România a pierdut în ultimul an peste 13.600 de salariați, numărul total al angajaților scăzând cu 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică pentru primele nouă luni din 2025.
La nivel național, piața muncii numără 5.149.800 de salariați, însă tendința generală este de încetinire. Opt județe au înregistrat scăderi ale numărului de angajați de la an la an, în timp ce 22 de județe au avut creșteri modeste, de până la 1%.
Mureșul, printre județele pe minus
Județul Mureș se numără printre cele care au înregistrat scăderi, cu 145.378 de salariați și o evoluție negativă de 0,2% față de septembrie 2024. O situație similară se regăsește în județele vecine: Harghita are 75.554 de salariați (-0,70%), iar Brașov înregistrează cea mai mare scădere din regiune, cu 200.591 de angajați și un minus de 1,4%.
În schimb, Sibiu (+0,50%) și Cluj (+0,20%) rămân pe creștere, cu 146.250, respectiv 288.305 de salariați.
Cea mai dramatică scădere s-a înregistrat în județul Brăila, cu un minus de 3,4% și doar 70.868 de salariați. Alte județe pe minus sunt Arad (-1,20%), Hunedoara (-0,20%), Constanța (-0,03%) și Dâmbovița (-0,30%).
Creșteri în județele mici
Evoluții pozitive se înregistrează în special în județele cu baze mai mici de angajați. Cele mai bune performanțe le au Călărași (+2,80%), Gorj (+2,30%), Tulcea (+2,30%), Olt (+2,00%) și Giurgiu (+1,70%). Însă aceste creșteri nu reușesc să compenseze pierderile din marile centre economice.
București rămâne cel mai mare angajator, cu 1.114.289 de salariați și o creștere de 1,3%, urmat de Ilfov, cu 204.336 de angajați și un plus de 1,4%.
Sistemul actual de impozitare a muncii prezintă vulnerabilităţi structurale semnificative, iar transformările economice majore au un impact profund asupra pieţei forţei de muncă, potrivit unui studiu realizat de Deloitte pentru Confederaţia Patronală Concordia citat de Agerpres.
Studiul „Impozitarea muncii în România” evaluează provocările economice, demografice şi administrative care influenţează fiscalitatea muncii şi identifică direcţii concrete de modernizare a sistemului într-un mod echilibrat şi sustenabil, menţionează sursa citată.
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, unul dintre cele mai mari din UE, iar rata de ocupare (20-54 ani) este 69,5%, semnificativ sub media UE de 75,8%, conform datelor analizate de Deloitte.
Reprezentanţii Concordia atrag atenţia că România are una dintre cele mai mari poveri fiscale efective pentru angajaţi din regiune, de 41,5%, în ciuda cotei unice.
Autorii studiului susţin că România are nevoie de „o reformă pragmatică, nu de schimbări bruşte de taxe şi de o arhitectură fiscală coerentă, stabilă şi echitabilă, fără creşteri de taxe pe muncă, care ar afecta ocuparea, competitivitatea şi piaţa muncii, deja vulnerabile în faţa şocurilor externe actuale”.
O anchetă națională privind accesul tinerilor pe piața forței de muncă arată că tinerii se confruntă cu probleme de inadecvare între educația primită și cerințele locurilor de muncă.
Conform datelor din 2024, aproape trei sferturi (72,5%) dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani consideră că nivelul lor de educație corespunde cerințelor postului pe care îl ocupă. Totuși, diferențele sunt semnificative între mediul urban și cel rural: în timp ce 79% dintre tinerii din orașe apreciază că educația lor se potrivește cu jobul, în mediul rural procentul scade la doar 65,1%.
Situația este și mai complexă când vine vorba de domeniul de studiu. Doar 54,7% dintre tinerii cu studii medii sau superioare consideră că domeniul în care s-au pregătit corespunde în mare măsură cerințelor de la locul de muncă. Din nou, disparitățile urban-rural sunt evidente: 62,6% în orașe față de doar 43,1% în mediul rural.
Abandonul școlar rămâne o problemă, deși cu procente relativ reduse. În jur de 1,5% dintre tineri au abandonat cel puțin un program de educație formală, proporția fiind mai mare în mediul rural (2%) comparativ cu urbanul (1%). Motivele principale ale abandonului sunt de natură financiară (22%) și preferința pentru muncă în locul continuării studiilor (20,9%).
Pe plan pozitiv, majoritatea tinerilor (78,5%) consideră că dețin competențele potrivite pentru posturile pe care le ocupă, procentul fiind mai ridicat în mediul urban (82,4%) decât în cel rural (74%).
Datele sugerează necesitatea unor măsuri de aliniere a sistemului educațional la cerințele pieței muncii, în special în zonele rurale, unde decalajele sunt mai pronunțate.
Candidații mureșeni cu vârste de peste 45 de ani au revenit masiv pe piața muncii în 2025, iar cifrele naționale confirmă o tendință fără precedent în ultimii ani. Aproape 1 milion de aplicări au fost înregistrate la nivel de țară de la începutul anului din partea acestui segment de vârstă, marcând o creștere de aproximativ 10% comparativ cu aceeași perioadă din 2024.
Contextul economic incert din 2025 a forțat o categorie tradițional reticentă la schimbare să reintre activ în căutarea unui loc de muncă. „Ani la rând, acest segment de candidați a fost unul aproape impermeabil la schimbările din piață, rămânând constant într-o zonă de latență în ceea ce privește intenția de angajare”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Datele arată că aproape 100.000 de aplicări în plus au fost înregistrate în primele nouă luni ale anului 2025 față de anul trecut, în rândul celor care au peste 45 de ani. Majoritatea acestor candidați și-au îndreptat atenția către pozițiile mid-level (care cer 2-5 ani de experiență) și entry level (sub doi ani de experiență), în timp ce foarte puțini au aplicat pentru funcții de management.
