Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, sărbătorită anual pe 15 ianuarie, Muzeul Județean Mureș invită publicul să redescopere patrimoniul cultural printr-un gest firesc și deschis: intrare liberă la toate secțiile muzeale, pe parcursul întregii zile de joi.
Ziua Culturii Naționale este mai mult decât o comemorare simbolică. Este un prilej de reflecție asupra rolului culturii în viața noastră de zi cu zi — ca spațiu al memoriei, al dialogului și alformării generațiilor viitoare. Cultura ne ajută să înțelegem cine suntem, de unde venim și cumputem privi lumea cu mai multă empatie, curiozitate și responsabilitate.
În acest spirit, muzeul își deschide larg porțile pentru toți cei care doresc să se apropie deistorie, artă, știință și patrimoniu, într-un cadru accesibil și prietenos.
Publicul este invitat să viziteze:
• Expozițiile permanente ale secțiilor muzeale:
– la Secția de Istorie și Arheologie – expoziția „Orașul întărit”, o incursiune în evoluția orașului și a comunității sale;
– la Secția de Etnografie și Artă Populară – expoziția „La Bâlci. Târgurile mureșene și lumearurală” dedicată lumii schimburilor, tradițiilor și întâlnirilor dintre oameni;
– la Secția de Științele Naturii – o amplă colecție dedicată naturii, de la fosile și mineralogiepână la habitate și biodiversitate, inclusiv impresionantul schelet de rinocer lâno, vechi de miide ani, care întâmpină vizitatorii chiar de la intrare;
– la Palatul Culturii – cele două galerii de artă, expoziția dedicată lui Bernády György și Sala deOglinzi, unul dintre cele mai spectaculoase spații simbol ale orașului.
• Expozițiile temporare aflate în desfășurare:
– la Secția de Istorie și Arheologie – „File din istoria unui Muzeu”, o expoziție recent deschisă, și„Enigmele comorilor”, o invitație la descoperirea obiectelor cu povești ascunse;
– la Secția de Etnografie și Artă Populară –„ Izvod și simbol. Artă și autentic în colecția Maria Dumitru”, o expoziție de costume tradiționale și sensurile lor profunde, precum și „Mureșeni în tranșeele Marelui Război”, dedicată memoriei și experiențelor locale din timpul Primului Război Mondial;
– la Palatul Culturii – Secția de Artă Românească – expoziția dedicată artistului „Aurel Ciupe”,una dintre figurile marcante ale artei românești moderne.
– La Secția de Științele Naturii – „Păsările altfel” – prima expoziție pedagogică despre păsările din România
Prin această inițiativă, Muzeul Județean Mureș își reafirmă misiunea de instituție vie, deschisă comunității — un spațiu în care cultura nu este doar expusă, ci trăită, înțeleasă și împărtășită.
Consiliul Județean Mureș a aprobat în ședința din 30 decembrie reorganizarea Muzeului Județean Mureș, după ce în cursul anului 2025 instituția a deschis publicului trei noi obiective muzeale.
Cele trei case memoriale și ansambluri nou intrate în circuitul cultural al județului sunt Casa-atelier „Ion Vlasiu” din Bistra Mureșului, comuna Deda, Ansamblul memorial Petőfi Sandor din Albești și Casa memorială „Gheorghe Șincai” din Râciu.
Pentru a asigura funcționarea acestor noi obiective, conducerea Muzeului Județean Mureș a solicitat suplimentarea structurii organizatorice cu trei posturi noi de referent cu studii medii, care vor deservi aceste locații.
Ca urmare a acestor dezvoltări, consiliul județean a aprobat noua organigramă și statul de funcții ale Muzeului Județean Mureș, care va număra un maxim de 117 posturi, precum și regulamentul de organizare și funcționare actualizat.
Buduroaiele sau coşniţele, folosite încă de pe vremea dacilor, precum şi modul în care se practica albinăritul tradiţional au fost prezentate, miercuri, unui grup de elevi la Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin de către singurul vânător de albine sălbatice din ţară, Mihai Grama din satul Căcuciu, declarat anul trecut Tezaur Uman Viu la categoria apicultură.
„Am prezentat astăzi meşteşugul de făcut coşniţe. Coşniţa reprezintă buduroaiele sau adăposturile pentru albine de pe vremea dacilor sau mai de demult. Acum 50 de ani, 100 de ani, de exemplu, orice ţăran din România ştia să confecţioneze o coşniţă şi să o lipsească cu lut şi cu balegă de cal, fiindcă dacă pui numai argilă, crapă. Aşa se făcea. O coşniţă adusă aici e chiar de la bunicul meu, de la Orşova Pădure, dar orice casă ţărănească sau majoritate aveau, undeva în târnaţ, după casă, lângă grajd, toţi aveau cinci-şapte-zece-cincisprezece stupi. Uite aici avem nişte exponate. Vedeţi asta, de exemplu, din alun despicat, cum să fac coşărcile, coşurile şi alte obiecte de artizanat. Aia e din nuiele de răchită şi din curpen (…). Le arăt la copii exact cum se împleteşte din curpen şi cum se lipea, meşteşugul, aşa cum se face o coşniţă. Atunci nu aveau oamenii scule de lucrat în lemn, totul era manual, totul era din brişcă, din bardă, era foarte simplă viaţa şi, mai mult decât atât, aveau pe lângă casa lor această materie primă gratuită”, a declarat presei Mihai Grama.
Tezaurul Uman Viu, Mihai Grama este recunoscut pentru practicarea bărcuitului, o metodă antică prin care oamenii de la poalele munţilor Gurghiu şi Călimani îşi făceau provizii de miere.
El spune că mierea depusă de albine în fagurii din coşniţe este mult mai gustoasă decât cea obţinută în fagurii existenţi azi în stupii moderni şi că un institut de cercetare din Germania a început deja să reia tradiţia mierii obţinute în coşniţă.
„Gustul la mierea din fagure îi altul. În primul rând primeşti certificare ecologică în secunda doi, fiindcă nu poţi să pui foiţă din plastic sau din parafină sau din altceva. Şi totul e natural, totul e pur, aşa cum era o dată. Plus gusturile nealterate (…). Acum coşniţele sunt înlocuite cu stupi moderni, mobili, de diverse tipuri, cu rame de unu pe unu, trei pe patru, unu pe doi, din brad sau din poliuretan sau din polistiren, chiar şi din plastic, deci sunt de toate tipurile, găsim pe piaţă, se fac şi în România, chiar la Târgu Mureş, din poliuretan. Se importă din diverse ţări, din plastic, din tot felul de combinaţii, izolat cu tot felul de facilităţi de vizitare, de hrănire, cu funduri anti-varroa, cu plasă, ca să vezi infestaţia de varroa. Dar vă spun că foarte multe stupine deja reintroduc coşniţa şi clăditul natural. E o altă dimensiune la celulă, nu se mai dezvoltă varroa are şi rol de combatere biologică. Fiecare intervenţie umană într-un stup, să deschizi, să dai fum etc. e ca revoluţie, o debandadă totală. Îi trebuie cel puţin două zile să-şi revină şi fiecare albină să ştie ce are de făcut, să-şi reia activitatea”, a precizat Grama.
Apicultorul le-a arătat copiilor un stup cu un geam de sticlă, unde au putut să vadă albinele cum lucrează pe fagure.
„Copiii trebuie să vadă şi să ştie de unde am pornit, care ne sunt tradiţiile, care ne sunt rădăcinile şi trebuie să vadă şi partea bună şi frumoasă a lucrurilor (…). Ei trebuie să ştie să-şi aleagă în viitor ce consumă. Am avut un record, nu am deschis opt ani o coşniţă. Să ai opt ani şi să nu ai controlul în el, asta spune ceva. Astăzi sunt care se uită în fiecare săptămână în stup şi e o problemă pe plan mondial cu diverse boli, viruşi şi toate nenorocirile. Dar eu sper ca oamenii să înţeleagă că nu trebuie să ne pierdem tradiţiile, rădăcinile şi obiceiurile, mai ales culinare. La Ziua Crucii întotdeauna se făcea vânătoarea de albine, chiar dacă aveau albine şi acasă, bunicul meu avea şi acasă, dar era mai interesant să meargă să umble două zile în pădure, să găsească, să taie, să aducă un fagure şi să se bucure toată familia, toţi vecinii, neamurile şi prietenii. La un om suferind, pe patul de moarte, îi duceau o bucată de fagure din ăla din pădure şi era ceva magic. Nu există nimic în alimentaţia modernă care să poată înlocui polenul, păstura, lăptişorul de matcă şi beneficiile consumului de produse apicole”, a subliniat Mihai Grama. AGERPRES
Muzeul Județean Mureș anunță că, prin hotărârea Consiliului Județean Mureș, domnul dr. Botond Rezi a fost numit în funcția de director interimar al instituției.
Născut la 27 septembrie 1981, dr. Rezi Botond este muzeograf grad IA în cadrul instituției, unde activează de aproape două decenii. Specialist în arheologie preistorică, a coordonat și participat la numeroase cercetări arheologice de teren, atât în județul Mureș, cât și în alte zone ale României și în proiecte internaționale.
Este doctor în arheologie al Universității Eötvös Loránd din Budapesta, deține atestat de expert în bunuri arheologice și istorico-documentare și este arheolog expert acreditat de Ministerul Culturii.
De-a lungul carierei, a fost implicat în organizarea unor conferințe științifice internaționale de prestigiu și a contribuit la realizarea unor expoziții de referință în România și în străinătate.
Dr. Rezi Botond este bursier Alexander von Humboldt (Deutsches Archäologisches Institut, Berlin) și bursier Bolyai János al Academiei Maghiare de Științe, recunoașteri care atestă valoarea cercetărilor sale în domeniul arheologiei și impactul lor în plan internațional.
Activitatea sa științifică este dublată de o bogată experiență editorială și de expertiză în domeniul patrimoniului, contribuind la clasarea și protejarea unor obiecte arheologice de mare valoare.
Numirea sa reprezintă o garanție a continuității și a dezvoltării Muzeului Județean Mureș, o instituție culturală de referință la nivel regional și național:
„Muzeul Județean Mureș nu este doar un spațiu al trecutului, ci un loc viu, unde memoria, educația și cercetarea se întâlnesc pentru a da sens prezentului și a inspira generațiile de mâine. Îmi doresc ca instituția noastră să rămână un reper de profesionalism și deschidere, un partener de dialog pentru întreaga societate.”
