muresul

Stirile Punctul

Piața construcțiilor din România încetinește în noiembrie, dar Mureșul și județele învecinate cresc

Piața construcțiilor din România a înregistrat o scădere sezonieră în luna noiembrie 2025, când s-au eliberat 2.924 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 10,3% mai puține decât în octombrie, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Cu toate acestea, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, se observă o creștere de 7,1%, ceea ce indică un trend pozitiv pe termen lung al pieței rezidențiale. Suprafața utilă totală autorizată a crescut cu 5,1% față de octombrie, ajungând la 879.030 metri pătrați.

Din totalul autorizațiilor eliberate în noiembrie, 70,2% sunt destinate zonei rurale, unde s-au eliberat 2.052 de autorizații, în timp ce în mediul urban s-au înregistrat 872 de autorizații.

La nivel național, scăderea lunară a fost resimțită în majoritatea regiunilor, excepția o reprezintă regiunea Centru, care include și județul Mureș, unde s-a înregistrat o creștere de 36 de autorizații față de luna precedentă.

Pe primele 11 luni ale anului 2025, s-au eliberat 34.602 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 4,4% față de aceeași perioadă a anului 2024. Creșteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare, regiunea Centru situându-se pe primul loc cu un plus de 287 de autorizații, urmată de Vest cu 263 și Nord-Vest cu 219.

Comparativ cu noiembrie 2024, luna noiembrie 2025 se evidențiază prin creșterea atât a numărului de autorizații, cât și a suprafeței utile totale, care a crescut cu 31%. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în regiunea Nord-Est (plus 64 de autorizații), București-Ilfov (plus 55), Centru (plus 52), Sud-Vest Oltenia (plus 36), Sud-Muntenia (plus 34) și Nord-Vest (plus 27).

În ceea ce privește clădirile nerezidențiale, în noiembrie 2025 s-au eliberat 560 de autorizații, cu 16% mai puține decât în octombrie, dar cu 5,5% mai multe decât în noiembrie 2024. Suprafața utilă totală pentru aceste construcții a fost de 261.730 metri pătrați, în creștere cu 1,3% față de luna precedentă.

Evoluția din ultimele luni arată modificări specifice sezonalității din construcții, cu vârfuri în lunile de vară și scăderi în sezonul rece. Luna noiembrie 2025 s-a încheiat cu 8.732 de locuințe autorizate, comparativ cu 6.485 în noiembrie 2024.

Stirea zileiStirile Punctul

Mureșul primește 17,9 milioane de euro pentru investiții în panouri solare și turbine eoliene

Consiliul Județean Mureș anunță că primăriile din județ vor putea accesa o alocare financiară substanțială de aproape 18 milioane de euro pentru investiții în energie regenerabilă, prin intermediul Programului Tranziție Justă (PTJ).

Prin Programul Tranziție Justă, unitățile administrativ-teritoriale pot depune cereri de finanțare pentru o varietate de proiecte, printre care:

  • Instalarea surselor de energie verde: panouri solare, turbine eoliene și alte tehnologii regenerabile
  • Sprijin pentru comunități de energie: crearea de grupuri de producători și consumatori care să partajeze resurse energetice
  • Reducerea costurilor energetice: modernizare și eficiență pentru instituții publice și cetățeni
  • Atragerea investițiilor: proiecte care creează medii locale mai reziliente și sustenabile.

Pentru a aplica la finanțări, primăriile trebuie să depună cererile începând cu luna februarie și până la închiderea sesiunii pe 26 august 2026.

SportStirile Punctul

CS Mureșul încheie anul 2025 cu 131 de medalii în palmares

Clubul Sportiv Mureșul, o instituție cu o tradiție de 66 de ani în peisajul sportiv local, și-a prezentat recent bilanțul activității pentru anul 2025. Rezultatele confirmă statutul de club fanion al județului, marcând o evoluție constantă în performanțele obținute atât pe plan intern, cât și internațional. 📈

Anul acesta, sportivii legitimați la CS Mureșul au reușit să urce de 121 de ori pe podiumul competițiilor naționale organizate de federațiile de specialitate. Succesul nu s-a oprit însă la granițele țării, clubul raportând și 10 rezultate internaționale de excepție, care au dus numele municipiului Târgu Mureș în arenele mondiale. 🌍

O componentă esențială a strategiei clubului rămâne investiția în viitor. În 2025, CS Mureșul și-a menținut poziția de lider în județ la categoria Juniori, fiind considerat principala pepinieră de talente pentru sportul de performanță din regiune. 🥇

Stirile Punctul

Pensiile din România cresc, dar rămân sub inflație. Mureșul, printre județele cu creșteri modeste

Pensia medie lunară din România a ajuns la 2.941 de lei în trimestrul al treilea al acestui an, în creștere cu doar 0,3% față de trimestrul anterior, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. Deși cifrele oficiale indică o tendință de creștere nominală, indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent s-a situat la 94,1%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut efectiv.

România numără în prezent 4,921 milioane de pensionari, o creștere de doar 3.000 de persoane față de trimestrul anterior. Dintre aceștia, 4,569 milioane sunt beneficiari ai sistemului de asigurări sociale de stat, cu 7.000 mai mulți decât în trimestrul II. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul total de pensionari a scăzut însă cu 44.000 de persoane.

Discrepanțe majore între județe

Statisticile INS relevă diferențe semnificative între județele țării în ceea ce privește nivelul pensiilor. Pensia medie de asigurări sociale de stat variază de la 2.229 de lei în județul Botoșani, 2.266 lei în Vrancea și 2.276 lei în Giurgiu, până la 3.560 de lei în municipiul București, 3.505 lei în Hunedoara și 3.325 lei în Brașov. Ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă ajunge astfel la 1.331 de lei. Între aceste extreme se situează și Mureșul, cu o pensie medie de 2.674 lei.

La nivel național, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților este de 8 la 10, ceea ce înseamnă că pentru fiecare 10 angajați contribuie la sistemul de pensii 8 beneficiari. Această proporție prezintă însă variații teritoriale importante: de la 4 pensionari la 10 salariați în București și Ilfov, până la 14 pensionari la 10 salariați în Teleorman și 13 la 10 în Vaslui. În județul Mureș raportul este de 9 pensionari la 10 salariați.

Structura pensionarilor

Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,9% din numărul total de pensionari. Dintre aceștia, 80% sunt pensionari pentru limită de vârstă, urmați de beneficiarii pensiilor de urmaș (9,6%) și pensionari cu pensii de invaliditate (8,3%). Cele mai mici ponderi le dețin pensionarii cu pensii anticipate (0,1%) și cei cu pensii anticipate parțial (2,1%).

Din categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, care numără 1,768 milioane bărbați și 2,167 milioane femei, marea majoritate au stagiu complet de cotizare: 80,6% dintre bărbați și 80% dintre femei.

Disparități între sexe

Datele INS evidențiază diferențe semnificative între pensiile femeilor și cele ale bărbaților. În cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia aferentă femeilor reprezintă doar 61,6% din cea a bărbaților. Cea mai mare disparitate se înregistrează la categoria pensiei medii pentru stagiu incomplet de cotizare, unde pensia medie a femeilor reprezintă doar 48% din cea a bărbaților.

Pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a reprezentat 60,2% din câștigul salarial mediu net în trimestrul al treilea.

Stirile Punctul

Piața muncii din România în ușoară scădere. Mureșul, printre județele pe minus

România a pierdut în ultimul an peste 13.600 de salariați, numărul total al angajaților scăzând cu 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică pentru primele nouă luni din 2025.