Absolvenții de studii superioare și muncitorii calificați au fost cei mai activi în căutarea unui nou loc de muncă, în timp ce pentru muncitorii necalificați au fost înregistrate doar 81.000 de aplicări la nivel național.
Potrivit analizei eJobs, explicația acestui fenomen este dublă: pe de o parte, există candidați care au rămas fără job în 2025 și au fost nevoiți să reintre pe piața muncii, iar pe de altă parte, candidați ale căror perspective pentru viitorul imediat sau mediu nu sunt promițătoare și caută mai multă stabilitate financiară.
Candidații din această categorie de vârstă caută în primul rând stabilitate: 90% au aplicat pentru joburi cu normă întreagă (full time), iar doar 10% pentru poziții part-time sau sezoniere. Interesant este că, spre deosebire de candidații mai tineri, cei peste 45 de ani manifestă un interes scăzut pentru munca remote – doar 5,6% dintre aplicările lor vizează joburi care pot fi desfășurate de acasă, comparativ cu peste 15% la nivel general.
„Acest lucru se leagă și de faptul că job-urile remote implică un nivel destul de ridicat de digitalizare, iar aceasta este una dintre principalele lacune ale candidaților care au depășit 45 de ani”, precizează Bogdan Badea.
Domeniile care au atras cele mai multe aplicări din partea acestui segment de vârstă sunt retailul, construcțiile, serviciile, transport/logistică, producția, serviciile financiare și industria alimentară. La nivel național, orașele cu cea mai mare activitate au fost București, Cluj-Napoca, Ilfov, Timișoara, Iași și Brașov.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, mai multe modificări legislative care vor facilita integrarea pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile, printre care acordarea unei subvenţii de 2.250 lei/lună angajatorilor care încadrează în muncă astfel de persoane, dacă acestea sunt înregistrate ca şomeri, a anunţat Ministerul Muncii. Citește articolul complet
Industria vinului din România atinge un nou prag de profesionalizare prin recunoașterea oficială a ocupației de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR). Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a aprobat această modificare, în urma solicitării înaintate anul trecut de Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).
Enologia – sau oenologia, variantă mai răspândită, derivată din cuvintele grecești oinos (vin) și logos (știință) – este disciplina care se ocupă cu studiul și crearea vinurilor. Conform fișei descriptive depuse de ADAR, enologul este specialistul care supraveghează procesul de producție a vinului, de la recoltarea strugurilor până la îmbutelierea produsului final. Acesta asigură calitatea și specificitatea vinurilor, fiind responsabil de monitorizarea procesului de fermentare, alegerea tehnicilor optime de vinificație și aplicarea celor mai noi tehnologii în producție. Enologul trebuie să posede cunoștințe avansate de chimie, microbiologie și tehnologie, alături de o înțelegere profundă a industriei vitivinicole.
Conform deciziei Ministerului Muncii, ocupația de enolog a fost introdusă în COR sub codul 214539, fiind inclusă în grupa de bază 2145 – Ingineri chimiști. Până la publicarea oficială în Monitorul Oficial al României, codul poate fi utilizat cu titlu provizoriu.
Ministerul Muncii fuzionează prin absorbţie cu Ministerul Familiei. În urma reorganizării, Ministerul Muncii îşi schimbă denumirea în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, iar Ministerul Familiei se desfiinţează, potrivit unui proiect de HG, consultat de Economica.net.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va prelua de la Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse activităţile, personalul, posturile şi patrimoniul aferente domeniului familiei şi tineretului, precum şi pachetul de acţiuni deţinut de stat la societatea Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) Bucureşti.
Vor trece în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale:
Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,
Casele de cultură studenţeşti,
Direcţiile judeţene pentru familie şi tineret, se arată în proiectul de HG consultat de Economica.net.
Cu puțin peste 100.000 de aplicări pe lună, candidații din segmentul de vârstă 45+ formează categoria profesională cu cel mai scăzut nivel de activitate din punctul de vedere al aplicărilor și al intenției de schimbare a carierei. Ca termen de comparație, candidații care au între 25 și 35 ani ani cumulează lunar aproape 400.000 de aplicări, cei între 18 și 24 de ani 350.000 de aplicări, iar cei între 36 și 45 de ani aproape 200.000 de aplicări. „Mai există o categorie aflată sub 45 de ani, este vorba despre candidații care au mai puțin de 18 ani, unde se înregistrează aproximativ 10.000 de aplicări pe lună, însă aici vorbim despre o bază relativ restrânsă de candidați, în condițiile în care legea permite dreptul la muncă doar după împlinirea vârstei de 16 ani. Raportat la un bazin total atât de mic, dar și la faptul că aceștia au deja o ocupație de bază, respectiv cea de elev, este de așteptat ca și activitatea lor pe piața muncii să fie limitată. Prin urmare, nu se pot compara de pe picior de egalitate cu celelalte segmente de candidați”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
De la începutul anului și până acum, din cele peste 10 milioane de aplicări de pe eJobs.ro, doar 10%, respectiv 1 milion, au venit din partea candidaților care au mai mult de 45 de ani. Domeniile în care și-au căutat de lucru au fost retail, construcții, servicii, transport / logistică și servicii financiare. Cel mai scăzut interes a fost manifestat pentru ofertele postate de angajatorii din educație / training, media / internet, oil&gas, asigurări, real estate, marketing sau IT.