În luna iulie 2025, Muzeul Județean Mureș le propune copiilor cu vârste între 6 și 12 ani o serie de activități educative, creative și interactive, desfășurate în limba română, maghiară, iar la cerere, și în engleză sau franceză. Programele sunt gândite special pentru a stimula curiozitatea, creativitatea și dorința de cunoaștere a celor mici, oferindu-le totodată ocazia de a învăța prin joacă, explorare și dialog.
Una dintre cele mai atractive secțiuni ale acestui demers este Secția de Istorie și Arheologie, unde copiii sunt invitați să descopere lumea fascinantă a trecutului în cadrul unor ateliere captivante. Activitățile vor avea loc în clădirea muzeului din Cetate, între orele 10:00 și 12:00, în zilele de 30 iunie și 7 iulie.
Inițiativa Muzeului Județean Mureș reprezintă o oportunitate valoroasă pentru ca cei mici să petreacă timp de calitate în vacanța de vară, într-un cadru cultural care îmbină învățarea cu distracția.
Muzeul Județean Mureș organizează, și în această vară, activități educative, creative și interactive destinate copiilor cu vârste între 6 și 12 ani. Programele sunt desfășurate în limba română și/sau maghiară, în cadrul tuturor secțiilor muzeului.
Înscrierea se face individual pentru fiecare secție, folosind datele de contact indicate.
Secția de Istorie și Arheologie
Ateliere în limba maghiară – luni, între orele 10:00–12:00, în clădirea din Cetate
Date: 30 iunie și 7 iulie
Taxă de participare: 10 lei/copil
Înscrieri: istoriemjm@gmail.com
Locuri limitate
30 iunie – Ucenic orfevru: atelier de confecționare și decorare a unui ulcior, cu elemente inspirate din Epoca Bronzului.
7 iulie – Ținută de nuntă: copiii vor participa la reconstituirea vestimentației istorice pentru o nuntă de epocă.
Ateliere romane – marțea în Cetate
Ore: 10:00–12:00
Vârsta: 6–12 ani
Limbaj: bilingv (română/maghiară; disponibil și în engleză sau franceză, la cerere)
Înscrieri: 0747 773 299
Teme abordate:
modelaj din lut
rețete romane
plante cultivate în Antichitate
comerțul și mirodeniile
confecționarea de bijuterii inspirate din artefacte
Secția de Științele Naturii
Școala de vară la muzeu – în fiecare vineri, între orele 10:00–12:00, la sediul din strada Horea nr. 24
Programul propune activități interactive care consolidează cunoștințele din biologie, geografie și științele pământului. Activitățile se desfășoară în limba română și maghiară.
Taxă: 10 lei/copil/zi
Înscrieri: marți, miercuri și joi, între orele 9:00–13:00, la sediul muzeului sau la telefon: 0740 189 067
Locuri disponibile: 25 pentru fiecare atelier
Calendarul activităților:
4 iulie – Din lumea fluturilor (coordonator: dr. Mihaela Sămărghițan)
11 iulie – De ce au dispărut dinozaurii? (coordonator: dr. Alexandru Solomon)
18 iulie – Reporterul naturii (atelier de jurnalism despre natură, coordonat de Iulia Vizi)
25 iulie – Păsările, altfel (coordonator: prof. Daniela Botoș)
Secția de Etnografie și Artă Populară
Ateliere organizate în fiecare joi, între orele 10:00–12:00, la sediul din Piața Trandafirilor nr. 11
Programul este destinat copiilor cu vârste între 6 și 14 ani și este susținut de meșteri populari.
3 iulie – Cu șevaletul la muzeu
10 iulie – Mi-am cusut o batistuță
17 iulie – Măsurători și jocuri la târg
24 iulie – Mărgelim, mărgelim și nu ne mai oprim (invitat: Maria Kulcsar)
31 iulie – Meșteșugul împletitului (invitat: Kiss Jozsef)
Secția de Artă – Palatul Culturii
Activitățile au loc miercurea, între orele 10:00–11:30
Calendarul atelierelor:
2 iulie – Copilărie pictată (Galeria de Artă Maghiară 1850–1920)
9 iulie – Atelier de modelaj (inspirație din China antică)
16 iulie – Pe urmele lui Bernády (activitate creativă în expoziția Bernády György)
23 iulie – Portretul și autoportretul (galeriile de artă din Palatul Culturii)
30 iulie – Misterele Armatei de Teracotă (atelier în cadrul expoziției „Soldații de Teracotă”)
Înscrieri: 0726 600 565 sau educatie@muzeulmures.ro
Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Județean Mureș organizează, în perioada 25-27 iunie 2025, conferința de comunicări științifice cu participare internațională Preocupări recente în cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural, aflată la cea de a XIX-a ediție.
Deschiderea oficială va avea loc în „Sala Mică” a Palatului Culturii din Târgu Mureș, în data de 26 iunie 2025, la orele 10,00.
Conferința valorizează preocupările din ultimii ani în cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului muzeal, pentru Secțiunea Științele naturii, precum și programele și proiectele educaționale care au la bază promovarea patrimoniului cultural, dedicate publicului larg, care s-au dovedit a fi de succes în anii 2024 și 2025, pentru Secțiunea Pedagogie muzeală.
Au răspuns invitației la eveniment:
– cadre didactice universitare și cercetători științifici de la: Universitatea Queen’s, Belfast din Marea Britanie, Centrul de Biologie al Academiei de Științe a Republicii Cehe, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca,Universitatea din București, Universitatea Politehnică din București, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Institutul de Biologie București al Academiei Române, Institutul de Speologie „Emil Racoviță” București al Academiei Române, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice din București, Institutul de Geodinamică al Academiei Române, Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca;
– cercetători științifici și muzeografi de la instituții muzeale din România: Complexul Muzeal Național Neamț din Piatra-Neamț, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Muzeul Regiunii Porților de Fier Drobeta din Turnu Severin,, Muzeul Județean Teleorman din Alexandria, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud din Bistrița, Muzeul Județean Argeș din Pitești, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, Muzeul Zoologic din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Centrului Muzeal Eco-Turistic Delta Dunării din cadrul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean Mureș din Târgu Mureș;
– specialiști de la: Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Grupul de Explorări Subacvatice şi Speologice din Bucureşti, TRANSGEX SA din Oradea, THERMOZOIC SRL din Oradea, Nova ApaServ din Botoșani;
– cadre didactice din învățământul preuniversitar, care activează în domeniul pedagogiei muzeale de la: Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, Grădinița cu Program Prelungit „Arlecchino” – structură a Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 6 din Târgu Mureș, Grădinița cu Program Prelungit ,,Căsuța cu povești” din Bistrița .
Programul cuprinde:
– prezentarea volumelor:
MARISIA. NATURAL SCIENCES IV(prezintă prof. univ. dr. ing. Vlad A. CODREA, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca);
PEDAGOGIE MUZEALĂ, ȘTIINȚELE NATURII X(prezintă prof. dr.Hadrian-Vasile CONȚIU, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca);
– susțineri de comunicări din următoarele domenii: biologie (botanică, zoologie), geologie, muzeologie și pedagogie muzeală – domeniul științele naturii;
– momentul festivRevista PEDAGOGIE MUZEALĂ. ȘTIINȚELE NATURII – la ceas aniversar.
Comunicările prezentate vor fi publicate ulterior în anuarul Muzeului Județean Mureș, MARISIA. NATURAL SCIENCES V, respectiv, în revista de pedagogie muzeală a Muzeului Județean Mureș, PEDAGOGIE MUZEALĂ, ȘTIINȚELE NATURII XI.
Joi, 20 iunie 2025, de la ora 17:00, la Secția de Etnografie și Artă Populară va avea loc vernisajul expoziției „Izvod și simbol. Artă și autentic în colecția Maria Dumitru”.
Evenimentul reunește o selecție de piese textile tradiționale, lucrate cu migală și sensibilitate, ce reflectă legătura profundă dintre meșteșug, identitate culturală și lumea satului românesc. Firele cusute pe pânză devin purtătoare de simboluri și povești despre rădăcini, memorie și continuitate.
Colecția Mariei Dumitru se remarcă prin autenticitate și rafinament, ilustrând un demers artistic care respectă izvodul tradiției și readuce în actualitate valorile culturii populare.
Maghiarii din Zăbala îl menţionează cu mândrie pe fondatorul muzeului, Pozsony Ferenc, academician şi profesor de etnografie în Cluj. În mai multe decenii de muncă a reuşit să înfiinţeze muzeul etnografic, în vecinătatea casei natale, prezentând materiale şi obiecte valoroase. În data de 14 septembrie 2003 a fost deschisă prima expoziţie permanentă, Cultura tradiţională a ceangăilor din Moldova. Din anul 2005 colecţia a devenit o secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe.
La parterul clădirii centrale sunt prezentate interioare tradiţionale din Lespezi, Oituz, Bacău, Pustiana, cât şi atelierul olarului Gabor Raimund din Oituz. Expoziţia prezintă cele mai importante momente ale vieţii sacrale şi profane a ceangăilor din Moldova: naşterea, copilăria, tinereţea, nunta şi înmormântarea. În prima încăpere al casei ţărăneşti, turiştii pot să viziteze o mică expoziţie fotografică referitoare la monumentele istorice din Zăbala: biserica reformată fotificată, conacul Basa şi Mikes, biserica ortodoxă română veche.
Totodată sunt expuse veştminte şi alte exponate uzuale păstrate în interioarele private, cât şi obiecte legate de istoria locală. Într-o altă încăpere sunt expuse cahlele tradiţionale ţărăneşti din secolul XIX-XX, găsite la Zăbala, porturile de sărbătoare ale românilor şi secuilor din localitate. În ultima încăpere se regăseşte o secvenţă din cutura interioarelor ţărăneşti, o cameră de oaspeţi din perioada interbelică.