La nivel național, piața muncii numără 5.149.800 de salariați, însă tendința generală este de încetinire. Opt județe au înregistrat scăderi ale numărului de angajați de la an la an, în timp ce 22 de județe au avut creșteri modeste, de până la 1%.

Mureșul, printre județele pe minus

Județul Mureș se numără printre cele care au înregistrat scăderi, cu 145.378 de salariați și o evoluție negativă de 0,2% față de septembrie 2024. O situație similară se regăsește în județele vecine: Harghita are 75.554 de salariați (-0,70%), iar Brașov înregistrează cea mai mare scădere din regiune, cu 200.591 de angajați și un minus de 1,4%.

În schimb, Sibiu (+0,50%) și Cluj (+0,20%) rămân pe creștere, cu 146.250, respectiv 288.305 de salariați.

Cea mai dramatică scădere s-a înregistrat în județul Brăila, cu un minus de 3,4% și doar 70.868 de salariați. Alte județe pe minus sunt Arad (-1,20%), Hunedoara (-0,20%), Constanța (-0,03%) și Dâmbovița (-0,30%).

Creșteri în județele mici

Evoluții pozitive se înregistrează în special în județele cu baze mai mici de angajați. Cele mai bune performanțe le au Călărași (+2,80%), Gorj (+2,30%), Tulcea (+2,30%), Olt (+2,00%) și Giurgiu (+1,70%). Însă aceste creșteri nu reușesc să compenseze pierderile din marile centre economice.

București rămâne cel mai mare angajator, cu 1.114.289 de salariați și o creștere de 1,3%, urmat de Ilfov, cu 204.336 de angajați și un plus de 1,4%.

Maria Manu

Stirile Punctul

Via Transilvanica devine pistă de biciclete: Mureșul, printre județele din proiect

Județul Mureș se numără printre beneficiarii unui amplu proiect de amenajare a traseelor cicloturistice de-a lungul celebrei Via Transilvanica, cel mai lung drum din Europa. Contractul de execuție, estimat la 66,3 milioane de lei fără TVA, a atras deja patru oferte de la asocieri de firme de construcții.

Proiectul face parte dintr-o inițiativă națională de amploare care vizează construirea și amenajarea a 3.000 de kilometri de trasee cicloturistice la nivel național, cu un buget total de peste 200 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Conform documentației de atribuire, cele patru asocieri care au depus oferte sunt formate din MIS Grup (lider) și Arhicris Logistic, Daroconstruct (lider) și Road Engineering Project, Test Prima (lider), Pencraft și Antrepriză de Construcții Drumuri și Autostrăzi, respectiv Transilvania Grand Construct (lider) și Topgeosys.

Contractul propune construirea și amenajarea a aproximativ 494 kilometri de traseu cicloturistic de-a lungul Via Transilvanica în trei județe. Județul Mureș este beneficiar al investiției alături de județele Suceava și Bistrița-Năsăud, conform traseului identificat la nivel județean, 44 de unități administrativ-teritoriale locale fiind cuprinse pe traseu.

Via Transilvanica, unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură turistică din România, străbate țara de la Putna la Drobeta Turnu Severin pe o distanță de peste 1.400 de kilometri. Transformarea acestui drum pietruit într-un traseu cicloturistic modern va oferi noi oportunități pentru turismul activ și va contribui la dezvoltarea economică a localităților de pe traseu.

Maria Manu

PSD

Dumitrița Gliga devine vicepreședinte PSD. Mureșul își consolidează poziția în partid

Partidul Social Democrat își alege vineri, 7 noiembrie, noua conducere la un congres organizat la Romexpo, București, la care participă peste 3.000 de delegați din întreaga țară. Pentru județul Mureș, evenimentul marchează un moment important: Dumitrița Gliga va fi cooptată în conducerea partidului pe una din funcțiile de vicepreședinte al partidului.

Sorin Grindeanu, singurul candidat pentru funcția de președinte al PSD, și-a construit o echipă extinsă, mărind numărul funcțiilor de conducere pentru a include reprezentanți din cât mai multe județe. Astfel, numărul vicepreședinților a crescut de la 16 la 20, iar cel al prim-vicepreședinților de la 2 la 5.

Mureșeanca Dumitrița Gliga face parte din noua echipă de vicepreședinți, alături de alte personalități importante ale partidului precum Gabriela Firea, Daniel Băluță, Gabriel Zetea sau Dragoș Benea. Prin această alegere, județul Mureș își consolidează poziția în structura de decizie a celui mai mare partid din România.

Delegații prezenți au votat și modificarea statutului partidului, renunțând în unanimitate la sintagma „partid progresist”.

La eveniment au participat patru foști președinți ai PSD: Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta și Marcel Ciolacu. Liviu Dragnea nu a fost invitat la congres, Grindeanu explicând că fostul lider al partidului are „în continuare anumite restricții de a participa”.

Stirile Punctul

Boom-ul autostrăzilor în 2026. Mureșul intră pe harta marilor șantiere de infrastructură rutieră

Anul 2026 va marca începutul celei mai intense perioade de construcție de autostrăzi din nordul și estul României, după ce autoritățile au semnat contracte în valoare de zeci de miliarde de lei pentru șosele de mare viteză care vor traversa județe complet ocolite până acum de astfel de investiții. România are în prezent peste 1.350 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, majoritatea construite în ultimii 15 ani. Peste 850 de kilometri sunt în diverse stadii de execuție, cu finalizare estimată până în 2030, ceea ce va duce rețeaua rutieră a țării la peste 2.000 de kilometri. Alți 500 de kilometri sunt în fază de licitare sau planificare.

Autostrada Unirii traversează Carpații pornind din Mureș

Județul Mureș se pregătește pentru cel mai amplu proiect de infrastructură rutieră din istoria sa, după ce toate contractele pentru segmentul Miercurea Nirajului – Lenghin al Autostrăzii Unirii au fost semnate în 2025. Acest tronson de 161 de kilometri va traversa Carpații Orientali printr-o construcție spectaculoasă care va angaja peste 22.000 de persoane.

Complexitatea tehnică a proiectului este fără precedent în România: secțiunea de munte Sărățeni – Pipirig, lungă de 116 kilometri, va include 38 de tuneluri și aproape 200 de poduri și viaducte. Pentru fiecare segment, necesarul de forță de muncă este impresionant: 6.000 de persoane pentru secțiunea Sărățeni – Joseni de 32,4 kilometri, 3.000 pentru Joseni – Ditrău cu 14,4 kilometri, 7.000 pentru Ditrău – Grințieș de 37,9 kilometri, și încă 6.000 pentru ultimul segment Grințieș – Pipirig de 31,5 kilometri.

Cel mai dificil lot al întregii autostrăzi este Grințieș – Pipirig, pentru care contractul de aproape șase miliarde de lei a fost semnat în octombrie. Acest segment de 34 de kilometri va avea 16 tuneluri, cel mai lung cu 940 de metri, și 60 de poduri și viaducte, inclusiv cel peste râul Bistrița cu 1.275 metri lungime. Pasajele și tunelurile vor acoperi aproximativ 20 de kilometri, adică 70% din lungimea lotului, iar volumul de excavări va atinge 12,7 milioane de metri cubi.