„Sunt câteva elemente specifice care deosebesc zonele de interes ale acestei categorii de vârstă de cele ale segmentelor cu vârstă mai scăzut. Spre exemplu, cu cât vorbim despre joburi în domenii care cer un nivel mai ridicat de digitalizare, de cunoaștere fluentă a uneia sau mai multor limbi străine sau cu cât ritmul de lucru este mai dinamic, cu atât candidații sunt mai reticenți în a aplica. De altfel, și sondajele noastre arată că, pe măsură ce înaintează în vârstă, candidații pun preț mai degrabă de stabilitate, pe un mediu de lucru predictibil și pe un anumit grad de confort pe care angajatorii îl pot oferi mai degrabă decât pe aspecte precum posibilitatea de a lucra de acasă sau oportunitățile de creștere în carieră”, mai spune Roxana Drăghici. Astfel, dacă la nivel general, procentul de aplicări pentru joburile remote este de aproximativ 15% din total, în ceea ce privește aplicările candidaților care au peste 45 de ani, ponderea nu depășește 5%. Reticenți sunt și când vine vorba despre mutarea în afara țării, în condițiile în care doar 1,6% dintre aplicările pentru această categorie de vârstă sunt pentru locurile de muncă din străinătate.
Sub același argument al stabilității, mai mult de 90% dintre aplicări vizează job-urile full time. Doar 70.000 din cele 1 milion de aplicări înregistrate de la începutul anului sunt pentru locuri de muncă part time. „Este un alt element pe care l-am observat – în ultimii ani, a crescut numărul românilor care își iau și un al doilea job, cu jumătate de normă, însă asta se întâmplă mai ales în cazul candidaților care au maximum 40 de ani. După acest prag, sunt mult mai puțin dispuși să aibă două locuri de muncă în paralel”, comentează Roxana Drăghici.
Distribuția aplicărilor în funcție de nivelul de experiență a candidaților arată că segmentul mid-level (2-5 ani de experiență) este cel mai activ în căutarea unui nou loc de muncă. Urmează apoi cei care aplică pentru joburile entry level (0-2 ani de experiență). În acest caz, este vorba despre candidați care fie au trecut printr-un proces de reconversie profesională, fie sunt dispuși să accepte inclusiv joburi care nu necesită o specializare anume. Doar o treime dintre aplicări vin din partea candidaților cu nivel de senioritate mai mare de 5 ani și mai puțin de 10% din partea managerilor.
În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 23.000 de locuri de muncă.
Angajatorii încep să devină tot mai preocupați de adaptarea oamenilor din companie la transformările de pe piața muncii, în contextul în care dezvoltarea permanentă a tehnologiei pare să se transforme într-un real obstacol pentru tot mai mulți angajați și candidați. Astfel, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs.ro, 67,6% dintre angajatori au răspuns că principala provocare cu care se confruntă în adaptarea angajaților la noile cerințe din piață este legată de faptul că nu sunt suficient de flexibili și nu vor să înțeleagă că piața muncii se schimbă într-un ritm foarte rapid. 58,8% sunt nemulțumiți pentru că angajații și candidații nu sunt dispuși să învețe lucruri noi, iar 45,6% spun că nu au suficiente cunoștințe digitale.
33,8% evaluează că nu sunt creativi, iar 22,1% adaugă pe aceeași listă faptul că angajații și candidații nu sunt familiarizați cu instrumentele de inteligență artificială, dar și că întâmpină dificultăți în a lucra într-un mediu cu expunere internațională. „Pe acest fond, trei sferturi dintre angajatorii participanți la sondaj au răspuns că dezvoltarea continuă a angajaților este foarte importantă în compania din care fac parte. 9,9% cred că este importantă, dar nu reprezintă o prioritate și la fel de mulți că, deși este foarte importantă, nu au un buget alocat în acest scop. În cazul celor care au buget dedicat, programele de training și formare profesională sunt incluse în pachetele de beneficii extrasalariale”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing, în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Întrebați care sunt cunoștințele care consideră că vor fi cele mai căutate în următorii 5 ani, 62,7% le-au pus pe primul loc pe cele din sfera digitală. 54,7% au menționat aspectele tehnice care țin de fișa postului, iar 49,% au inclus în top 3 tot ce ține de comportament, atitudine, adaptabilitate și compatibilitate cu jobul și compania. 29,3% cred că foarte importantă va fi înțelegerea și utilizarea la un nivel avansat a instrumentelor de inteligență artificială, iar 24% spun că angajații vor avea nevoie să cunoască perfect cel puțin o limbă străină.
Angajatorii sunt conștienți de faptul că programele de dezvoltare profesională continuă a angajaților sunt, însă, necesare în primul rând pentru a crește productivitatea echipelor, pentru a ajuta angajații să se adapteze la tehnologie și la inovațiile din domeniu, dar și pentru că reprezintă un instrument foarte util în retenția talentelor. În acest context, 47% dintre respondenți au declarat că majoritatea angajaților companiei urmează anual diferite cursuri sau programe de dezvoltare profesională, în funcție de nevoile și specializarea fiecăruia. Sunt însă și cazuri (15,2%) în care aceste investiții merg în special pentru dezvoltarea oamenilor din departamentele care au legătură cu core business-ul companiei sau care investesc doar în supraspecializarea talentelor cheie (7,6%).