Ne-am regăsit astăzi într-un loc care păstrează nu doar obiecte, ci întregul suflet al comunității mureșene. Cu fiecare an, Muzeul Etnografic din Reghin și-a împlinit, cu dăruire, misiunea de a lega trecutul de prezent, sacrul de profan, tradiția de viața noastră cotidiană.
Mă leagă multe amintiri de oamenii care dau viață acestui muzeu. De aici, din bisericuța de lemn, am avut prima intervenție în direct la Revista Radio de Cultură, realizată de Valentin Marica, la aniversarea de 45 de ani a muzeului. Și tot atunci, am îmbrăcat pentru prima dată, un port popular autentic!
Prin bisericuța din muzeu, prin porți, textile sau uneltele, dar și prin poveștile adunate aici, ne recunoaștem pe noi. Și viața și esența noastră.
Felicit echipa muzeului pentru această lucrare tăcută, dar profundă, de păstrare a identității noastre. Felicitări, dnă manager Roxana Maria Man!
La mulți ani, Muzeului Etnografic „Anton Badea”! Să dăinuiți, cu lumină și rost, în inima Reghinului și a culturii românești!
Din 2011 Muzeul Folcloric Secuiesc al Casinului își așteaptă vizitatorii într-o locație nouă. Anterior, colecția ce conține valorile folclorice ale Casinului putea fi admirată în conacul Balási. După ce conacul a fost folosit în alte scopuri, colecția valoroasă a fost găzduită în gospodăria Dr.ului Bodó Imre. O piesă remarcabilă este și poarta secuiască a casei construită în anii 1920. Acum putem admira obiectele vechi într-un mediu cu arhitectură populară, într-o casă cu o prispă spațioasă.
Există mai mult de o mie de obiecte etnografice colectate pe parcursul anilor. Colectarea a început în anii ’70 la îndrumarea directorului școlii – Miklós Márton, cu ajutorul comunității și al elevilor. După moartea fondatorului micul muzeu a avut o soartă tristă, conacul fiind jefuit în repetate rȃnduri, aşa încât nu a mai fost potrivit pentru vizite. Inventarele vechi s-au pierdut iar obiectele au fost deteriorate de termite și molii. Îngrijirea colecției a fost preluată de familia Bodó. Cu ajutorul lui Mihály Ferenc – restaurator de lemne, a lui Szőcs Gazdag Enikő – curatoare și colaboratoare a Muzeului Național Secuiesc, și cu ajutorul comunității locale, obiectele au fost inventariate din nou, sistematizate corect și scutite de dăunători.
Amenajarea noului spațiu nu a fost deloc ușoară. Neavȃnd destul mobilier de bucătărie, muzeul a păstrat mobilierul original, cumpărat împreună cu casa. Într-o cameră a fost așezat un război de țesut. Proprietarul casei este de părere că această colecție se potrivește mai bine în casa cu prispă decȃt în conac, unde de exemplu căruța a fost așezată într-o sală de la etaj, iar aici este ținută în hambar, ca pe vremuri. Cu toate acestea, nu pot fi expuse toate obiectele în aceste spații, ci numai cȃte unul, două din fiecare model, celelalte fiind depozitate în pod.
Turiștii și vizitatorii sunt primiți într-un mediu prietenos și confortabil. Oaspeții sunt așteptați și îndrumați de o doamnă care locuiește într-o casă vecină.
Muzeul Universității „George Emil Palade” este, pentru al cincilea an consecutiv, partener al Muzeului Județean Mureș la Noaptea Muzeelor și se alătură astfel evenimentului desfășurat în întreaga Europă.
Ediția din acest an se va desfășura sub semnul celor 80 de ani de învățământ medical superior continuu la Târgu Mureș, pe tot parcursul zilei de sâmbătă, 17 mai 2025, până târziu în noapte, simultan cu alte evenimente similare din mai multe țări europene.
Sub deviza „Lumina se stinge, cultura se aprinde”, dar și în spirit aniversar, organizatorii Muzeului Universității „George Emil Palade” au pregătit vizitatorilor expoziții și tururi ghidate în spațiile partenere din generosul campus al Universității.
În zona expozițională a Muzeului, participanții vor avea ocazia să viziteze expoziția permanentă dedicată istoriei UMFST G.E. Palade Târgu Mureș, precum și expoziția temporară „Din trecut în prezent – clădiri reprezentative din istoria arhitecturii”, o reinterpretare în context contemporan a câtorva dintre cele mai semnificative clădiri din istoria arhitecturii, realizată de studenții programului de studii Arhitectură, anul I.
De asemenea, vor fi deschise publicului spațiile partenere ale Muzeului. Biblioteca Universității și Sala Muzeu de Istoria Medicinii și Farmaciei vor întâmpina vizitatorii cu resurse educaționale moderne și vechi, dar și cu un remarcabil fond de colecții speciale: manuscrise, cărți vechi, lucrări științifice, instrumente și obiecte medicale și farmaceutice, diplome, medalii și materiale iconografice.
Grădina Botanică a Universității aduce un plus de unicitate, adăpostind în regim natural peste 1.000 de specii de plante din întreaga lume, provenite din diverse biotopuri – specii valoroase din punct de vedere medicinal și ornamental.
Vizitatorii vor putea realiza și un tur al campusului Universității, descoperind un spațiu modern și multicultural, cu facilități care reflectă atât tradiția, cât și inovația unei universități cu 80 de ani de istorie, implicare comunitară și evoluție continuă.
Intrarea este liberă pentru toți iubitorii de artă și cultură.
Muzeul Judeţean Mureş a anunţat, miercuri, că premergător evenimentului Noaptea Muzeelor vernisează expoziţia „Enigmele comorilor”, care va cuprinde materiale arheologice valoroase şi enigmatice descoperite cu detectoarele de metale de către cei numiţi „căutătorii de comori”.
„Secţia de Arheologie are plăcerea de a anunţa deschiderea oficială a expoziţiei temporare ‘Enigmele Comorilor’, al cărei vernisaj va avea loc joi, 15 mai 2024, ora 17:00, în incinta Secţiei de Arheologie din Cetate. Expoziţia va putea fi vizitată pe termen lung, până în martie 2026. Ce transformă un obiect arheologic într-o comoară? E valoarea materială, contextul în care a fost descoperit sau poate povestea – adesea pierdută – pe care o poartă cu sine? Expoziţia ‘Enigmele comorilor’ propune o incursiune inedită în lumea acestor întrebări, prezentând o selecţie de piese arheologice valoroase şi enigmatice, provenite din descoperirile realizate în urma detecţiei cu detectorul de metale pe teritoriul judeţului Mureş. Publicul va avea ocazia să admire artefacte rare, unele expuse pentru prima dată, grupate tematic în jurul ideii de comoară: obiecte din metale preţioase, tezaure monetare, depozite de bronzuri, fragmente de istorie ce ridică mai multe întrebări decât răspunsuri”, a transmis Muzeul Judeţean Mureş într-un comunicat de presă.
Echipa care a realizat expoziţia susţine că fiecare piesă expusă invită vizitatorul nu doar să contemple, ci şi să investigheze, să devină, pe rând, explorator, arheolog şi interpret al trecutului.
„Această expoziţie nu este doar despre comori, ci despre ceea ce ne spun – sau nu ne spun – ele. Obiectele arheologice sunt martori tăcuţi ai trecutului. Uneori ne vorbesc clar, alteori ne lasă în suspans. Aici intervine rolul nostru: să citim, să interpretăm şi, mai ales, să întrebăm”, a subliniat curatorul expoziţiei, Rezi Botond, arheolog în cadrul Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş.
Conceptul expoziţional a fost realizat în colaborare cu o echipă interdisciplinară formată din dr. Berecki Sándor, dr. Coralia Dorina Bonta, dr. Daniel Cioată, dr. László Keve, dr. Nicoleta Man şi dr. Rita E. Németh.
„Împreună, aceştia au construit un traseu expoziţional coerent şi captivant, menit să trezească curiozitatea vizitatorilor de toate vârstele. Unele tezaure sunt enigmatice datorită condiţiilor neclare de descoperire, altele sunt adevărate comori datorită obiectelor ce o compun (…). Expoziţia nu îşi propune să dea verdicte, ci să deschidă perspective: ce înseamnă ‘valoare’ în arheologie? Unde începe fascinaţia şi unde se termină certitudinea ştiinţifică?”, se menţionează în comunicat. AGERPRES
La Tîrgu Secuiesc, prima breaslă, cea a tăbăcarilor, a fost înfiinţată în 1572, pe timpul domniei lui Báthory István. În 1807, această breaslă avea 56 de membri. La data de 1 mai 1638, principele Rákóczi György I a semnat la Alba Iulia documentul atestând privilegiile cizmarilor.
Ei au fost cei care, împreună cu pantofarii au dominat viaţa economică a oraşului. Încălţămintea realizată din piele tăbăcită a fost, la acea vreme, una dintre cele mai căutate produse. Tradiţia breslelor s-a păstrat până în anul 1947. În viaţa economică a oraşului au avut un rol însemnat şi cojocarii, olarii, curelarii, precum şi croitorii.
Muzeul Breslelor a fost inaugurat în 1972, în incinta fostei primării (construită în 1857), fiind o secţie a Muzeului Naţional Secuiesc, înfiinţat cu scopul de a prezenta istoria breslelor şi a asociaţiilor meşteşugăreşti locale. Adunarea materialului şi realizarea expoziţiei este strâns legată de numele profesorului de istorie Incze László.
Muzeul Județean Mureș are plăcerea de a vă invita la vernisajul expoziției personale semnate de artistul plastic Részegh Botond, intitulată „Splendid Solitude”, care va avea loc în data de 9 mai 2025, ora 18:00, în spațiul Secției de Istorie și Arheologie, situată în inima Cetății Târgu Mureș.
Un artist al introspecției, o expoziție a profunzimii umane „Splendid Solitude” este o meditație vizuală asupra existenței, o reflecție artistică asupra tensiunii dintre individ și colectiv, dintre efemer și etern. Cu un limbaj grafic minimalist, dar încărcat de tensiune emoțională, Részegh Botond construiește un univers esențializat, în care figura umană este redusă la gest, la siluetă, la vibrație interioară. Lucrările sale sunt marcate de introducerea unor linii orizontale și verticale ce structurează compoziția și creează un spațiu de referință – o metaforă a încadrării existențiale a ființei în lume .