Autostrada conectează Moldova de Transilvania

În aceeași regiune, lucrările la segmentul Târgu Neamț – Iași – Ungheni, lung de aproximativ 90 de kilometri, urmează să înceapă tot în 2026. La sfârșitul lunii octombrie a fost semnat contractul pentru tronsonul Târgu Neamț – Târgu Frumos, cu 27 de kilometri, 36 de poduri și pasaje totalizând 8,5 kilometri, patru tuneluri de 1,7 kilometri și trei noduri rutiere.

Contractul, în valoare de 4,76 miliarde de lei, a fost atribuit unei asocieri de constructori din România și Bulgaria, cu termen de finalizare de 46 de luni, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție. Celelalte patru segmente ale acestui tronson se află în licitație publică.

Autostrada Unirii va asigura legătura rapidă între Transilvania și Moldova, traversând Munții Carpați pe o rută modernă care va reduce dramatic timpii de deplasare între cele două regiuni istorice ale României.

Drumul expres Focșani – Brăila completează rețeaua estului

Tot în estul țării, în 2026 va intra în șantier Drumul Expres Focșani – Brăila, cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit într-un singur contract, cu 73,5 kilometri. Contractul de 4,29 miliarde de lei a fost semnat de autoritățile rutiere cu o asociere de constructori, cu termen de finalizare de 42 de luni.

Acest drum expres va asigura legătura între Autostrada Moldovei Ploiești – Pașcani, Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila – Galați, și va continua către Tulcea și Constanța. Proiectul este finanțat din fonduri europene prin Programul Transport și din bugetul de stat, completând Drumul Expres Brăila – Galați de 11 kilometri, a cărui inaugurare este așteptată la sfârșitul anului 2025.

Autostrada Transilvania avansează către Oradea

În nord-vestul României, județul Bihor vede deschiderea mai multor șantiere importante. La finalul verii 2025 au început lucrările la cei 28,5 kilometri de autostradă dintre Chiribiș și Biharia, un segment al Autostrăzii Transilvania care va completa traseul Suplacu de Barcău – Borș, cu o lungime totală de aproximativ 60 de kilometri.

Contractul de 785 de milioane de lei a fost atribuit unei asocieri de constructori români, iar lucrările au termen de finalizare în 2027. Pe acest lot vor fi construite 18 poduri și pasaje, precum și sisteme moderne de monitorizare și detectare a vitezei, instalații de securitate cu camere la fiecare 2 kilometri pentru detecția incidentelor rutiere și sisteme de cântărire dinamică a vehiculelor în mișcare.

Segmentul completează tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș, aflat deja în execuție, unde a fost construit viaductul de 1,8 kilometri, considerat piesa de rezistență a autostrăzii. Lucrările la acest segment de 26 de kilometri au început încă din 2004, dar au fost suspendate în 2013 și reluate abia în 2024.

După finalizarea acestor lucrări, județul Sălaj va fi conectat prin autostradă de Oradea și de Ungaria prin Vama Borș. Recent au fost semnate și contractele de execuție pentru cele trei tronsoane ale Drumului Expres Arad – Oradea, cu o lungime totală de 120 de kilometri.

Autostrada Nordului pornește din Satu Mare

Tot în nord-vestul țării, 11 kilometri din Autostrada Nordului, între orașul Satu Mare și localitatea Oar de la frontiera cu Ungaria, vor intra în execuție după semnarea contractului în valoare de 720 de milioane de lei. Antreprenorul are la dispoziție 24 de luni pentru finalizarea acestui drum de mare viteză de 10,83 kilometri, care va avea două benzi pe sens, două noduri rutiere, două parcări și un Centru de Întreținere și Control.

Noul drum expres va porni din șoseaua de centură a municipiului Satu Mare și se va racorda, în zona localității de frontieră Oar, la drumul expres maghiar. Segmentul face parte din Autostrada Nordului, o șosea de mare viteză care ar urma să conecte frontiera de nord-vest a României și orașele Satu Mare și Baia Mare cu Suceava și Bucovina.

Planurile acestei autostrăzi, cu o lungime estimată la aproape 400 de kilometri, datează de peste un deceniu. Traseul ar lega localitățile Oar, Satu Mare, Baia Mare, Dej, Bistrița, Vatra Dornei și Suceava. Legea privind construirea Autostrăzii Nordului a fost promulgată în noiembrie 2020, iar proiectul prevedea realizarea investiției până în 2025, însă, în afara șoselei din Satu Mare, restul traseului a rămas în stadiul de proiect.

De investiție ar beneficia comunitățile din județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Suceava și Botoșani, din nordul României, care numără împreună peste 2,3 milioane de locuitori, dar sunt aproape lipsite de șosele de mare viteză.

Stirile Punctul

Acord pentru concedierea a 10% din angajații primăriilor. Mureșul, peste media națională

Coaliția de guvernare a ajuns la un acord pentru reforma administrației locale, care presupune concedierea a 10% din angajații cu posturi ocupate din primării, a anunțat liderul UDMR, Kelemen Hunor. Decizia vine după ce analizele financiare au arătat că bugetul pentru 2026 nu se poate încadra altfel în ținta de deficit asumată de România.

Proiectul de lege urmează să intre săptămâna viitoare în primă lectură la Guvern, fiind considerat esențial pentru elaborarea legii bugetului pe anul viitor. Kelemen Hunor a subliniat că cele două partide mari din coaliție au avut viziuni diferite: unii au dorit să taie din posturile ocupate și vacante, alții doar din cheltuieli și anvelopa salarială, iar în final s-a ajuns la un compromis.

Măsura va afecta aproximativ 13.000 de angajați din cele 1.655 de primării din România, cu un impact bugetar estimat la 300 de milioane de euro pentru anul viitor. Conform hărții prezentate de Guvern, județul Mureș se situează ușor peste media națională, cu o reducere de aproximativ 13% din posturile ocupate, ceea ce înseamnă că va fi printre județele mai afectate de această reformă.

Galați, Argeș și Sălaj sunt județele cele mai lovite de disponibilizări (16-17% disponibilizări), în timp ce altele precum Tulcea, Bacău, Vaslui sau Arad vor suferi mai puțin, cu disponibilizări de 4-5% din angajați.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că fără adoptarea acestei reforme în noiembrie, România nu va putea face economiile necesare pentru buget. El a atras atenția asupra situației critice a finanțelor publice, precizând că țara împrumută anual 30 de miliarde de euro, echivalentul tuturor salariilor din sectorul public, ceea ce înseamnă că fără credite externe, România nu și-ar putea plăti nici măcar salariile angajaților de stat în 2026.

Stirile Punctul

Bani în plus pentru Ansamblul Mureșul, spitale și asistență socială. CJ Mureș rectifică bugetul

Mai multe instituții publice au nevoie de fonduri suplimentare pentru a-și putea continua activitatea până la sfârșitul anului, așadar peste 3 milioane lei vor fi redistribuite către spitale, instituții de cultură și servicii sociale, conform proiectului de hotărâre de consiliu județean.

Cea mai mare sumă merge către Ansamblul Artistic Profesionist Mureșul – 1,8 milioane lei, bani necesari pentru funcționare și pentru activități noi. DGASPC Mureș (instituția care se ocupă de protecția copiilor și persoanelor în dificultate) va primi 826.000 lei pentru investiții și reparații la centrele de îngrijire, Spitalul Județean Mureș va primi 160.000 lei în plus, în timp ce Spitalul din Târnăveni va da înapoi 21.000 lei pe care nu îi mai poate cheltui. Și alte instituții culturale din județ vor primi bani:

  • Teatrul Ariel (teatrul pentru copii) – 50.000 lei
  • Centrul pentru Cultură Tradițională – 41.000 lei
  • Filarmonica de Stat – 5.000 lei

Muzeul Județean și Biblioteca Județeană și-au reorganizat bugetele fără să ceară bani în plus.