„Foarte interesant este faptul că, deși părea să existe o pasare a responsabilității între angajați și angajatori asupra ideii de susținere financiară a programelor de dezvoltare profesională, companiile își asumă rolul de „investitor”. Astfel, 66% dintre respondenți sunt de acord că angajatorul ar trebui să fie cel care să suporte costurile programelor de dezvoltare profesională a angajaților, respectiv participarea acestora la training-uri interne, cursuri externe, programe de mentorat și coaching sau participări la conferințe de profil”, dezvoltă Raluca Dumitra.
Sondajul a fost realizat în luna septembrie pe un eșantion de 400 de respondenți din categoria angajatorilor – specialiști în resurse umane, manageri de HR, manageri de echipă sau antreprenori.
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a declarat, luni seară, la Realitatea Plus, că nicio pensie mai mică de 3000 de lei nu va mai fi impozitată, după controversele legate de creșterea pensiilor. „Am decis ca începând cu 1 octombrie, de ziua persoanelor vârstnice, nicio pensie sub 3000 de lei nu… Citește articolul complet
Este o realitate că puțini sunt acei angajați care reușesc să își ia integral toate zilele de concediu în decursul unui singur an. Iată ce trebuie să faci dacă mai ai zile de concediu din anii trecuți.
Codul Muncii 2024 vine cu câteva modificări importante pentru angajați, printre care două zile libere legale în plus, dar și faptul că intervalul la care aceștia își pot lua pauză s-a scurtat.
Cei cu mai multă experiență la locul de muncă pot beneficia de 23 sau chiar 25 de zile libere. În anumite domenii, la sfârșitul carierei, se poate ajunge la 32 de zile de concediu.
Conform Codului Muncii, pentru fiecare 5 ani de muncă, angajații primesc o zi în plus de concediu. Aceste zile se adaugă la zilele libere legale din timpul sărbătorilor naționale.
Mulți angajați își dau seama că au rămas cu zile de concediu nefolosite de la un an la altul, dar puțini știu când le pot folosi.
În companiile mici sau mari, angajații cu contract legal pot folosi zilele de concediu rămase în următoarele 18 luni.
De exemplu, dacă ai 5 zile de concediu nefolosite din 2024, le poți lua în 2025 și până la jumătatea anului 2026.
Conform articolului 144 din Codul Muncii, concediul de odihnă este un drept esențial al fiecărui angajat. Pe durata concediului, angajatul primește același salariu ca într-o lună normală.
Dreptul la concediu nu poate fi limitat sau anulat de angajator, iar angajatul nu poate renunța la el. Concediul nu este doar pentru odihnă, ci și pentru a-ți menține sănătatea și echilibrul.
Angajații trebuie să-și monitorizeze zilele de concediu și să le folosească. Zilele de concediu nefolosite nu pot fi compensate în bani sau alte beneficii, cu o singură excepție: dacă îți încetează contractul de muncă.
Legea prevede că dacă un angajat nu și-a putut lua concediul din motive justificate, acesta trebuie acordat în următoarele 18 luni. Compensarea în bani a concediului nefolosit este posibilă doar la încetarea contractului.
Dacă un angajat demisionează sau este disponibilizat, va primi bani pentru zilele de concediu nefolosite din anul în curs și din ultimele 18 luni. Acest lucru este mai puțin cunoscut, mai ales de tinerii angajați din orașele mai mici, care nu sunt familiarizați cu Codul Muncii.
Ministerul Muncii a anunțat marți că a lansat platforma electronică prin care se pot angaja și plăti legal, prin tichete, micii prestatori casnici, precum grădinarii, șoferii personali, bucătarii, îngrijitorii. Platforma electronică este funcțională și poate fi accesată pe adresa tichete.anofm.ro. Amintim că în 2021 Ministerul Muncii a inițiat un proiect pentru reglementarea… Citește articolul complet
”La finalul anului trecut am avut o întâlnire în Consiliul Național Tripartit unde orientarea pe care cele trei părți, reprezentanții confederațiilor sindicale, reprezentanții patronatelor și reprezentanții Executivului, este aceea ca de la 1 iulie 2024 să avem o valoare de 3.700 de lei salariul minim pe economie. a anunțat Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
În prezent, salariul minim brut este de 3.300 lei.
Specialiștii continuă să fie categoria de candidați cel mai greu de recrutat, în special în domenii precum construcții, financiar – contabil sau producție, acolo unde, în general, angajatorii se confruntă cu un deficit de talente, arată o analiză a portalului de recrutare eJobs.
“Începând cu anul trecut, am observat o cerere în creștere pentru specialiști din domeniul construcțiilor, ingineri cu experiență în proiecte de infrastructură, instalații ori construcții civile. Totodată, specialiștii cu profil de vânzări (sales representative, area sales representative / manager, account manager, regional sales manager, key account manager), cei din financiar – contabil (contabil / economist, financial analyst, financial controller), dar și specialiștii din zona de producție (inginer de proces, inginer automatist, inginer mecanic, inginer electronist etc.) rămân în topul celor mai căutați candidați. Pe anumite segmente, chiar și anul acesta, cererea companiilor este mai mare decât ce oferă piața, de aici și dificultatea în a identifica și a atrage candidații vizați pentru pozițiile deschise în companie”, spune Olivia David, Recruitment Manager în cadrul Skilld, agenția de recrutare a eJobs România, specializată pe proiecte de recrutare pentru poziții white collar (roluri ce au ca cerință studii superioare) și gold collar (profesioniști cu înaltă calificare în domenii la mare căutare). Citește articolul complet
Experții de la agregatorul de joburi Jooble, despre cele mai atractive oportunități de carieră pentru tinerii din România
Piața muncii din România oferă numeroase oportunități pentru tinerii talentați și ambițioși care doresc să își înceapă sau să își dezvolte cariera în diverse domenii și industrii. Cu o economie în creștere și unele sectoare în plină expansiune, tinerii au acces la un spectru larg de oportunități profesionale, fie că este vorba despre joburi full time sau locuri de muncă part time de acasă. Mai nou, această abundență de oportunități nu se regăsește doar în piața din București sau Cluj, dar și în orașe mai mici, cu oferte de locuri de muncă în Târgu Mureș, Craiova sau Suceava destinate tinerilor cu relativ puțină experiență.