Titlul expoziției, „Splendid Solitude” poate fi tradus ca o juxtapunere poetică între „strălucire” și „singurătate”. Artistul propune o reinterpretare a singurătății nu ca absență, ci ca spațiu al revelației interioare, al metamorfozei personale, al ordinii interioare ce se naște din tăcere și contemplație.
Despre artist: Részegh Botond Născut în 1977 la Miercurea Ciuc, Részegh Botond trăiește și creează între România și Ungaria, fiind în prezent director artistic al Galeriei Új Kriterion (Miercurea Ciuc). Reprezentat între 2018–2024 de galeria Yi Gallery New York, a expus în importante muzee și galerii internaționale: Muzeul Național de Artă al României, Yi Gallery New York, Gallery MC New York, Palatul Mogoșoaia, REÖK Szeged, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, printre altele. Lucrările sale se regăsesc în colecții prestigioase, precum cele ale regretatului Papa Francisc, Prințului Albert II de Monaco și Universității Northeastern din Boston.
Curator: Petrányi Zsolt – o voce de referință în arta contemporană central-europeană Expoziția este curatoriată de Petrányi Zsolt, unul dintre cei mai respectați istorici și curatori de artă din Ungaria. Fost director al Műcsarnok (Kunsthalle) din Budapesta, curator al Pavilionului Ungariei la Bienala de la Veneția și, din 2011, coordonator al Departamentului de Artă Contemporană al Galeriei Naționale Maghiare, Petrányi aduce o profunzime curatorială remarcabilă expoziției. Colaborarea sa cu Részegh Botond evidențiază transformarea interiorului uman în limbaj plastic și construirea unei narațiuni vizuale în care liniștea devine voce.
Date despre expoziție: Durată expoziție: 9 mai – 21 septembrie 2025 Intrarea este liberă la vernisaj.
Un eveniment organizat de Muzeul Județean Mureș cu sprijinul Consiliului Județean Mureș.
Muzeul Naţional Secuiesc este unul dintre cele mai vechi muzee maghiare. Bazându-se pe colecţia proprie a familiei şi pe profesionalismul lui Vasady Nagy Gyula, văduva Cserey Jánosné Zathureczky Emilia a organizat în Imeni materialul care urma să fie expus şi care a devenit avere obştească în anul 1879, fiind transportat la Sfântu Gheorghe. Până în anul 1892, muzeul a fost găzduit de către clădirea Colegiului Székely Mikó, la etajul aşa-numitei case Béldi. După demolarea acestei case, materialul a fost găzduit de către cele două anexe ale şcolii.
Încă din anul 1890, s-a iniţiat o acţiune de colectare a fondurilor necesare construirii unei clădiri individuale, destinate găzduirii exclusive a muzeului. Primul plan de construire a muzeului a fost făcut de către Huszka József, această încercare fiind urmată ulterior de mai multe planificări. În sfârşit, în anul 1911, arhitectul Kós Károly a fost însărcinat de către Ministerul Educaţiei şi Religiilor cu proiectarea ansamblului de clădiri. În aprilie anul respectiv, Kós a făcut desenele tehnice, tot în anul respectiv, luna iulie, a proiectat şi locuinţele paznicilor angajaţi de către administraţia muzeului. Construcţia propriu-zisă a fost începută în august, 1911, iar spre sfârşitul anului următor clădirea principală precum şi locuinţele paznicilor au fost finalizate. La început, arhivele au fost situate la parter în aripa nordică a clădirii, în timp ce aripa sudică găzduia biblioteca şi sala de lectură (ultima fiind sala în care vizitatorii, începând din anul 1943, pot vedea expoziţia care prezintă evenimentele Revoluţiei din 1848). La primul etaj a fost organizat materialul de ştiinţe ale naturii (astăzi cei interesaţi pot vizita expoziţia legată de evenimentele importante petrecute în Evul Mediu), precum şi materialul etnografic (astăzi expoziţie arheologică în sala numită László Ferenc). Deasupra arhivelor era un hol destinat garderobei (astăzi expoziţie prezentând lucrări ale copiilor) care ducea spre sala de festivităţi ( astăzi Sala Bartók), care servea drept sală destinată conferinţelor şi drept galerie.
În subsol a fost înfiinţată o altă locuinţă cu scop administrativ, precum şi un atelier de preparare, iar în aripa, unde se afla corpusul pentru materialul arheologic s-a făcut un atelier de tâmplărie. În ambele aripi s-au înfiinţat mai multe depozite. Cele două aripi erau susţinute de un turn care se afla deasupra intrării principale, ceea ce scoate în evidenţă construcţia simetrică a clădirii. Un alt atelier a fost înfiinţat în aripa vestică a clădirii, locul căruia a fost preluat de alte depozite.
Gardul cimitirului precum şi turnul de deasupra porţii sunt acoperite de ţigle tip Zsolnay.
Precum am mai menţionat, clădirea se evidenţiază printr-o evidentă structură simetrică. Arhitectul nu s-a folosit de culori, de linii sau soluţii arhitecturale care să împartă suprafeţele. Toţi pereţii sunt suprafeţe albe netede, varietatea fiind asigurată doar de diferitele tipuri de intrări în clădire. Clădirea principală a Muzeului Naţional Secuiesc este, de fapt, una dintre cele mai reuşite şi frumoase opere ale arhitectului, care este completată de locuinţa destinată paznicului. Se poate intra în ambele clădiri pe scări, care duc spre terase deschise. Elemente arhitecturale comune celor două clădiri sunt tavanele construite din lemn ale holurilor precum şi secvenţele cioplite din lemn. Astăzi, aceste clădiri găzduiesc diverse birouri şi depozite.
Conform înţelegerilor anterioare, construirea acestor clădiri s-a efectuat cu ajutorul materialelor exploatate în ţinutul secuiesc. Meşterii angajaţi au fost şi ei nativii ţinutului precum: meşterii constructori Molnár István şi Szabó Mihály, fierarul Deák András, precum şi meşterul lăcătuş Jakócs István. Materialele (piatră, ţiglă, marmură şi lemn) au fost aduse de pe Orko, din Prejmer, din pădurile înconjurătoare , Bodoc şi Lăzarea. Doar ţiglele acoperite cu smalţ au fost aduse din Kunszentmárton, Ungaria.
Detaliile interiorului, plănuite şi lucrate cu mare migală, au fost efectuate de către meşteri locali, în timp ce lămpile din clădire, precum şi interiorul bibliotecii au fost aranjate de către lucrătorii unor firme din Budapesta. Clădirile muzeului se evidenţiază prin eleganţa suprafeţelor netede şi unitatea micilor detalii.
Parcul dendrologic din jurul ansamblului de clădiri completează valoarea artistică şi arhitecturală a acestuia. Parcul s-a înfiinţat cu scopul de-a prezenta speciile de arbori caracteristice acestei regiuni.
Arhitectul a participat personal la toate lucrările efectuate în zonă. De numele său se leagă şi ideea de completare şi lărgire a clădirii muzeului, care se lupta cu problema lipsei acute de spaţiu încă din 1898. Kós a vehiculat ideea prelungirii ambelor aripi ale clădirii principale, această idee fiind realizată parţial prin completarea aripii nordice. Această aripă s-a înfiinţat pentru stocarea materialului folcloric adunat, precum şi cea a materialului galeriei. În anul 1978, după moartea arhitectului (1977), aripa nordică şi-a primit forma finală. Galeria este singura care nu a fost mutată în această parte, deoarece nivelele superioare ale Bazarului de pe piaţa principală au fost destinate pentru găzduirea sa.
Materialul expoziţiei „Aurul principilor” s-a întors în Ungaria – a anunţat, sâmbătă, Balázs Hankó, ministrul Culturii şi Inovării din Ungaria, într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.
Balázs Hankó a declarat că expoziţia „Aurul principilor” a ajuns în Ţinutul Secuiesc în urmă cu aproximativ nouă luni, iar vizitatorii au putut să îl vadă mai întâi la Miercurea Ciuc, apoi la Târgu Mureş.
„Autorităţile române au ridicat ulterior tot felul de obstacole în calea transportului, dar noi nu am ezitat şi am trimis maşina blindată a Băncii Naţionale a Ungariei pentru aurul principilor, care, în zorii acestei zile, a trecut graniţa şi acum se află la Muzeul Banilor din Budapesta – a explicat politicianul.
Balázs Hankó a adăugat că, pentru ca toată lumea să înţeleagă de ce aurul principilor este atât de interesant, acesta va fi expus la Muzeul Naţional al Ungariei începând cu 15 martie, iar 50% din veniturile obţinute din vânzarea biletelor vor fi direcţionate către muzeele din Ţinutul Secuiesc.
La finalul mesajului, ministrul a mulţumit directorului Muzeului Banilor şi departamentului de securitate al Băncii Naţionale a Ungariei pentru colaborare şi reacţia rapidă.
Materialul expoziţiei „Aurul Principilor”, rămasă temporar la Târgu Mureş, s-a aflat permanent în siguranţă în depozitul muzeului – a declarat Koppány Bulcsú Ötvös, directorul Muzeului Judeţean Mureş, într-un interviu acordat portalului clujean de ştiri Krónika.
Directorul muzeului din Târgu Mureş a confirmat pentru publicaţia din Transilvania că materialul expoziţiei „Aurul Principilor”, care a rămas temporar în oraş, a fost transportat cu succes înapoi în Ungaria. Anunţul a fost făcut duminică dimineaţa de ministrul ungar al culturii, Balázs Hankó, într-un mesaj video publicat pe pagina sa de Facebook, în care a subliniat că, „în ciuda obstacolelor impuse de autorităţile române”, materialul expoziţiei a ajuns înapoi la Budapesta.
Expoziţia „Aurul Principilor – Reprezentarea suveranilor în Transilvania” oferea vizitatorilor o incursiune în epoca Principatului Transilvaniei. După prezentarea la Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş, următoarea destinaţie ar fi trebuit să fie Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, însă transportul expoziţiei nu a mai fost posibil. Poliţia şi Jandarmeria Română au informat că, potrivit unei hotărâri de guvern din 2012, transportul bunurilor culturale cu o valoare de peste 500 000 de euro trebuie realizat cu un vehicul blindat. Muzeul din Sfântu Gheorghe nu a putut îndeplini această cerinţă, astfel că materialul expoziţiei a rămas temporar la Târgu Mureş.