Aeroportul și circuitul de curse

Aeroportul Transilvania va primi 122.000 lei pentru activități care nu sunt legate direct de zboruri, iar Circuitul Transilvania Motor Ring va primi 43.000 lei pentru o centrală termică nouă la clădirea de comandă.

Consiliul Județean va modifica și lista drumurilor care urmează să fie reparate, precum și celelalte investiții prevăzute pentru acest an. Banii se mută de la un proiect la altul, în funcție de ce s-a reușit să se facă până acum.

Joi, 30 octombrie, consilierii județeni se întrunesc și votează dacă aprobă sau nu redistribuirea banilor.

Sport

2 Medalii Bronz la Kungfu pentru CS Mureșul

România pe podium la World Kungfu Championships – Emeishan, China!
Între 14 și 20 octombrie 2025, la Emeishan (China), s-a desfășurat cea de-a 10-a ediție a Campionatelor Mondiale de Kungfu, cel mai mare eveniment internațional dedicat acestui sport spectaculos.
Printre cei 1070 de sportivi din 54 de țări, echipa României a intrat din nou în jocul marilor performeri, demonstrând forță, disciplină și spirit de luptă – și a încheiat competiția cu 27 de medalii! 🏅

🥉🥉Doua dintre aceste medalii au fost obtinute de sportivele Clubului Sportiv Muresul, antrenate de Andreea Apostolahe Kiss si Horvath Atila:

BRONZ – Oana Belean (juniori) – Taijijian(sabie);
BRONZ – Jasmine Teci (cadeți) – Taijijian.

Foto: Federația Română de Wushu Kungfu

Stirile Punctul

Ministrul Mediului – „curățenie” la Apele Române, sindicatul Mureșul acuză stigmatizarea colectivă

Declarațiile ministrului Mediului, Diana Buzoianu, privind deficiențele majore de la Administrația Națională „Apele Române” au declanșat o reacție din partea Sindicatului Mureșul, care acuză discurs populist și atacuri nedrepte la adresa angajaților instituției.

Mai întâi a fost declarație ministrei: „Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului după dezastrul de la Salina Praid este public. Constatările sunt clare: la Salina Praid, riscul de inundare a fost subevaluat, măsurile luate au fost doar temporare, iar investițiile necesare pentru protecția reală au fost amânate. Acest document confirmă, încă o dată, că decizia de demitere a fostului director al Apelor Române și de asumare a unor reforme profunde pentru această instituție a fost o decizie corectă, obiectivă, bazată pe fapte, nu pe impresii.”

Într-un comunicat de presă emis ulterior, ministrul Buzoianu a anunțat concluziile unui control fără precedent la Apele Române, care relevă o scădere dramatică a activității de inspecție – de la 10.790 de controale în 2022 la doar 9.270 în 2024, iar Serviciul Inspecția Națională a Apelor avea recent doar doi inspectori din 11 posturi aprobate.

„Structurile de inspecție au fost obstrucționate în mod deliberat. Apele Române trebuie reformată din temelii. Cine mimează controlul pe teren va pleca din instituție. Cine coordonează administrațiile bazinale în care corupția e lăsată să zburde, va pleca”, a declarat Diana Buzoianu.

Sindicaliștii ripostează

Replica a venit prompt de la Sindicatul Mureșul din Apele Române, prin președintele Cornel Brișcaru, care respinge ferm acuzațiile și acuză ministrul de „narațiune populistă” care transformă personalul într-un „țap ispășitor”.

„Doamna ministru a vorbit despre ‘structuri pline de oameni fără competențe’ și despre ‘nevoia de curățenie’, fără a face distincția între conduceri politizate și munca reală, tehnică, desfășurată zilnic de specialiști”, se arată în scrisoarea de protest semnată de Brișcaru.

Sindicatul subliniază că majoritatea angajaților lucrează în condiții dificile, cu resurse limitate și salarii modeste, fiind cei care intervin în timpul viiturilor și protejează populația.

Referitor la situația de la Praid, invocată repetat de ministru, sindicatul precizează că „niciun document oficial nu stabilește vreo vină în sarcina Apelor Române”, iar Raportul Corpului de Control confirmă acest lucru.

„Reforma reală nu se poate construi pe bază de atacuri publice, ci prin dialog social, profesionalism și respect reciproc”, conchide președintele Sindicatului Mureșul.

Ministrul Buzoianu a anunțat că numărul inspectorilor va fi dublat în zilele următoare, iar fiecare inspector va trebui să efectueze minimum 20-30 de controale pe lună.

Sport

Rezultatele Cupei Mureșul 2025 la Darts

Zi plină de emoții și spectacol ieri la Târgu Mureș, unde s-a încheiat prima competiție de Categoria I din seria Cuperlor Mureșene – Cupa Mureșul! 🔥

🏆 Rezultate Masculin:
🥇 Locul I – László Kádár
🥈 Locul II – Adrian Frim
🥉 Locurile III – Cristian Cîmpoca & Mihai Ionaș

🏆 Rezultate Feminin:
🥇 Locul I – Giulia Olteanu
🥈 Locul II – Andreea Brad
🥉 Locurile III – Oana Cîmpoca & Cristina Gorneanu

👏 Felicitări câștigătorilor și felicitări tuturor celor 150 de participanți pentru o zi plină de pasiune, concentrare și fair-play!

Astăzi, competiția continuă cu Cupa Queen B 🐝 – tot de Categoria I, în aceeași atmosferă intensă de la Amicii Club 66.

📺 Urmăriți meciurile live:
👉 DartsFlux: https://dartsflux.com
👉 Canalul oficial de YouTube al Federației Române de Darts: youtube.com/@federatiaromanadedarts719

Stirile Punctul

USB-C obligatoriu pentru încărcătoare în Europa. Mureșul produce ≈ 6.700 tone de deșeuri DEE/an

Comisia Europeană a anunțat noi reglementări care vor schimba modul în care europenii își încarcă dispozitivele electronice. Începând din 2028, toate încărcătoarele vândute în Uniunea Europeană vor trebui să aibă cel puțin un port USB-C, punând capăt haosului de cabluri și adaptoare incompatibile. Decizia vine în contextul în care anual se vând 400 de milioane de încărcătoare în UE, generând cantități uriașe de deșeuri electronice. 

Județul Mureș (unde trăiesc aproximativ 518.000 de locuitori, raportat la o producție de deșeuri electronice (DEE) de o medie de 13 kg de pe cap de locuitor pe an) produce anual peste 6.700 de tone de astfel de deșeuri.

Comisia Europeană spune că măsura va duce la economii de până la 100 de milioane de euro anual la nivel european pentru utilizatori, prin eliminarea necesității de a cumpăra încărcătoare separate pentru fiecare dispozitiv. De asemenea va contribui la reducerea poluării și a emisiilor de carbon și va aduce economii de energie de până la 3% până în 2035.

Cj

Șapte decenii de dans – Ansamblul Mureșul sărbătorește cu un nou spectacol

În 2026, Ansamblul Mureșul marchează 70 de ani de existență, fiind de-a lungul deceniilor un reper important în păstrarea și prezentarea scenică a tradițiilor de dans popular din Ardeal. Încă de la înființarea sa, în 1956, misiunea ansamblului a fost aceea de a aduna, prelucra și transmite mai departe cântecele, dansurile și obiceiurile diferitelor comunități etnice.