În acest articol, scris cu ajutorul experților de la agregatorul de joburi Jooble, vom explora 10 dintre aceste oportunități, oferindu-le astfel tinerilor perspective și idei pentru a își construi un viitor profesional solid în România.
Industria IT
Industria IT este în prezent unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere din România, oferind oportunități abundente pentru tinerii pasionați de tehnologie și inovație. Domenii precum dezvoltarea de software, analiza datelor, securitatea cibernetică și inteligența artificială sunt în mare cerere, iar tinerii specializați în acestea pot avea acces la locuri de muncă foarte bine plătite.
Sectorul financiar-bancar
Sectorul bancar și financiar oferă și el numeroase oportunități pentru tineri. De la analiști financiari și consultanți în investiții, la experți în managementul riscului și analiști de credit, acest sector are o gamă variată de roluri care pot fi potrivite pentru tinerii cu abilități matematice și analitice bune.
Domeniul medical și farmaceutic
Acesta este un alt sector în plină expansiune în România, care oferă oportunități pentru tinerii interesați de îngrijirea sănătății și cercetarea medicală. De la medici și asistenți medicali la farmaciști și cercetători în domeniul medical, există o varietate de roluri care pot fi potrivite pentru tinerii cu o pasiune pentru medicină.
Producție și inginerie
Producția și ingineria reprezintă piloni ai economiei românești, oferind oportunități pentru tinerii interesați de design, construcție și producție. De la ingineri mecanici și electricieni, la designeri de produs și manageri de proiecte, există o gamă largă de roluri în acest sector care pot fi potrivite pentru cei cu abilități tehnice.
Turismul și industria Horeca
Turismul și Horeca sunt sectoare în plină dezvoltare, care în mod tradițional oferă diverse locuri de muncă pentru tinerii interesați de ospitalitate, servicii și management. De la locuri de muncă în hoteluri, restaurante și agenții de turism la roluri în gestionarea evenimentelor și marketing turistic, varietatea oportunităților este foarte mare.
Educația și învățământul
Sectorul educațional este un alt domeniu în care tinerii își pot găsi oportunități de carieră semnificative. De la profesori și educatori la formatori și consilieri școlari, în acest sector există multe roluri care pot fi potrivite pentru cei interesați de instruire și de educarea următoarelor generații.
Industria de media și comunicații
Industria de media oferă oportunități pentru tinerii cu abilități în jurnalism, publicitate, relații publice și producție media. De la jurnaliști și redactori la specialiști în social media și producători de conținut digital, există o gamă largă de roluri în acest sector care pot fi potrivite pentru cei cu pasiune pentru comunicare și creativitate.
Sectorul agroalimentar
Agricultura și industria agroalimentară sunt sectoare atractive pentru tinerii interesați de producția alimentară, gestionarea resurselor naturale și protecția mediului. Rolurile variază de la fermieri și tehnicieni agricoli la ingineri alimentari și specialiști în marketingul produselor agroalimentare.
ONG-urile
Sectorul ONG-urilor oferă oportunități pentru tinerii pasionați de activism social, susținerea comunităților vulnerabile și dezvoltarea durabilă. De la coordonatori de proiect și manageri de voluntari, la specialiști în fundraising și comunicare non-profit, există o varietate de roluri în acest sector care pot fi potrivite pentru cei cu angajament social și dorința de a face o schimbare pozitivă în lume.
Antreprenoriatul și Startup-urile
Nu în ultimul rând, antreprenoriatul și startup-urile reprezintă o opțiune alternativă pentru tinerii care doresc să își construiască propriile afaceri și să își urmeze viziunea. Cu un ecosistem de startup-uri în creștere și suportul din partea guvernului pentru inovare și antreprenoriat, există oportunități pentru cei care au idei inovatoare și dorința de a își construi propriul lor drum în lumea afacerilor.
Inspecția Muncii a scos la licitație în SICAP un contract de 53,5 milioane lei pentru achiziția de echipamente hardware, soft-uri și servicii de instruire a personalului în vederea implementării Registrului General de Evidență a Salariaților (REGES) în variantă online, o cerință din PNRR. Acest sistem va permite accesul angajatorilor, persoanelor fizice/salariaților/foștilor salariați și autorităților într-un sistem informatic centralizat, cu efecte directe pentru cetățeni și mediul de afaceri precum și către terțe autorități și instituții publice.
„Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative, nivelul şi specialitatea studiilor absolvite, tipul contractului individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora, perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă, perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă”, arată Inspecția Muncii.
Principalele beneficii ale REGES:
Registrul general de evidenţă a salariaţilor este accesibil online pentru salariaţi/foşti salariaţi, în privinţa datelor care îi privesc. Dreptul de acces se limitează la vizualizarea, descărcarea şi tipărirea acestor date, precum şi la generarea online şi descărcarea unui extras din registru.
Vechimea în muncă şi/sau în specialitate poate fi dovedită şi cu extrasul online.
Implementarea REGES trebuie făcută în 12 luni. Vor fi instruiți 2.000 de inspectori simultan pentru lucru cu sistemul.
Conform proiectului, în anul 2024 valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.