Koppány Bulcsú Ötvös a precizat că situaţia a fost rezolvată cu ajutorul Băncii Naţionale a Ungariei (MNB) care a pus la dispoziţie un vehicul blindat ce îndeplinea toate cerinţele impuse de Jandarmeria Română, asigurând şi protecţia corespunzătoare a obiectelor muzeale. Vehiculul şi uşile acestuia erau semnificativ mai mari decât cele ale unui vehicul blindat bancar obişnuit, permiţând depozitarea lăzilor şi containerelor cu obiectele de patrimoniu. De asemenea, vehiculul era echipat cu suspensii speciale cu perne de aer, eliminând riscul ca vibraţiile să deterioreze obiectele fragile – a explicat directorul muzeului. Acesta a menţionat că în România nu există un astfel de vehicul blindat.
Directorul muzeului şi-a exprimat recunoştinţa faţă de Banca Naţională a Ungariei, ministrul Balázs Hankó, oficialii ministerului din Ungaria şi Kelemen Hunor pentru contribuţia lor la rezolvarea situaţiei.
Acesta a precizat că materialul expoziţiei a fost ambalat, în data de 12 ianuarie, de experţii Muzeului Naţional al Ungariei şi ai Muzeului Banilor din Budapesta. Pe drumul de întoarcere, până la graniţă, transportul a fost escortat de Jandarmeria Română, iar de acolo până la Budapesta a fost însoţit de autovehicule şi agenţi înarmaţi ai Poliţiei Ungare.
În declaraţia sa pentru Krónika, directorul muzeului a menţionat că valoarea totală asigurată a expoziţiei era de 14,3 milioane de euro. Atât costurile de asigurare, cât şi cheltuielile de transport către locaţiile din Transilvania au fost acoperite de Banca Naţională a Ungariei. Cele mai valoroase exponate ale expoziţiei erau monedele de tip „csegely” din perioada principelui Apafi Mihály. Aceste monede, care nu aveau formă circulară, erau oferite drept cadouri din partea principelui şi erau expuse alături de matriţele de fier folosite pentru baterea talerilor de aur.
Koppány Bulcsú Ötvös a mai declarat că a fost depusă o propunere oficială către Ministerul Culturii din România, semnalând contradicţiile dintre prevederile Legii nr. 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural, cu cele ale Legii nr. 333/2003, referitoare la protecţia valorilor culturale şi ale Hotărârii de Guvern nr. 301/2012, care stabileşte normele de aplicare ale acesteia din urmă. A subliniat necesitatea modificării reglementărilor astfel încât acestea să fie aplicabile atât pentru muzee, cât şi pentru jandarmerie.
„Până atunci, vom organiza doar expoziţii cu o valoare sub 500 000 de euro, deoarece nu cred că vom putea asigura de fiecare dată un vehicul blindat special pentru transportul obiectelor muzeale” – a declarat directorul muzeului pentru Krónika.
Aranka Karda-Markaly, directoarea Muzeului Secuiesc al Ciucului, a declarat pentru portalul de ştiri că materialul expoziţiei „Aurul Principilor” a fost transportat la Miercurea Ciuc anul trecut cu un vehicul specializat neblindat pentru transportul obiectelor de patrimoniu, însoţit de agenţi înarmaţi, iar atât încărcarea, cât şi transportul acestuia s-au desfăşurat sub supravegherea agenţilor înarmaţi. Aceasta a amintit că muzeul din Miercurea Ciuc a găzduit de-a lungul decadelor numeroase expoziţii de mare valoare, însă nici materialele expoziţiilor Munkácsy sau Csontváry nu au fost transportate cu vehicule blindate.
„Dacă această lege nu este modificată, va deveni imposibilă aducerea expoziţiilor internaţionale în România şi, de asemenea, va fi extrem de dificil să trimitem obiectele noastre valoroase în străinătate pentru expoziţii. Acest lucru ne îngreunează foarte mult activitatea pe viitor” – a declarat directoarea muzeului pentru Krónika. Aceasta a adăugat că în ultimele decenii s-a clădit o relaţie de încredere cu partenerii din Ungaria, însă, dacă din cauza complicaţiilor din România, înapoiarea obiectelor de patrimoniu întârzie, este posibil ca pe viitor să fie mult mai dificil să obţină împrumuturi de exponate valoroase.
Vă invităm să urmăriți clipul de promovare a Muzeului Național Secuiesc și să explorați unul dintre cele mai vechi muzee din Europa Centrală! Colecții impresionante, relicve istorice unice și expoziții interactive vă așteaptă într-o clădire cu o arhitectură deosebită, proiectată de Kós Károly.
De la artefacte milenare la simboluri ale libertății secuiești, fiecare exponat are o poveste fascinantă! Veniți să le descoperiți!
Alexandru Adrian Solomon, muzeograful care a descoperit reptila zburătoare Albadraco tharmisensis sau ‘Dragonul de Alba’ în anul 2019, în timpul unei cercetări științifice româno-americane în așa-numita ‘insulă Hațeg’, este coautor la încă o descoperire unică – cel mai vechi mamifer din țară, Kogaionon radulescui.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
Șefa Secției de Științele Naturii a Muzeului Județean Mureș, Dana Botoș, susține că în Europa există puține instituții muzeale care se pot lăuda că au un astfel de cercetător, care să aibă la activ două descoperiri de genuri noi pentru știință.
Din acest motiv, Alexandru Adrian Solomon, în vârstă de 36 de ani, este considerat ‘creierul’ secțiunii de paleontologie a Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș.
‘De când lucrez la muzeu, practic am continuat munca în ‘Insula Hațeg’, pe care o fac împreună cu colaboratorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în special cu domnul profesor Vlad Codrea. Și am adus niște noutăți comunității științifice. Practic nu sunt dinozauri, dar sunt contemporani ai dinozaurilor din Insula Hațeg. Am descris un gen nou de Terozaur, de reptilă zburătoare. L-am numit noi Albadraco tharmisensis, a fost găsit la Oarda de Jos, în momentul descoperirii era o localitate de sine stătătoare, dar acum face parte din orașul Alba Iulia. I-am dat această denumire și era un terozaur care avea o deschidere a aripilor de aproximativ 7 metri. Așa cum am spus, este un gen nou pentru știință. Deocamdată holotipul poate fi observat la Cluj, la Muzeul Universității Babeș-Bolyai, la Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie. Practic ar fi un Terozaur de mărimi mari, dar nu e cel mai mare din România, fiindcă noi l-am descoperit în România pe Hatzegopteryx, care avea o anvergură aripilor de aproximativ 12 metri’, a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Adrian Solomon.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
Muzeograful a arătat că, până în momentul acestei descoperiri, nu existau informații despre acest gen în România.
‘Erau date despre Hatzegopteryx thambema și mai era descris încă un gen, Eurazhdarcho langendorfensis, un pterozaur mai mic decât Albadraco tharmisensis – practic Albadraco are dimensiunea intermediară între cele două genuri. Dar nu este posibil să fie unul sau celălalt gen, pentru că am făcut analize și rezultatele confirmă că e un gen nou’, a precizat cercetătorul.
Solomon a spus că în momentul în care a făcut această descoperire a simțit o mare bucurie, dar până la confirmarea faptului că este vorba despre o noutate au trecut câțiva ani.
‘Prima dată te simți bine când găsești fosilele pe teren. Ai bucuria descoperirii, orice fosilă îți aduce o bucurie. Dar ca să ajungi la concluzia că e ceva nou pentru știință, trebuie să treacă câțiva ani buni, în care trebuie să compari cu ceea ce cunoști, în principal din țară, apoi din zonă, apoi din lume. Noutatea s-a conturat în peste 5 ani. La descoperirea lui Albadraco sunt autorul principal și de când sunt la muzeu, tot din ‘Insula Hațeg’ am mai descris, ca și coautor, un mamifer. Practic vorbim despre cele mai vechi mamifere care au fost descoperite pe teritoriul României. Sunt niște mamifere care se numesc multituberculate’, a arătat Alexandru Adrian Solomon.
Mamiferul descoperit de echipa din care făcea parte Alexandru avea aproximativ mărimea unui șoarece și reprezintă a doua specie a genului Kogaion de pe teritoriul României.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
‘Se asemăna cu rozătoarele actuale ca și dimensiune. Să vă faceți așa o idee, avea undeva la 15-20 de centimetri. Este o specie nouă. A fost la momentul respectiv, în 2022, o specie nouă. Se numește Kogaionon radulescui, specia fiind dedicată fostului director al Institutului de Speologie Emil Racoviță, Constantin Rădulescu, care împreună cu Petre Mihai Samson au introdus această familie a kogaionidelor în sistematica multituberculatelor. Ei sunt primii care au descris familia, mamiferii din familia respectivă, în țara noastră’, a arătat muzeograful.
El crede că acest animal probabil trăia în vizuini sau sub pământ, întrucât ‘a trăit pe lângă dinozauri și alte bestii, așa că, probabil, prefera să fie activ mai mult noaptea, ne gândim noi’. În plus, ‘se comporta ca șobolanul actual sau ca șoarecii – asta putem presupune, prin analogie, dar dentiția lui ne spune că e ca a rozătoarelor în general’.
Cât despre mare sa descoperire, Albadraco tharmisensis, Solomon a precizat că denumirea acestuia derivă din numele județului Alba, fiind descoperit la Oarda de Jos, și din latinescul ‘draco’, care înseamnă dragon. Firește că denumirea speciei a fost stabilită după ‘Tharmis’, adică numele dacic al orașului Alba Iulia.