Astăzi, funcționând sub tutela Consiliului Județean Mureș, ansamblul îmbină spectacolele de folclor cu forme de teatru-dans, păstrându-și în același timp rădăcinile. Pentru anul jubiliar pregătesc o nouă producție bazată pe dansurile tradiționale din județul Mureș. În ultima perioadă au participat la numeroase festivaluri și evenimente de prestigiu, atât în Transilvania, cât și în Ungaria, printre care OMÉK de la Budapesta și Zilele Maghiare din Timișoara.

În toamnă, la invitația Teatrului Național de Dans din Budapesta și cu sprijinul Ministerului Culturii și Inovației, ansamblul va pleca într-un turneu național în Ungaria cu spectacolul Trandafirul galben, inspirat din romanul lui Jókai Mór.

De șapte decenii, Ansamblul Mureșul formează noi generații de dansatori și continuă cu devotament să slujească păstrarea și reînnoirea patrimoniului cultural maghiar din Transilvania.

PontmarosStirile Punctul

Mureșul în topul berarilor din România, care la rândul ei este al 9-lea producător de bere din UE

România este al 9-lea producător de bere din UE, cu aproape 90 de unități, 8 aflate în județul Mureș, care se află printre cele mai productive județe ale industriei. Pe de altă parte, industria berii asigură 97% din consumul național, generează 6,4 miliarde lei cifră de afaceri și a ajuns să creeze de-a lungul timpului 5.000 de locuri de muncă directe. Peste 70% din materiile prime provin de la furnizori locali, iar sectorul susține economic peste 30 de orașe și 40 de sate. Producătorii pun pe piață peste 200 de branduri de bere, păstrând vie o tradiție de peste 300 de ani. Citește analiza completă.

Stirile Punctul

Când Târgu Mureșul respira liber. De la centrul senin, la coșmarul traficului modern

Fotografiile de epocă ne poartă într-o călătorie în timp, în Târgu Mureșul anilor ’60-’70, când străzile din zona centrală, piețele centrale, zona teatrului, arterele spre cartiere, zona Cornișa până la spital, toate parcă respirau un alt aer. Privind aceste imagini cu mașini răzlețe pe bulevardele largi, cu oamenii plimbându-se relaxați pe trotuare și cu intersecții unde nu existau cozi interminabile, pare că vorbim despre o altă lume.

Să fie boom-ul demografic?

De ce erau atât de puține mașini și trafic atât de aerisit? Primul gând este că eram mai puțini în oraș. Și așa e, însă rețineți că boom-ul demografic începuse cu câteva decade în urmă. Astfel, dacă în 1930 populația orașului număra doar puțin peste 40.000 de persoane, deja în 1966 se dublase și ajunsese la 86.000, pentru ca în 1977 deja Târgu Mureșul să numere aproape 128.000 de persoane. Cu alte cuvinte, nu departe de cifrele demografice de astăzi. Explicația așadar nu este în numărul oamenilor, ci în numărul mașinilor. Duceam un stil de viață care se baza mult mai mult pe transportul în comun și mersul pe jos, pentru simplul motiv că aveam acces la mașini mult mai puține și mai proaste față de restul europenilor din vestul continentului. Iar mai apoi, accesul la carburant era și el destul de dificil, poate nu atât de mult în anii ’70, dar cu siguranță a fost o „modă” a anilor ’80.

Revenind de la orașul de atunci

În  fotografii, puteți vedea centrul orașului din două unghiuri, cu carosabilul aproape gol. În afară de mașinile parcate pe marginea drumului, existe într-un număr relativ considerabil și pe atunci, traficul auto în sine era aproape inexistent. În schimb, forfota de pe trotuare era în toi. 

Acesta era Târgu Mureșul unei ere când automobilul reprezenta încă un privilegiu, nu o necesitate disperată. Numărul redus de mașini pe cap de locuitor făcea ca deplasarea prin oraș să fie o experiență plăcută, iar mersul pe jos ori cu autobuzul era ceva practicat de aproape toată lumea. 

Vs. orașul de acum

Fast forward la noile realități, în care nivelul de trai a crescut, accesul la automobile de calitate a devenit mai facil și avem o situație în care o familie normală de 3-4 membrii, are adesea două mașini. Și astfel, fața orașului se schimbă complet. Dimineața și la prânz arterele sunt pline ochi de mașini care înaintează anevoios, adesea nu mai repede decât pietonii de pe trotuare. Mersul pe bicicletă devine mai rapid decât cel cu mașina, nervii sunt încinși la maxim, iar nivelul de poluare merge și el cum altfel decât în sus. Serile, pe când traficul se mai domolește, cartierele orașului devin supra-aglomerate de mașini parcate. În unele zone nu rămâne niciun petec de trotuar, iar cei ajunși mai târziu pe la case, dau mai multe ture în jurul blocurilor, încercând să găsească și inventeze noi „locuri de parcare ad-hoc”, pe sub vreun balcon, pe vreun petec de spațiu verde, în dreptul vreunei porți unde știe el că nu e activitate, printr-un loc de joacă de unde copiii s-au retras din cauza orei târzii. Imaginea de ansamblu e cea a unui oraș al mașinilor, printre care oamenii se strecoară și ei cum pot.

Cifrele vin doar să confirme imaginea

Astăzi, conform celui mai recent studiu al Institutului pentru Orașe Vizionare, Târgu Mureșul ocupă locul 35 în clasamentul fluidității traficului la nivel național, ceea ce înseamnă că doar șase orașe românești au un trafic mai aglomerat: Sibiu, Craiova, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și București. Mureșenii pierd în medie 8,7 zile lucrătoare pe an din cauza traficului, cu o rată de timp pierdut (ETTR) de 29%.

Paradoxul dezvoltării urbane moderne se simte acut când comparăm aceste două realități. Progresul economic a adus prosperitate, dar a transformat fața orașului într-una net mai puțin plăcută pentru oameni. Singurul refugiu al „temerarilor” rămâne mersul pe jos, pe trotuare din care s-a „mușcat” constant în ultimii 30 de ani pentru a face noi locuri de parcare sau benzi de circulație. Aproape toți târgumureșenii așteaptă un inel de centură salvator, care să degreveze orașul de traficul de tranzit, centură care de 30 de ani se naște anevoios spre deloc în sertarele birocrației, nepăsării și incompetenței prezentate sub forma lipsei de bani sau lipsei de voință politică (a adversarilor, desigur). Un oraș fără viziune, cu un orizont din ce în ce mai îngustat.

Privind înapoi 

Privind înapoi la imaginile cu Târgu Mureșul senin (din perspectiva traficului, desigur) al decadelor trecute, ne întrebăm dacă nu cumva am pierdut mai mult decât am câștigat în această cursă a mobilității urbane confortabile. Poate că soluția nu stă neapărat doar în construirea de noi străzi, parcări, drumuri de ocolire, ci și în redescoperirea viziunii urbane în care mașina să fie din unul din mijloacele de transport. Nu trebuie să redescoperim apa caldă, însă despre mersul pe jos nu sunt la fel de sigur.

PontmarosStirile Punctul

Mureșul stă cel mai bine la …urși! Politicienii se luptă cu „atitudine și inițiative” în parlament dar nu l-au învins

Directorul Direcţiei Judeţene de Mediu (DJM) Mureş, Cristina Pui, a declarat, miercuri, în cadrul Colegiului Prefectural Mureş, că în judeţul Mureş există 1.543 de urşi, în condiţiile în care numărul optim ar fi de 250 de exemplare şi că în ultimele două săptămâni s-au înregistrat numeroase pagube, în special la culturile agricole.