Potrivit unui draft, vârstnicilor le sunt promise două majorări – una de aproape 14 procente, adică o indexare cu rata inflației, și una rezultată din recalcularea pe care și-o propune noua lege.
Noua lege a salarizării trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc, iar pentru a încuraja performanţa va fi introdus un spor lunar, susţine ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, discuţiile au avut loc în contextul elaborării proiectului legii salarizării în sectorul bugetar. Profesioniştii prezenţi la dialog au expus provocările pe care le întâmpină la locurile de muncă şi au susţinut că este nevoie de o lege nouă care să elimine inechităţile din salarizarea în sistemul public Citește articolul complet
Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență prin care se prelungește cumpărarea de vechime în muncă până la 31 decembrie 2024, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Muncii. „Pot cumpăra vechime în muncă cetăţenii români din ţară sau din străinătate care nu sunt pensionari şi care nu au fost asiguraţi… Citește articolul complet
Succesele din ultima vreme ale echipei de fotbal Sepsi Sfântu-Gheorghe (două Cupe ale României şi două Supercupe la rând, plus calificarea de ieri în play-off-ul Conference League) n-au venit din senin. Ele au în spate nu doar o finanţare suplimentară, venită de la Budapesta, cum se vehiculează în presa sportivă de la noi, ci mai mult o muncă tenace de ani de zile, bine făcută, de oameni potriviţi la locurile potrivite. Vă invităm azi să-i cunoaşteţi mai îndeaproape pe oamenii din spatele succeselor lui Sepsi.
Liviu Ciobotariu, antrenor principal
Fost fundaş central cu peste 350 de meciuri în primele ligi din România (Progresul/FCNaţional şi Dinamo) şi Belgia (Standard Liege, RAEC Mons şi FC Anvers), selecţionat de 32 de ori la echipa naţională, Liviu Ciobotariu are în palmaresul de jucător un titlu de campion şi două Cupe, ambele cu Dinamo.
E genul de antrenor serios, foarte bine pregătit teoretic, căruia vasta experienţă de jucător îi e de mare folos în a lua deciziile optime la echipă. Pune mare preţ pe devotamentul şi dăruirea jucătorilor săi şi preferă oricând un fotbalist ambiţios, luptător (gen Florentin Petre sau Bănel Nicoliţă), unuia mai tehnic, dar mai delăsător, de tipul Adrian Cristea sau Denis Alibec.
Cătălin Munteanu, antrenor secund
Fost internaţional şi el, cel poreclit „Cap de Zmeu” a avut,de asemenea, o carieră prodigioasă ca fotbalist la Steaua şi Dinamo, dar şi la Espanyol Barcelona sau Real Murcia, între altele. Are în palmares trei titluri de campion al României (unul cu Dinamo, două cu Steaua), câte o Cupă cu ambele echipe şi o Supercupă cu Dinamo.
Ca fotbalist, a fost un mijlocaş cu gleznă fină şi cu excelentă intuiţie a jocului. La Sepsi se ocupă în principal de vizionarea jocurilor adversarilor şi cu disecarea jocului acestora. E o slujbă care i se potriveşte ca o mănuşă lui Munteanu.
Adrian Iordache, antrenor secund
Tehnicianul născut la Piteşti acum 43 de ani a fost tot fundaş central ca şi principalul Ciobotariu şi, la fel ca acesta, a petrecut sezoane bune la Dinamo,cu care a câştigat două titluri de campion şi două Cupe ale României. Mai are în palmares o Cupă a Azerbaijanului, cu Hazar Lankaran. A mai jucat la Rapid şi FC Argeş (între altele), dar şi la două echipe din prima ligă cipriotă.
La Sepsi i se datorează o bună parte din organizarea jocului defensiv al echipei. Un alt om potrivit la locul potrivit.
Sepsi mai are un secund, în persoana lui Kulcsar Laszlo, iar de pregătirea portarilor se ocupă fostul portar al Petrolului Ploieşti şi al Stelei, Cornel Cernea, fotbalist campion cu Steaua, alături de care a şi jucat în Liga Campionilor.
Attila Hadnagy, director general al clubului
Un alt fost fotbalist, dacă vreţi o glorie locală a lui Sepsi. Deşi ca jucător n-are un palmares la fel de bogat precum antrenorii Ciobotariu, Munteanu, Iordache sau Cernea (despre biografia lui Laszlo Kulcsar nu ştim nimic), Hadnagy a avut o carieră lungă – s-a retras de la Sepsi la aproape 39 de ani, după ce a contribuit decisiv la promovarea echipei în prima ligă – în primele două ligi, la Oltul Sfântu-Gheorghe, FC Braşov şi FC Botoşani.
Tip cerebral, calculat, echilibrat, lui Attila Hadnagy i se potriveşte de minune funcţia pe care a primit-o la club îndată după încheierea carierei de jucător.
Laszlo Dioszegi, preşedintele clubului
Unul dintre cei patru fondatori ai clubului Sepsi, omul de afaceri Laszlo Dioszegi e proprietarul unor brutării, magazine de panificaţie şi a unei cofetării. „Treaba mea e să aduc sponsori şi să pun banii pe masă. De restul se ocupă antrenorii. Au mână liberă la echipă”; cam aşa rezuma Dioszegi implicarea sa la club. Nici Leo Grozavu, nici Cristiano Bergodi şi niciun alt antrenor care a pregătit pe Sepsi nu s-a plâns vreodată de imixtiuni la echipă.
” Bugetul nostru e de 6-7 milioane de euro anual. FCSB sau CFR au cel puţin dublu… Nu putem plăti salarii mari, dar am plătit mereu la timp salariile jucătorilor”, declara acesta, toamna trecută.