‘Vorbim despre o așa-numită ‘insulă Hațeg’, adică acum aproximativ 70 de milioane de ani, în zona noastră exista o presupusă insulă. Unii cercetători susțin că ere clar o insulă, sunt și păreri care spun că n-ar fi o insulă, dar nu o să intrăm în detalii acum despre astea. Dovezi ale existenței acestei insule putem vedea astăzi la suprafață, în așa numitele aflorimente, adică niște deschideri naturale, ca un fel de râpe, în diverse zone ale țării, bineînțeles în Hațeg, de unde și vine numele. Dar avem și în Alba, în Rusca Montană, chiar și în județul Cluj și județul Sălaj. Practic așa ne putem face o imagine cam cum arăta insula acesta. De ce este importantă această insulă pentru comunitatea științifică? Pentru că aici au trăit reptile, acum 70 de milioane de ani, dintre care bineînțeles cele mai spectaculoase sunt dinozaurii. Erau niște dinozauri mai speciali, așa-numiți dinozauri pitici’, a precizat muzeograful.
Alexandru Adrian Solomon a afirmat că acești dinozauri și-au redus dimensiunile, dacă îi comparăm cu alți dinozauri din lume.
‘De exemplu, dacă este să ne gândim la un sauropod care viețuia în Transilvania, putem spune că atingea din vârful capului până în vârful cozii aproximativ 6 metri, Magyarosaurus, și dacă ne gândim la o rudă de-a lui din Argentina, aceasta putea atinge până la 30 de metri. Deci, diferența e destul de mare’, a mai spus Alexandru Adrian Solomon.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
Prin reamenajarea și modernizarea Secției de Științele Naturii din Târgu Mureș, în urma implementării unui proiect cu finanțare europeană în valoare totală de peste 12 milioane de lei, Alexandru Adrian Solomon s-a ocupat de sălile de paleontologie, mineralogie și petrografie.
‘Prima sală a muzeului este cea de paleontologie. În această sală noi expunem fosile, atât de plante, cât și de animale. Aici intră și nevertebrate și vertebrate. Fără doar și poate, cea cea mai importantă fosilă este cea a scheletului de rinocer lânos, care are aproximativ 50.000 de ani și provine din Siberia de Vest’, a spus Solomon.
Mentorul său, prof. univ. dr. Vlad Codrea, unul dintre cei mai renumiți paleontologi la nivel mondial, preciza la redeschiderea muzeului că aproape 90% din scheletul rinocerului lânos achiziționat de Muzeul Județean Mureș este original, lucru extrem de rar întâlnit la nivel mondial.
‘Aproximativ 90% din acest schelet este original. Este o sărbătoare în momentul în care găsești un schelet, pentru că de obicei găsești oase izolate sau dinți izolați, cam asta se găsește. Scheletele presupun o ambianță de îngropare cu totul și cu totul specială. Uitați-vă, de pildă, în Hațeg, în toată istoria Hațegului, nu s-a descoperit un schelet de dinozaur. După mult timp am reușit noi să găsim scheletul unui pui. Dar este singura piesă de dinozaur în conexiune. Asta, așa, ca să puteți realiza cât de rare sunt. Nu avem un schelet de rinocer descoperit în conexiune în România’, a explicat profesorul Vlad Codrea, la acel moment, pentru AGERPRES.
Foto: (c) Dorina Matiș/AGERPRES
Între lucrurile rare și chiar unice deținute de Secția de Științele Naturii din Târgu Mureș, a precizat Alexandru Adrian Solomon, se regăsesc fosile de plante, dar și animale, între care și cel mai mare dinte de megalodon din țara noastră.
‘Majoritatea pieselor provin din România, cu excepția unui trilobit, un fel de gândac care trăia pe adâncul mărilor acum aproximativ 350 de milioane de ani. Acesta provine din Maroc (…). În rest, toate fosilele sunt de la noi din țară. Practic fosilele acvatice de vertebrate și nevertebrate revin la diverse specii care au populat râuri, fluvii, lacuri, dar în special mări și oceane din vechimea planetei. Dintre acestea putem remarca un dinte de rechin gigant, un megaloton, care e important pentru că e cel mai mare dinte de megalodon din țara noastră. Astfel, dacă publicul vizitator vine, poate să-și facă ideea că pe teritoriul actualei Transilvanii, deoarece dintele este descoperit lângă Cluj, acum câteva milioane de ani era o mare, practic era marea în care trăiau și astfel de bestii marine gigantice. Mai sunt și schelete de pești expuse. De ce sunt importanți? Pentru că ăștia provin de pe teritoriul orașului Târgu Mureș și au fost descoperiți în momentul în care s-a săpat fundația Spitalului Clinic Județean de Urgență, de exemplu. Avem și fosile de din cretacicul terminal al așa-numitei insule Hațeg. Practic sunt fosile de aproximativ 70 de milioane de ani. Sunt și resturi de plante, dar și resturi de animale și, fără doar și poate, între acestea se remarcă câteva resturi de dinozaur. Avem și resturi de plante vechi de aproximativ 28 de milioane de ani. Acestea provin din județul Cluj’, a mai spus muzeograful.
Pentru ca oamenii să își facă o idee despre așa-numita vârstă de gheață a pământului, reprezentată prin resturile de rinocer, cel mai important este scheletul de rinocer lânos, însă la Târgu Mureș pot fi admirate și resturi de mamut și de urs de peșteră.
‘De asemenea dacă publicul vine, poate să vadă și o reconstituire a acestor animale. Avem o mini-dioramă în care apare un mamut, un urs de peșteră și rinocerul lânos. Putem observa un dinozaur animatronic, este un pui de Triceraptos, care e mai interesant pentru copii’, a conchis Alexandru Adrian Solomon. AGERPRES
Muzeul Județean Mureș, care deține un patrimoniu de peste 200.000 de bunuri culturale, unele de importanță internațională, a fost vizitat anul trecut de peste 65.000 de persoane, a anunțat, luni, conducerea instituției,
”Peste 65.000 de vizitatori la Muzeul Județean Mureș în 2024! Vă mulțumim că ne-ați fost alături și vă așteptăm și în 2025 cu expoziții captivante și experiențe de neuitat. Ce puteți vizita la Muzeu? Palatul Culturii – Secția de Artă cu colecții impresionante de artă clasică și contemporană, Secția de Științele Naturii, cu fascinanta lume a naturii, faunei și florei din regiune, Secția de Etnografie și Artă Populară – tradiții și meșteșuguri autentice, Secția de Istorie și Arheologie – comori istorice și vestigii din trecut, Parcul Arheologic de la Călugăreni – o incursiune în istoria antică. Vă așteptăm la toate locațiile noastre pentru a descoperi povești uimitoare și exponate deosebite”, a postat, luni, Muzeul Județean Mureș pe Facebook.
Muzeul Județean Mureș este una dintre cele mai mari instituții culturale ale județului Mureș, care funcționează în subordinea Consiliului Județean Mureș, având trei activități de bază: administrarea patrimoniului, cercetarea științifică și deschiderea către comunitate prin activitatea culturală și educativă.
Potrivit site-ului instituției, Muzeul Județean Mureș deține un patrimoniu de peste 200.000 bunuri culturale – 80% din patrimoniul muzeului are o importanță locală și regională, o parte având și importanță națională și internațională.
”Spre exemplu, Fibula de la Suseni, Tezaurul de la Mădăraș, Depozitul de bronzuri de la Band și Tezaurul dacic de la Sânger, aflate în colecția Secției de Arheologie a muzeului; lucrări importante semnate de Tonitza, Grigorescu și Munkácsy, aflate în Galeriile de Artă; piese de orfevrărie de secol XVII, din colecția Secției de Istorie ș.a.m.d. Patrimoniul muzeului este valorificat prin expoziții permanente, temporare sau itinerante, prin simpozioane și sesiuni naționale de comunicări științifice, precum și prin articole și studii publicate în anuarul Marisia, care cuprinde trei fascicole: Archaeologia – Historia – Patrimonium, Etnografie – Etnologie – Antropologie și Științele Naturii – Pedagogie Muzeală, cât și prin alte reviste de specialitate din țară”, a precizat Muzeul Județean Mureș pe site-ul propriu. AGERPRES/(AS – redactor: Dorina Matiș, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)
Secţia de Ştiinţele Naturii din cadrul Muzeului Judeţean Mureş oferă vizitatorilor posibilitatea vizionării virtuale a peşterii de mulaj „Căsoaia lui Ladaş”, situată în Defileul Topliţa-Deda, veche de 5 milioane de ani, echiparea cu tehnologie VR fiind parte a unui proiect mai amplu cu finanţare europeană, în valoare de peste 12 milioane de lei, accesat de Consiliul Judeţean (CJ).
„Prezentăm aici peştera ‘Căsoaia lui Ladaş’, o peşteră de mulaj, veche de 5 milioane de ani, care s-a format în rocă vulcanică, în Pliocen, care se află în localitatea Andreneasa, în Defileul Topliţa-Deda, la altitudinea de 704 de metri. Este protejată de Federaţia Română de Speologie şi de Natura 2000, o reţea ecologică de arii protejate care are scopul de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o selecţie a celor mai importante tipuri de habitate şi specii ale Europei. Vizitatorii sunt invitaţi să intre în atmosfera peşterii prin intermediul tehnologiei VR”, a declarat, pentru AGERPRES, şefa Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Judeţean Mureş, Dana Botoş.
Peştera s-a format în rocă vulcanică în perioada activă a Vulcanului Călimani-Gurghiu, are o geneză mixtă (30 de metri din galerie fiind de mulaj, iar restul de 48 de metri fiind de alterare) şi este situată între Răstoliţa şi Lunca Bradului, la extremitatea estică a satului Andreneasa, în locul numit de localnici „Căsoaia”.
Asociaţia Visit Mureş a arătat, pe site-ul propriu, că din localitatea Andreneasa încep două trasee montane marcate spre două peşteri de mulaj numite „Căsoaia lui Ladaş” şi „Peştera Mare”, care au particularităţi deosebite, „interesante ca geneză, de dimensiuni modeste, cantonate în formaţiuni vulcanogen – sedimentare”.