„În acest an numărul dosarelor de despăgubire a pagubelor produse de urşi/ lupi se ridică la 359, la culturi, animale şi autovehicule depăşind 2,2 milioane de lei. Din cele 359 de dosare de despăgubire, 11 sunt produse de special lup (…). În ultimele două săptămâni se înregistrează foarte multe pagube, în special la culturi agricole. Sunt de amintit câteva pagube. Pe teritoriul comunei Petelea sunt înregistrate pagube pe 120 de hectare, la Batoş pe 160 de hectare şi în alte comune pe 60 de hectare, 50 de hectare (…). Până la realizarea raportului, populaţia de urşi este de 1.543, numărul optim fiind de 250 de exemplare”, a arătat Cristina Pui.

Conform datelor transmise Direcţiei Judeţene de Mediu de către gestionarii fondurilor cinegetice, în 2023 populaţia de urşi din judeţul Mureş era de 837 de exemplare, iar pagubele produse de aceştia s-au ridicat la peste 2,8 milioane de lei.

În 2024, populaţia de urşi evaluată de fondurile cinegetice din judeţ era de 865 de exemplare, iar pagubele au depăşit 3,6 milioane de lei.

Diferenţa mare dintre cifrele raportate în 2023, 2024 şi cele din acest an în privinţa populaţiei de urşi, a precizat şefa DJM Mureş, provine din faptul că, în acest an, mai mulţi gestionari ai fondurilor de vânătoare au transmis datele solicitate. AGERPRES

PontmarosStirile Punctul

200.000 de joburi noi în România. Mureșul pe ultimele locuri la angajări în 2025

Piața muncii din România a înregistrat o creștere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2025, cu aproape 200.000 de joburi noi postate de angajatori, conform datelor publicate de eJobs, unul din liderii din recrutarea online din țară.

Din totalul locurilor de muncă disponibile, 93% au fost oferite de angajatorii din România, iar restul de 7,2% de companii din străinătate. Iulie s-a remarcat ca luna cu cele mai multe oportunități de angajare, cu aproximativ 25.000 de poziții disponibile, în timp ce media lunară pentru restul anului a fost de 20.000 de joburi.

„Sunt în continuare oportunități pentru cei care vor să se angajeze, cu toate că timpul mediu de angajare a crescut ușor față de anul trecut, iar angajatorii au ridicat nivelul de așteptări”, a declarat Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.

Retailul domină piața cu aproape 50.000 de locuri noi de muncă, urmat de servicii (27.000), call center/BPO (27.000) și industria alimentară (22.000). Alte sectoare cu peste 15.000 de poziții deschise sunt transport/logistică, producție, turism, construcții și financiar-bancar.

Un trend îngrijorător pentru angajații care preferă flexibilitatea este scăderea drastică a joburilor remote – doar 4% din totalul ofertelor permit lucrul de acasă, cel mai scăzut nivel din ultimii ani. În același timp, peste 80% dintre joburi sunt cu normă întreagă.

La nivel geografic, Bucureștiul rămâne lider, dar Iașiul a depășit Clujul pe locul al doilea în clasamentul angajărilor. Din păcate pentru piața locală, județul Mureș se află printre ultimele din țară la numărul de angajări, alături de Argeș și Arad, cu doar 13.000-15.000 de poziții oferite în primele nouă luni.

Cele 200.000 de joburi au generat 8 milioane de aplicări, cei mai activi fiind candidații cu experiență limitată (entry și mid-level), în timp ce seniorii și managerii au rămas mai stabili în posturile existente.

PontmarosStirile Punctul

Mureșul se alătură noii ediții a programului „Hai la Olimpiadă!”, la informatică

Elevii din județul Mureș se pot înscrie până pe 7 octombrie la cursurile gratuite de pregătire olimpică

Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Mureș anunță deschiderea înscrierilor pentru cea de-a XIII-a ediție a programului „Hai la Olimpiadă!” la disciplina informatică, o inițiativă educațională care își propune să sprijine elevii cu aptitudini deosebite în această materie.

Înscrieri deschise până pe 7 octombrie

Părinții și reprezentanții legali ai elevilor pot înregistra copiii în program exclusiv online, pe site-ul fundației, la adresa https://www.nouanepasa.ro/inscrieri-hlo. Perioada de înscriere se desfășoară între 9 septembrie și 7 octombrie 2025.

Programul se adresează elevilor de liceu și gimnaziu care doresc să își dezvolte competențele în informatică și să se pregătească pentru competițiile olimpice.

Cursuri în format fizic, în zilele de sâmbătă

Centrul de Excelență „Hai la Olimpiadă” va organiza cursurile în zilele de sâmbătă, după finalizarea procesului de înscriere și formarea grupelor de studiu. Startul programului este programat după 7 octombrie, odată ce se vor stabili și centrele pentru cursurile de pregătire. Organizatorii au anunțat că nu vor fi cursuri în zilele de 27 decembrie și 3 ianuarie (vacanța de iarnă), precum și pe 11 aprilie (vacanța de primăvară).

PontmarosStirile Punctul

Mureșul participă la un program pilot de îngrijire a copiilor cu dizabilități, cu asistenți maternali 

Mureșul este unul dintre cele 22 de județe selectate pentru implementarea unui proiect pilot care vizează dezvoltarea asistenței maternale specializate pentru minori cu dizabilități

Inițiativa urmărește să revoluționeze modul în care copiii cu nevoi speciale sunt îngrijiți în sistemul de protecție socială, prin semnarea unui parteneriat tripartit între Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, UNICEF România și SERA România.

Inițiativa cuprinde 22 de zone administrative din țară, 4 sectoare ale capitalei și 18 județe, între care și județul Mureș. Programul se va derula pe parcursul a doi ani și urmărește construirea unei infrastructuri care va include evaluări ale situației actuale, programe educaționale specializate și dezvoltarea de metodologii și instrumente de lucru moderne.

Focus pe pregătirea specialiștilor

Elementul central constă în identificarea și formarea persoanelor care aspiră să devină asistenți maternali cu competențe avansate, capabili să gestioneze cerințele specifice ale copiilor cu dizabilități. Scopul principal este diversificarea și specializarea rețelei de asistență maternală pentru a facilita plasarea acestor copii în medii familiale sigure și prielnice dezvoltării.

Programul a debutat experimental în cinci unități administrative: Buzău, Dolj, Mureș, Teleorman și Vaslui. În prezent, toate aceste cinci județe primesc suport din partea UNICEF România pentru elaborarea de propuneri de proiecte care vor fi prezentate pentru obținerea de fonduri prin intermediul apelului „Dezvoltarea de servicii de îngrijire de zi și terapii psihologice pentru copiii cu dizabilități”.

Finalizarea programului este programată pentru iulie 2026, când se va realiza un document complet de evaluare, cu strategii pentru continuitatea proiectului pe termen lung.

PontmarosStirile Punctul

Scade numărul de autorizații de construire. Mureșul printre județele codașe la nivel național

Județul Mureș, parte a Regiunii de Dezvoltare Centru, se numără printre zonele care au înregistrat o scădere a numărului de autorizații de construire emise în luna iulie 2025, contrar tendințelor pozitive din alte părți ale țării și a trendului național.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, Regiunea Centru, care include județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu – a înregistrat o scădere de 36 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în luna iulie comparativ cu iunie 2025.