Şi mai e ceva deosebit în ceea ce face Laszlo Dioszegi la Sepsi: jucătorii sunt aduşi la Sepsi nu doar în funcţie de valoare şi de necesităţile echipei, ci şi de caracter.
„Încercăm să vorbim cu alte echipe la care a jucat. Fiecare jucător are un trecut. Cât de vast e acum internetul, putem să vedem ce a făcut. E foarte important să aduci jucători care au dragoste de fotbal și care nu vin numai pentru bani. Trebuie să fie dedicați fotbalului sută la sută. Nu contează că sunt români sau străini, e important să fie jucători cu un caracter pe care să te poţi baza”, explica dl Dioszegi la un post TV felul în care Sepsi îşi alege jucătorii.
Şi mai are ceva preşedintele Sepsi pe care mulţi conducători din fotbalul nostru nu au: n-o să-l vedeţi niciodată pe Dioszegi că-şi critică jucătorii sau antrenorii la televizor sau în public, n-o să-l auziţi niciodată spunând antrenorului că mai bine îl băga în teren pe X în locul lui Y, nici că arbitrul Z a tras cu adversarul şi nici n-o să-l vedeţi deschizând buletinele de ştiri de la Pro TV cu vreo declaraţie incendiară. La Sepsi, cuvintele de ordine sunt decenţa, cumpătarea şi bunul simţ în toate.
Fostul fotbalist Alexandru Pelici, acum antrenor la FC Argeş, spunea recent că „Întâi pui seminţele în pământ, după aia uzi şi abia la urmă culegi roadele. Ăsta e ciclul firesc. Însă, din păcate, în vocabularul fotbalului românesc nu există cuvântul răbdare”. La Sfântu-Gheorghe a existat, însă, răbdarea parcurgerii acestui ciclu natural, firesc, aşa că acolo a început deja „culesul”.
Şi nu e vorba aici că Sepsi ar fi echipă „ungurească”, aşa cum se spune. Majoritatea jucătorilor sunt români, plus câţiva străini (doi slovaci, un albanez, un venezuelean şi un singur ungur). La fel şi stafful tehnic. Nu de etnie e vorba la Sepsi, ci despre profesionalism şi calitate umană. Comparaţi cu ce e la FCSB, la CFR sau la oricare altă echipă românească. După părerea noastră, după două Cupe ale României şi două Supercupe, e doar o chestiune de timp – nu mult – până ce la Sfântu-Gheorghe va veni şi primul titlu de campioană.
Ministerul Muncii vrea să prelungească termenul limită până la 31 decembrie 2024 pentru românii care vor să cumpere vechime în muncă pentru pensie, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență. Până în prezent, termenul limită este de până la 31 august 2023. Potrivit OUG 168/2021, „plata contribuţiei de asigurări sociale datorate… Citește articolul complet
Ministerul Muncii pregătește noi modificări ale Hotărârii Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților.
Principalele schimbări propuse vizează termenul referitor la obligația angajatorului de a transmite suspendarea contractului individual de muncă în urma absențelor nemotivate dar și obligația serviciilor externe ca, la încetarea contractului de furnizare servicii, să elibereze angajatorului baza de date în format electronic care conține toate înregistrările făcute de prestator pe durata contractului.
Situaţia actuală
Prin Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților se reglementează, în principal, următoarele aspecte:
a) obligația angajatorilor, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, de a întocmi, completa și transmite registrul general de evidență a salariaților, cu respectarea dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal;
b) posibilitatea angajatorilor, persoane fizice sau juridice de drept privat, de a contracta serviciul de completare şi transmitere a datelor în registru prin încheierea de contracte de prestări servicii cu prestatori care își desfășoară activitatea în condițiile prevederilor legale în vigoare, inclusiv ale prevederilor privind protecția datelor cu caracter personal;
c) completarea și transmiterea datelor în registru se realizează de către: – una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisă de către angajatorii persoane fizice sau juridice de drept privat; – persoanele care au aceste atribuții stabilite prin fișa postului în cazul angajatorilor instituții sau autorități publice; – prestatorii care oferă serviciul de completare și transmitere a datelor în registru.
d)interdicția de a subcontracta serviciile de completare și transmitere a datelor în registru încredințate de angajator;
e) obligația angajatorilor care optează pentru externalizarea serviciului de completare și transmitere a datelor în registru de a notifica, în scris, inspectoratul teritorial de muncă, în a cărui rază teritorială își au sediul/domiciliul, despre încheierea contractelor de prestări servicii, precum şi datele de identificare ale prestatorului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data încheierii contractului de prestări de servicii;
f) contractarea serviciului de completare și transmitere a datelor în registru nu exonerează angajatorul de obligațiile stabilite de prezenta hotărâre;
g) angajatorii sau, după caz, prestatorii care completează și transmit datele în registru au obligația să prelucreze datele cu caracter personal ale salariaților, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.
Schimbările preconizate
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale consideră, în expunerea de motive, că se impune corelarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 905/2017, referitoare la serviciul de completare şi transmitere a datelor în registru, prin încheierea de contracte de prestări servicii cu prestatori care își desfășoară activitatea în condițiile prevederilor legale în vigoare.
Având în vedere faptul că fiecare angajator are dreptul de a-şi organiza activitatea de resurse umane şi salarizare prin una dintre modalitățile reglementate de lege, respectiv prin:
asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice;
prin desemnarea unuia sau mai multor angajați cărora să le repartizeze, prin fișa postului, atribuții privind activitatea de resurse umane şi salarizare sau;
prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare (inclusiv servicii externe de contabilitate autorizate de CECCAR) și activitatea de completare și transmitere a datelor în registru.