„Primele peşteri de mulaj au fost descoperite în România aici, pe Valea Mureşului, în zona Sălard – Andreneasa, majoritatea în partea Munţilor Călimani, iar din anul 2000 şi pe partea Munţilor Gurghiu. Până astăzi, sunt cunoscute aproape 100 de astfel de formaţiuni, din care doar 16 pot fi numite peşteri, datorită dimensiunilor, restul fiind formaţiuni pseudo-carstice, însă până acum nu au fost accesibile publicului, pentru evitarea deteriorării lor. Peşterile sunt unice în lume prin faptul că, acum 5 milioane de ani, când încă erau activi vulcanii din Masivul Călimani, în timpul erupţiilor, a scurgerii lavei peste pădure, copacii au fost acoperiţi cu praf şi bolovăniş vulcanic. Cu timpul, în urma acţiunii apei, sedimentele respective s-au întărit, iar copacii şi crengile lor au putrezit şi au fost spălate din roca vulcanică, lăsând urme în pereţii peşterii. Peşterile de mulaj pot avea dimensiuni cuprinse între 40 şi 80 de metri lungime şi un diametru de până la 2,4 metri. În Europa, astfel de peşteri mai există în Slovenia şi Ungaria, iar în lume se întâlnesc în Japonia şi SUA (Insulele Hawai)”, se arată pe site-ul Asociaţiei Visit Mureş.
Peştera de mulaj „Căsoaia lui Ladaş”, ca de altfel întreaga Secţiei de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş, a devenit extrem de accesată în special după debutul campaniei de promovare ‘Adevărata aventură începe dincolo de partea nevăzută’.
„Campania de promovare ‘Adevărata aventură începe dincolo de partea nevăzută’ a Muzeului Judeţean Mureş, Secţia de Ştiinţele Naturii, urmăreşte să arate publicului mai multe piese aflate în expoziţia de bază. Printre acestea recunoaştem scheletul compozit al unui rinocer lânos, de asemenea, un amonit sau o moluscă cefalopodă, o puma şi gândacul Goliat, alături de gândacul de flori al lui Derby. Şi, desigur, să nu uităm de cicadele cu aripi albastre, care au un cântec asurzitor, după cum ne spun specialiştii Muzeului Judeţean Mureş. Campania îşi doreşte să arate jumătăţi ale obiectelor care pot fi văzute în Secţia de Ştiinţele Naturii. În condiţiile în care, în mod normal, campaniile de marketing oferă reduceri, Muzeul Judeţean Mureş îşi propune o campanie în oglindă prin care arătăm jumătăţile acestor obiecte expuse în muzeu, inclusiv tehnologia VR, invitând copiii, tinerii, adulţii, practic toată lumea să vină şi să exploreze mai departe”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Muzeului Judeţean Mureş, Liliana Lircă. AGERPRES
O dioramă spectaculoasă a râului Mureş, care prezintă porţiuni de ecosistem din defileul Topliţa-Deda până la Târgu Mureş, cuprinzând trei arii protejate, care oferă vizitatorului impresia realităţii, a fost amenajată la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Judeţean.
„Dintotdeauna apele curgătoare au reprezentat pentru cei care locuiesc pe malurile acestora o adevărată binecuvântare. Toate speciile, de la plante la animale şi până la oameni, se bucură de beneficiile aduse de ape. Patrimoniul natural atât de bogat şi divers al Mureşului ne-a inspirat în realizarea acestei diorame. De-a lungul râului Mureş există mai multe arii protejate, iar diorama aduce în atenţia publicului trei dintre acestea. Fauna specifică zonelor prezentate vine să completeze peisajul natural caracteristic râului Mureş. În realizarea acestei diorame au fost folosite atât materiale naturale, cât şi replici ale unor specii de plante şi animale. Puteţi admira aici 20 de exemplare de păsări din colecţia muzeului, două specii de mamifere naturalizate, 10 replici de amfibieni şi reptile, 19 specii de peşti (tot replici) şi peste 100 de exemplare de replici de plante superioare”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, cercetătorul ştiinţific Mihaela Sămărghiţan, din cadrul Secţiei de Ştiinţele Naturii.
Potrivit cercetătorului, în primul segment al vitrinei este reprezentată zona Topliţa-Stânceni, unde malurile Mureşului sunt acoperite de pajişti şi păduri de luncă dominate de patru specii de salcie. Pe porţiunea din mijloc a dioramei se continuă segmentele de pădure de luncă, cuprinzând salcie, frasin, plop, apoi zonele cu arbuşti. precum zălog, alun, păducel, călin şi altele.
„Din loc în loc, se întâlnesc insule cu pietriş acoperite cu Calamagrostis pseudophragmites sau trestioară de mal, trestioară de râu. Malurile apei sunt dominate de specii higrofile, cum ar fi rogozuri, pipirig şi pajişti umede. Pe aceste porţiuni, stuful şi papura se întâlnesc frecvent formând pâlcuri dese şi întinse. Cel de-al treilea segment al vitrinei reprezintă un sector mai lent al râului, unde sunt prezente şi specii întâlnite în bălţi semipermanente de pe mal sau în apropierea acestuia, precum otrăţelul de baltă. Prin realizarea acestei expoziţii dorim să oferim o gamă largă de posibilităţi pentru a înţelege mai bine mediul nostru natural şi impactul acestuia asupra vieţii noastre”, a arătat Mihaela Sămărghiţan.
Pe lângă diorama Văii Mureşului Superior, la Secţia de Ştiinţele Naturii există şi o sală a biodiversităţii, care cuprinde o colecţie de entomologie reprezentată prin 78 exemplare de fluturi, între care şi o raritate, precum fluturele Apollo (Parnassius apollo transsylvanicus), şi 100 de insecte.
Tot aici este prezentată şi Colecţia Aves, cu 14 specii de păsări, între care câteva specii rare precum barza neagră şi călifarul alb.
„Putem admira cea mai mare specie de pasăre răpitoare care cuibăreşte pe teritoriul României, codalbul, alături de cea mai mică pasăre din România şi din Europa, auşelul cu capul galben. Se pot observa şi câteva cuiburi şi ouă de păsări – mierlă, silvie mică, raţă mică, piţigoi mare. Mamiferele sunt şi ele reprezentate prin patru specii, veveriţa roşie, dihorul, popândăul şi cârtiţa. Amfibienii şi reptilele impresionează printr-un exemplar de caiman cu bot lat, o specie protejată, nativă în America de Sud, care provine de la Grădina Zoologică Târgu Mureş. Din colecţia de moluşte am ales să prezentăm două exemplare spectaculoase de Cymbium glans, un melc marin exotic răspândit în Atlanticul de Est (Senegal, Angola)”, a afirmat cercetătorul.
Sala dioramelor prezintă şi alte elemente inedite din flora şi fauna judeţului Mureş.
„Exponatele de floră şi faună sunt prezentate într-o manieră modernă, pe principii ecologice – biocenoze, biogrupuri, diorame – cu scopul de a întregi ideea de unitate dintre organism şi mediu şi de a conştientiza publicul de necesitatea protejării mediului. În total, în secţia noastră sunt reprezentate cinci ecosisteme diferite, patru ecosisteme naturale surprinse în cele patru anotimpuri şi un ecosistem antropic, fiecare cu caracteristicile vegetale şi faunistice ilustrate într-o succesiune logică. Avem un ecosistem acvatic, un lac de câmpie, un ecosistem de pajişte de câmpie şi două ecosisteme de pădure, o pădure de foioase şi o pădure de răşinoase. Ecosistemul antropic, un ecosistem urban (parc), ne este poate cel mai familiar dintre toate ecosistemele”, a subliniat Mihaela Sămărghiţan.
Pentru primăvară, Secţia de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş prezintă lacul Fărăgău, o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, adică rezervaţie naturală de tip mixt. Acesta este inclus în situl de importanţă comunitară lacurile Fărăgău – Glodeni (ROSCI0100) şi reprezintă o zonă naturală, cuprinzând luciul de apă, iazul, eleşteul şi terenul dimprejur, care adăposteşte o gamă diversă de vegetaţie higrofilă şi faună specifică turbăriilor şi lacurilor de câmpie.
Pentru vară, muzeul prezintă Câmpia Transilvaniei iar toamna este reprezentată de Rezervaţia naturală Pădurea Mociar, o arie protejată de interes naţional care are stejari cu o vârstă cuprinsă între 400 şi 600 de ani.
Pentru peisajul de iarnă este prezentat un ecosistem de pădure de răşinoase din Parcul Naţional Călimani, în zona Valea Răstoliţa. AGERPRES
24 ianuarie 2021 – 2025. Patru ani de identificare, păstrare și promovare a patrimoniului universitar. Muzeul Universității sărbătorește 4 ani de la înființare.
În urmă cu 4 ani, pe 24 februarie 2021, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș inaugura, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, Muzeul Universității „George Emil Palade”, un proiect de suflet, realizat din dorința de a conserva și promova moștenirea academică.
Marcăm astfel, cu mândrie și bucurie, patru ani de la momentul în care ne-am deschis porțile pentru studenți, profesori, cercetători și pasionați de experiențe culturale. Sunt patru ani de când păstrăm deschisă cartea istoriei Universității noastre, o carte despre trecut, dar cu lecții valoroase pentru prezent.
Muzeul nostru a devenit un martor al transformărilor academice și sociale, o punte între generații, dar și un promotor al tradiției și identității universitare. Prin expoziții permanente și temporare, evenimente culturale, conferințe și ateliere interactive, am reușit să punem în lumină povestea instituției noastre și a celor care au contribuit din plin la dezvoltarea ei. O aniversare care reprezintă un bun prilej de a privi cu recunoștință spre trecut și cu entuziasm spre viitor.
Vă mulțumim pentru că sunteți alături de noi în această călătorie! Împreună, scriem noi pagini din istoria muzeului universitar. Vă invităm și astăzi, între orele 12:00 și 16:00, să descoperim împreună povestea universității prin vizitarea expoziției permanente – dedicată istoriei și identității UMFST G.E. Palade Târgu Mureș și a expoziției temporare – un omagiu adus lui George Emil Palade, personalitate remarcabilă a științei.
Cu 222 de ani în urmă, pe 15 decembrie se năștea Bolyai János, matematicianul de renume mondial care și-a început studiile școlare la Colegiul Reformat din Târgu Mureș și care avea să fie fondatorul teoriei neeuclidiene. În onoarea lui și a tatălui său, Bolyai Farkas, tot matematician, în anul 1937 s-a deschis Muzeul Bolyai, care se află în prezent la parterul clădirii Bibliotecii Teleki din Târgu Mureș, unde, pe lângă obiectele şi piesele de mobilier din casa Bolyai este expusă şi o selecţie din manuscrisele celor doi oameni de ştiinţă.