La nivel național, sectorul construcțiilor a avut însă o evoluție pozitivă. În iulie s-au eliberat 3.675 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 4,9% mai mult față de iunie și cu 5,4% mai mult față de aceeași perioadă din 2024.

Situația din județul Mureș și regiunea Centru

În județul Mureș au fost emise doar 44 de autorizații de construire, aferente unor suprafețe utile de puțin sub 32.000 de mp. La acestea se adaugă doar 6 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale, care au așadar destinație economică (birouri, spații comerciale, hale industriale, spații de producție etc). Totalul suprafețelor aici este de aproximativ 4.800 de mp. Raportat strict la județe, sunt puține unde în iulie s-au emis mai puține autorizații pentru clădiri nerezidențiale: Brăila (1), Tulcea, Gorj și Teleorman (2), Buzău (3) și Hunedoara (4).

Scăderea din Regiunea Centru contrastează cu creșterile înregistrate în regiunile Sud-Muntenia (+98 autorizații), Nord-Vest (+57), Sud-Est (+44) sau Sud-Vest Oltenia (+31). Alături de Centru, doar regiunile Vest (-32) și Nord-Est (-15) au avut evoluții negative.

PontmarosStirile Punctul

Bacalaureat 2025: Mureșul a doua cea mai mică rată de promovare

Doar 25% dintre absolvenții de liceu înscriși la a doua sesiune a examenului de Bacalaureat au reușit să promoveze examenul la sesiunea din august

Din cei 872 de candidați înscriși la sesiunea din august din județul Mureș, 768 s-au prezentat efectiv la examene, peste 100 absentând. După evaluarea lor, doar 194 au promovat reușind să obțină diploma. În acest context, rata de promovabilitate e de doar 25,3%, a doua cea mai slabă, după Mehedinți care a înregistrat 24,2%. La nivel național cel mai bine s-a plasat județul Olt, cu 38,5%, în timp ce media națională a rămas puțin sub 32%.

Rezultatele finale au fost publicate azi, 26 august  și pot fi consultate pe site-ul bacalaureat.edu.ro.

Sport

Din nou AUR pentru CS Mureșul la CANOTAJ

Sportivii CS Mureșul au participat la Campionatul National de Canotaj pe Mare – pe Plaja Reyna in Constanța.
La aceasta competiție sportivii noștri au obținut rezultate foarte bune 2 medalii aur, 1 argint și 3 medalii de bronz.

Loc 1 in proba de dublu juniori
Cîmpean Mario
Titiu Alexandru Cătălin;

Loc 1 in proba de simplu seniori
Ciocoi Cornel George;

Loc 2 in proba de simplu master
Gheorghiu Sorin;

Loc 3 in proba de dublu seniori
Vasiliu Mircea Darius
Ciocoi Cornel George;

Loc 3 in proba de simplu Juniori
Titiu Alexandru Catalin;

Loc 3 in proba de dublu master
Gheorghiu Sorin.

Antrenor Balint Claudia!

PontmarosStirile Punctul

Piața chiriilor intră în sezonul fierbinte. Târgu Mureșul rămâne „accesibil” comparativ marile orașe

Creșterea cererii pentru locuințe de închiriat în apropierea noului an universitar aduce presiuni asupra prețurilor în marile centre urbane din țară

Piața românească a chiriilor se pregătește pentru cea mai aglomerată perioadă a anului, odată cu întoarcerea studenților și relocările specifice toamnei, arată o analiză recentă a platformei Imobiliare.ro. În timp ce marile centre universitare se confruntă cu majorări de prețuri și concurență acerbă pentru locuințele disponibile, Târgu-Mureșul se menține în continuare printre destinațiile mai accesibile pentru cei care caută o proprietate de închiriat.

Contextul presiunilor economice și creșterilor de prețuri

Potrivit specialiștilor de la Imobiliare.ro, piața chiriilor se confruntă cu o combinație de factori care vor influența prețurile în lunile următoare. Pe lângă sezonalitatea tradițională legată de întoarcerea studenților, impactul economic al creșterilor de taxe, inclusiv majorarea TVA de la 9% la 21%, determină unii români să-și îndrepte atenția de la cumpărarea unei locuințe către închiriere.

București și Cluj-Napoca, în vârful scumpirilor

Capitala rămâne cel mai costisitor oraș pentru chiriași, cu diferențe dramatice între cartierele exclusiviste și cele accesibile, până la 2.500 euro lunar. Zonele precum Pipera domină oferta cu apartamente noi la prețuri medii de 800 euro/lună, în timp ce cartierele Primăverii ajung la costuri prohibitive de 2.900 euro/lună pentru locuințele de lux.

Cluj-Napoca se poziționează pe locul doi la chirii, cu apartamente cu 2 camere ce pot fi închiriate cu sume cu 4% mai mici decât în București, apreciază specialiștii în imobiliare. Zonele Gheorgheni, Mărăști, Zorilor sau Mănăștur oferă cea mai extinsă gamă de opțiuni, dar concurența este intensă.

Apartamentele cu 2-3 camere, cele mai căutate

Analiza națională relevă că apartamentele cu 2 și 3 camere domină oferta în majoritatea orașelor mari, fiind preferate atât de familiile tinere, cât și de studenții care doresc să împartă costurile. Prețurile variază semnificativ între orașe:

  • Brașov: garsoniere 360 euro/lună, apartamente 2 camere 500 euro/lună
  • Timișoara: garsoniere 300 euro/lună, apartamente în centru 550 euro/lună
  • Constanța: apartamente în Tomis Nord 600 euro/lună, zone premium până la 800 euro/lună
  • Iași: garsoniere și apartamente 2 camere predominante, prețuri medii 400-550 euro/lună
  • Sibiu: garsoniere 300 euro/lună, apartamente 2-3 camere 400-520 euro/lună

Târgu-Mureș rămâne mai accesibil, în context național

În contextul acestei analize naționale, Târgu-Mureșul se remarcă prin prețuri semnificativ mai accesibile comparativ cu marile centre universitare:

Apartamente 1 cameră: 150-600 euro/lună
Apartamente 2 camere: 150-800 euro/lună
Apartamente 3 camere: 290-2000 euro/lună
Apartamente 4 camere/case: de la 400 euro/lună

Aceste valori poziționează Târgu Mureșul ca o destinație ceva mai accesibilă pentru tineri, studenți, dar și pentru familiile care caută un echilibru între calitatea vieții și costurile de trai, însă departe de a putea spune că avem costuri mici, dacă le raportăm la venituri.

Recomandări pentru chiriași

Specialiștii recomandă potențialilor chiriași să-și înceapă căutările cât mai devreme, având în vedere că următoarele săptămâni vor aduce o intensificare a cererii. De asemenea, este important să se analizeze nu doar prețul lunar, ci și costurile adiționale, accesibilitatea la transportul public și proximitatea față de locurile de muncă sau instituțiile de învățământ.

Pentru perioada următoare, experții anticipează o creștere moderată a prețurilor în majoritatea orașelor, determinată de presiunile economice asupra proprietarilor și de creșterea cererii sezoniere.

Stirile Punctul

1.115 tone de fructe de pădure licitate de Romsilva în țară. Mureșul nu apare pe listă

Regia Națională a Pădurilor Romsilva a licitat la începutul lunii vânzarea fructelor de pădure din flora spontană. Cantitatea totală de fructe de pădure oferită spre vânzare a fost de 1.115 tone, provenind din fondul forestier de stat administrat de Romsilva. Din această uriașă cantitate, 861 de tone sunt măceșe (Rosa canina), 145 tone cătină (Hippophae rhamnoides), 65 tone porumbe (Prunus spinosa) și 44 tone păducel (Crataegus monogyna). O parte din cantități se vor livra congelate, unele refrigerate, iar unele proaspete, în funcție de facilitățile de stocare disponibile în rețeaua Romsilva.

