • Cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
  • Serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, precum și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202.
  • Livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
  • Serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice.
  • Serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și 9329, potrivit Clasificării activităților din economia națională.
  • Serviciile constând în permiterea accesului la evenimente sportive.
  • Livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței.
  • Livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile de referință pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 și în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 și cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menționat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017, inclusiv a kiturilor de instalare, precum și a tuturor componentelor necesare achiziționate separat, destinate clădirilor administrației publice centrale sau locale, clădirilor entităților aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepția societăților.

Termene.ro

Stirile Punctul

Modificare la aplicarea facilităților fiscale în cazul salariului minim

Bonurile de masă nu vor fi luate în calcul la stabilirea plafonului lunar de 4000 de lei. Guvernul adoptă o ordonanță prin care rezolvă temporar o problemă care făcea ca anumite salarii să scadă, odată cu majorarea salariului minim de la 1 iulie: contravaloarea tichetelor de masă, respectiv a indemnizației de hrană, acordate potrivit legii, sunt excluse de la calculul pragului de 4.000 de lei pentru acordarea sumei de 300 de lei neimpozabili, cel puțin până la finalul acestui an.
Citește articolul complet

Stirile Punctul

ANAF a publicat un ghid al facilităților fiscale acordate IT-iștilor

Fiscul a publicat Ghidul privind modalitatea de aplicare a facilităților fiscale, acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, pe portalul instituției, www.anaf.ro, la rubrica Asistență contribuabili/Servicii oferite contribuabililor/Ghiduri curente și alte materiale informative.