Se poate realiza în una dintre modalitățile de mai sus, cu informarea în termen a inspectoratului teritorial de muncă în legătură cu încheierea, sau după caz, încetarea contractelor de furnizare servicii.
De asemenea, se va stabili obligația serviciilor externe, ca la încetarea contractului de furnizare servicii să elibereze angajatorului baza de date în format electronic care conține toate înregistrările făcute de prestator pe durata contractului.
Schimbări în cazul concedierii pentru absențe nemotivate
Noul proiect de HG stabilește obligația angajatorului de a transmite suspendarea contractului individual de muncă, ca urmare a absențelor nemotivate, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei de suspendare.
Despre Termene.ro
Termene.ro este o companie înființată în anul 2014 din dorința de a permite companiilor identificarea oportunităților de afaceri și evaluarea corectă a riscurilor pentru afaceri mai prospere, oferind o platformă intuitivă și foarte ușor de utilizat. Peste 70.000 de companii folosesc platforma completă care oferă informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale firmelor din România.
Una dintre activitățile din România care se desfășoară încă, în mare parte, în zona gri sau chiar „la negru” din punct de vedere al plăților către prestatori, al înregistrării legale și al declarării muncii prestate este cea a serviciilor desfășurate de către persoane particulare în gospodării, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit, îngrijirea copiilor și a bătrânilor sau alte activități casnice.
În România va intra în vigoare, începând de anul viitor, Legea prestatorului casnic (Legea nr. 111/2022) – cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfășura activități casnice în schimbul unei remunerații acordate sub formă de tichete de activități casnice. Între prestator și beneficiar se stabilește un raport juridic prin acordul de voință al părților, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităților casnice.
Legea stabilește noțiunea de activitate casnică, modalitatea prin care vor fi plătiți cei care prestează aceste activități, respectiv prin tichete pentru activități casnice, mecanismul prin care beneficiarii serviciilor vor achiziționa tichetele de la agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București, de la poștă sau prin intermediul unei platforme electronice. Prestatorii vor transforma tichetele în bani, în cel mult 12 luni de la data primirii acestora, la agenții, la poștă sau prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestator prin platforma electronică, iar impozitele și contribuțiile datorate de către prestatori vor fi reținute la momentul preschimbării tichetelor în bani. Obligațiile fiscale se plătesc de către agenții, în numele prestatorilor casnici.
Prestatorul casnic nu poate fi un membru al familiei beneficiarului. Valoarea unui tichet de activități casnice este de 15 lei, nu este transferabil și nu poate fi utilizat pentru achiziția altor bunuri și servicii. Legea definește activitatea casnică drept activitatea ocazională, necalificată, desfășurată de un prestator casnic, în legătură cu gospodăria unei familii sau a unei persoane singure, în calitate de beneficiar.
În anul 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,5%, în creștere faţă de anul anterior cu 1,4 puncte procentuale, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică.
În anul 2022 populaţia activă a României era de 8,270 milioane de persoane, din care 7,806 milioane erau persoane ocupate şi 464,4 mii erau şomeri.
Sursa grafic: INS
În anul 2022, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,1%, în creștere faţă de anul anterior cu 1,2 puncte procentuale. Ca şi în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,5%, faţă de 54,4% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (68,6%, faţă de 56,3% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 19,7%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani) de 46,7%.
Sursa grafic: INS
Datele INS arată că nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (89,5%). Erau ocupate 64,6% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi 36,6% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie. Salariaţii, în creștere faţă de anul precedent (+73.0 mii persoane), au deţinut în continuare cea mai mare pondere (85,3%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2022 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 13,3% din populaţia ocupată.
Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate arată că sectorul privat a absorbit 82,0% din aceasta; sectorul public concentra 17,3% din populaţia ocupată, iar ȋn sectorul mixt lucrau 0,7% dintre persoanele ocupate. Specialiştii în diverse domenii de activitate reprezentau 18,2% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau şi muncitorii calificați (17,7%) şi lucrătorii în domeniul serviciilor (17,4%).
Din totalul persoanelor ocupate, 11,3% lucrau în sectorul agricol, 32,8% în industrie sau construcţii şi 55,9% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,928 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (22,2%), comerţ (19,9%) şi construcţii (11,0%). Din totalul persoanelor ocupate în anul 2022, au lucrat cu program parţial 283,1 mii persoane (3,6%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parţial lucrau în sectorul agricol (73,6%).
În anul 2022, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,6 ore pe săptămână; 44.200 persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 11,5 ore pe săptămână. Rata şomajului a fost de 5,6%, valoare egală cu cea ȋnregistrată ȋn anul precedent. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,0 puncte procentuale (6,0% la bărbaţi faţă de 5,0% la femei), iar pe medii de rezidenţă de 5,7 puncte procentuale (8,9% în rural faţă de 3,2% în urban). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (22,8%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Sursa grafic: INS
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 14,2%, respectiv 5,2%. Rata şomajului a fost de doar 1,7% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 2,2%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 38,5%. Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 12,6%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 55,2%
Ministerul Muncii a anunțat marți că a lansat platforma electronică prin care se pot angaja și plăti legal, prin tichete, micii prestatori casnici, precum grădinarii, șoferii personali, bucătarii, îngrijitorii. Platforma electronică este funcțională și poate fi accesată pe adresa tichete.anofm.ro. Amintim că în 2021 Ministerul Muncii a inițiat un proiect pentru reglementarea…