Inițiativa face parte din strategia Romsilva de valorificare durabilă a resurselor forestiere non-lemnoase și de promovare a produselor naturale românești: „Valorificarea produselor nelemnoase este o preocupare permanenta a regiei, în fiecare an obținându-se venituri importante din aceste surse. Cele mai importante dintre aceste surse sunt: fructe de pădure, plante medicinale și ciuperci din flora spontană, acțiuni de vânătoare, carne de vânat, păstrăv produs în păstrăvăriile proprii, producerea în pepinierele proprii a puieților ornamentali sau forestieri și a pomilor de Crăciun, silvoturism etc.”, mai precizează pe site reprezentanții Romsilva.

Importanța economică și ecologică

Fructele de pădure din flora spontană reprezintă o resursă valoroasă atât din punct de vedere economic, cât și nutrițional. Măceșele sunt bogate în vitamina C și au proprietăți antioxidante, cătina este apreciată pentru conținutul său ridicat de vitamine și minerale, în timp ce porumbele și păducelul sunt utilizate în industria farmaceutică și alimentară.

Această licitație reprezintă o oportunitate pentru procesatorii de produse naturale, producătorii de suplimente alimentare și companiile din industria farmaceutică să acceseze materie primă de calitate, contribuind totodată la susținerea economiei forestiere naționale.

Sport

Premii pentru sportivii clubului CS Mureșul

In perioada 14.08-16.08 la Iasi s-a organizat Campionatul Național Petrom la Juniori.

Sportivii clubului CS Mureșul au obtinut urmatoarele rezultate excelente:

1 medalie de aur 5 medali argint

1 medalie bronz.Loc 1.in proba de simplu junioare c.u.Vîntu Antonia Maria.

Loc 2 in proba de simplu junioare IBalint Marina Ariana

Loc 2 in proba de dublu rame jun c.u.Cantor TudorMarc George Gabriel

Loc 2 in proba de simplu Juniori c.u.Kucuk Mehmet Tuna

Loc 2 in proba de dublu rame juniori c.u.Marc George Gabriel Cantor Tudor

Loc 2 in proba de simplu Juniori IIIBelea Matei

Loc 3 in proba de simplu Juniori c.u.Ṭițiu Alexandru Cătalin

Loc 4 in proba de simplu Juniori IICîmpean Mario

Loc 9 in proba de dublu juniori IIVîntu Mihai AndreiMureșan Alexandru Daniel

Loc 9 in proba de simplu junioare IICîmpean Mara.

Felicitari tuturor sportivilor si doamnei antrenoare Balint Claudia.

Stirile Punctul

Mureșul parte din regiunea lider a spațiilor comerciale moderne

Transilvania și Banatul depășesc Bucureștiul la spațiile comerciale moderne. Mureșul parte din regiunea lider

Zonele Centru și Vest ale României, care includ și județul Mureș, concentrează o treime din întreg stocul de retail modern din țară, mai mult decât Capitala. Transilvania și Banatul împreună, au devenit liderul național la capitolul spații de retail modern, depășind chiar și Bucureștiul, conform celui mai recent raport Cushman&Wakefield Echinox.

Datele arată că cele 16 județe din Transilvania și Banat, printre care și Mureșul, cumulează aproximativ 1,6 milioane de metri pătrați de spații comerciale moderne, reprezentând 33% din totalul național. Prin comparație, București-Ilfov se situează pe locul al doilea cu 1,33 milioane de metri pătrați (28% din total), iar Moldova (cu cele 8 județe) însumează aproximativ 735.000 de metri pătrați.

Dezvoltarea continuă în ritm alert

La nivel național, piața de retail și-a menținut dinamismul în prima jumătate a anului 2025, cu finalizarea unor proiecte de peste 162.000 de metri pătrați. Stocul total de retail modern din România a ajuns la 4,73 milioane de metri pătrați.

Pentru viitorul apropiat, zona Centru-Vest își consolidează poziția de lider, urmând să atragă circa 60% din cele peste 700.000 de metri pătrați de spații comerciale care se vor finaliza până la sfârșitul deceniului. Printre orașele care vor beneficia de aceste investiții se numără Cluj-Napoca și Reșița.

Context național: densitate încă redusă

Deși creșterea este evidentă, România se situează încă printre țările cu cea mai redusă densitate de spații comerciale din Europa, cu 248 metri pătrați la 1.000 de locuitori la nivel național.Orașele din Transilvania au la acest capitol cifre foarte bune: Sibiu înregistrează 1.213 mp/1.000 locuitori, iar Timișoara 1.089 mp/1.000 locuitori. Pentru comparație, Cluj-Napoca, deși este un centru economic important, are o densitate de doar 522 mp/1.000 locuitori, ceea ce sugerează un potențial mare de dezvoltare. Topul 3 cu cele mai mari densități este dominat însă de Pitești (1.510 mp/ 1.000 locuitori), Suceava (1.471 mp/ 1.000 locuitori) și Deva (1.252 mp/ 1.000 locuitori).

Stirile Punctul

Cum stă Mureșul în Topul județelor unde se câștigă cel mai bine

Salariile medii din România au continuat să crească în mod disproporționat și în prima parte din 2025. Cel mai bine câștigă salariații din marile orașe, acolo unde sunt investiții, iar industria și serviciile atrag mai mulți angajați.

Cu un total de peste 5 milioane de salariați în economie, salariile medii au crescut, în medie, cu 8-9 procente. Majorarea este vizibilă doar pentru angajații din marile orașe, unde există centre universitare și oferta de locuri de muncă este mai diversificată.

Bucureștiul numără peste 1,1 milioane de salariați, în ușoară creștere față de anul trecut, potrivit datelor de la Statistică. Cu spații generoase de birouri și companii care și-au extins sediul aici, Capitala are cele mai mari salarii. Câştigul salarial mediu brut a ajuns, la finele lunii aprilie 2025, la peste 12.000 de lei, adică 7.300 net.

În județul Mureș salariul mediu brut a fost de 8475 de lei.

Județele codașe

Datele oficiale INS plasează județul Cluj pe locul al doilea, urmat de Timiș, Sibiu, Ilfov și Argeș, toate cu salarii brute de peste 9.000 de lei lunar și salarii nete ce depășesc 5.500 de lei.

La polul opus, Vrancea, Botoșani, Vaslui și Vâlcea au cele mai mici salarii, sub 7.000 de lei brut, adică în jur de 4.000 de lei net.

Creșterile salariale din ultimul an sunt alimentate atât de inflație, cât și de lipsa acută de forță de muncă în marile orașe. Pe de altă parte, modificările fiscale și incertitudinile economice influențează dinamica pieței muncii și pun presiune pe angajatori. Totuși, România rămâne atractivă – în marile orașe, costurile salariale se apropie de cele din Ungaria sau Polonia.

Chiar dacă au avut loc scăderi salariale, IT-ul oferă printre cele mai mari salarii, unde câștigul salarial mediu brut a ajuns la 18.500 de lei (echivalentul a aproximativ 10.800 de lei net) și a depășit pragul de 20.000 de lei pentru angajații care lucrează în asigurări și fonduri de pensii. Se câștigă bine și în transporturi aeriene, intermedieri financiare, tranzacții imobiliare sau industrie.

Sursa: Pro TV