Totodată, în piața Bolyai din același oraș se află singurul monument matematic din Transilvania, așa-numita Pseudosfera. În fiecare an, la 3 noiembrie, la orele 12:00, un sistem de oglinzi camuflate permite soarelui să lumineze un citat reprodus în scrisul de mână original al lui Bolyai Janos, de pe una din treptele piedestalului: „Din nimic am creat o lume nouă.”
La împlinirea a 50 de ani de la acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină de către savantul român George Emil Palade, Muzeul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) din Târgu Mureş, care poartă şi numele omului de ştiinţă, a deschis, marţi, o expoziţie cu diplome şi distincţii primite de acesta.
„Anul acesta marcăm 50 de ani de la momentul istoric în care George Emil Palade, savantul de renume mondial, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1974). În semn de omagiu, Muzeul Universităţii ‘George Emil Palade’ organizează o expoziţie temporară dedicată celui care este considerat părintele spiritual al Universităţii noastre. Expoziţia aduce în prim-plan o colecţie impresionantă de diplome şi distincţii primite de George Emil Palade de-a lungul carierei sale. Aceste documente, în facsimil după originale, reflectă recunoaşterea internaţională acordată savantului de către şefi de stat, academii, universităţi şi instituţii de cercetare”, a informat, într-o postare pe Facebook, conducerea UMFST Târgu Mureş.
Obiectele prezentate fac parte din colecţia permanentă pe care George Emil Palade a lăsat-o, prin dispoziţie testamentară, Facultăţii de Medicină din Bucureşti, ca un gest de recunoştinţă pentru instituţia în care s-a format.
„Deşi valoarea unui om nu se măsoară în distincţii, această expoziţie îşi propune să demonstreze nu doar excelenţa profesională a lui George Emil Palade, ci şi să inspire noile generaţii. Prin dedicare, seriozitate şi perseverenţă, oricine poate atinge împlinirea profesională şi umană”, a precizat conducerea universităţii.
Expoziţia deschisă în cadrul Zilelor UMFST poate fi vizitată în Cetatea Medievală din Târgu Mureş, în Clădirea Manutanţei. AGERPRES
Muzeul Universității „George Emil Palade” va găzdui miercuri, 11 decembrie 2024, în intervalul 14:00-16:00, Sesiunea Omagială Palade dedicată celebrării a 50 de ani de la decernarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină savantului George Emil Palade.
Manifestarea este onorată de prezența doamnei Academician dr. Maya Simionescu, director al Institutului de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu” și președinte al Societății Române de Biologie Celulară. Evenimentul va fi moderat de Prof. dr. Anca-Ileana Sin, șeful disciplinei Biologie celulară și moleculară UMFST. Vor lua cuvântul doamna Maria Besciu, doctor în istoria medicinei și Conf. dr. Georgeta Fodor, coordonatorul Muzeului Universității.
George Emil Palade (19 noiembrie 1912 – 8 octombrie 2008) este recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne. În anul 1974 a fost laureat al Premiului Nobel pentru medicină, împreună cu prof. Albert Claude de la Universitatea Liberă din Bruxelles şi cu prof. Christian de Duve de la Universitatea „Rockefeller” din New York, cei trei fiind consideraţi cei care au revoluţionat domeniul biologiei celulare.
Sesiunea omagială completează agenda evenimentelor Zilelor UMFST G.E. Palade Târgu Mureș (9-13 decembrie 2024) și se va desfășura în cadrul celei de-a 41-a „Conferințe științifice anuale, cu participare internațională, a Societății Române de Biologie Celulară”, organizată de Societatea Română de Biologie Celulară – filiala Mureș și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, sub egida Academiei Române și Academiei de Științe Medicale.
Evenimentul va avea loc la Muzeul Universității „George Emil Palade” din Cetatea Medievală, B-dul Cetății, Clădirea Manutanței, parter.
Muzeul Județean Mureș, în colaborare cu Asociația Audiovizuală Transilvană din cadrul Departamentului Media a Universității SapientiaCluj-Napoca, anunță deschiderea expoziției „Cotidian reîncadrat”. Vernisajul va avea loc la Secția de Istorie a Muzeului Județean Mureș din Cetatea Târgu Mureș, pe data de 12 decembrie 2024, ora 18.00. Aceasta aduce în atenția publicului colecția remarcabilă de fotografii realizate de Gáspár Török (1934–2019), un fotograf autodidact care a documentat lumea din jurul său cu pasiune și originalitate.
Digitalizarea arhivei fotografice a lui Gáspár Török reprezintă un moment important pentru reinterpretarea și valorizarea fotografiei ca formă de artă, în contextul culturii urbane din Târgu Mureș. Fotograful a fost un pionier al fotografiei amatoare, implicându-se activ în Clubul de Fotografie Marx József și participând la saloanele internaționale de fotografie încă din perioada socialismului. Moștenirea sa fotografică bogată constituie o resursă valoroasă pentru cercetarea istoriei fotografiei, iar expoziția dezvăluie atât operele sale, cât și contextul în care acestea au fost realizate.
Termenul „cotidian reîncadrat” reflectă filozofia fotografică a lui Gáspár Török, care obișnuia să afirme că „orice lucru obișnuit pe lângă care alții trec poate fi interesant pentru mine. Trebuie să descopăr unicul din el”. Prin această abordare, Török a transformat momentele banale în compoziții artistice, captând frumusețea subtilă a vieții de zi cu zi.
Expoziția reîncadrează moștenirea fotografică a lui Gáspár Török printr-o explorare a contextului istoric și social al creației sale. Vizitatorii vor putea descoperi instituțiile, genurile și tendințele picturale care au influențat realizarea fotografiilor și participarea artiștilor români la „marea” istorie a fotografiei în anii socialismului.
Această expoziție oferă o oportunitate unică de a înțelege atât opera unui artist remarcabil, cât și istoria fotografiei transilvănene.Vă invităm să descoperiți lumea fascinantă surprinsă de Gáspár Török!
***
COTIDIANUL REÎNCADRAT. ARHIVA FOTOGRAFICĂ A LUI TÖRÖK GÁSPÁR
Curatori: Blos-Jáni Melinda, Mira Marincaș, Újvári Dorottya
Locație: Muzeul Județean Mureș – Secția de Istorie, Cetatea Târgu Mureș
Perioada de vizitare: 12 decembrie 2024 – 13 aprilie 2025
Muzeul Etnografic ”Anton Badea” din Reghin a anunţat, marţi, începerea lucrărilor de restaurare a acoperişului uneia dintre cele mai spectaculoase instalaţii tehnice tradiţionale din expoziţia permanentă în aer liber, Teascul de la Batoş, din 1860.
Teascul de la Batoş provine de pe Valea Luţului şi este o instalaţie de tehnică populară utilizată la zdrobitul strugurilor.
Teascul era acţionat prin forţa manuală, prin învârtirea unui şurub care acţiona bârna orizontală, care la rândul ei apăsa asupra strugurilor aşezaţi în coş. Acest teasc a fost reconstruit, cu elemente restaurate, în anul 2009.
„Pe lângă Teascul de la Batoş, noi avem şi teascuri vechi în muzeu şi pentru că viticultura este o ocupaţie tradiţională care s-a desfăşurat aici în zonă la noi, mai ales în satele locuite de saşi. Avem foarte multe obiecte vechi pentru că a lăsat aşa urme şi în cultura materială şi spirituală. Avem obiecte vechi, coşuri, prese, teascuri vechi”, a declarat, marţi, directorul Muzeului Etnografic „Anton Badea”, Roxana Man.
Alături de obiectele de muzeu, majoritatea funcţionale, muzeografii de la Reghin fac anual demonstraţii despre cum se obţine mustul din struguri şi cum se pregătea în trecut vinul. Astfel, pentru a familiariza tânăra generaţie cu modul de prelucrare a vinului şi mustului, Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin organizează anual culesul strugurilor, copiii participând activ la culegerea viei, precum şi la zdrobitul şi storsul strugurilor.
Muzeul Etnografic „Anton Badea” din Reghin este unul dintre puţinele muzee din regiune care au o secţie în aer liber, în judeţul Mureş fiind singurul muzeu cu expoziţie permanentă în aer liber.
Pe lângă Teascul de la Batoş, aici mai pot fi admirate două instalaţii de tehnică populară: Moara de apă, care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi provine din Vătava, şi Oloiniţa, care provine din localitatea Hodac, de pe Valea Gurghiului, construită la începutul secolului XX.
Cele două instalaţii ţărăneşti, care au aceeaşi tehnică de funcţionare, însă mărimi diferite, au ajuns la Muzeul din Reghin în anul 1968, când au fost restaurate.
Lângă instalaţiile tradiţionale ţărăneşti, din expoziţia secţiei în aer liber mai fac parte casa din Hodac, din secolul al XVIII-lea, casa din Călimănel, construită în anul 1837 şi Casa maghiară din Gurghiu, construită în 1895.
Tot aici regăsim şi Biserica de Lemn care a fost construită în satul Iara de Mureş în secolul al XVIII-lea şi strămutată apoi la Mura Mare, unde era pe punctul de a se ruina, dar care a fost salvată în ultima clipă şi reclădită în incinta unicului muzeu al satului din judeţul Mureş. AGERPRES
Expoziţia foto-documentară „Păstoritul în sud-estul Transilvaniei”, realizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, în parteneriat cu Asociaţia Cultural Creştină „Justinian Teculescu”, a fost deschisă, vineri, la hotelul Montana din staţiunea Covasna.
Potrivit organizatorilor, expoziţia prezintă aspecte relevante ale păstoritului tradiţional din zona Covasna, prin intermediul unor documente şi fotografii.
„Expoziţia valorifică rezultatele cercetărilor de teren desfăşurate de colectivul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni în ultimii ani, care au avut ca scop cercetarea etnografică a unei ocupaţii străvechi în sud-estul Transilvaniei şi anume oieritul în zona Covasnei. Tematica expoziţiei cuprinde aspecte legate de tradiţia păstoritului în Voineşti, localitatea Voineşti ca centru al păstoritului transhumant, văratul în munţi, practici actuale ale păstoritului, obiceiul Sântiliei şi despre tiparele de caş (păpuşarele), ca marcă a mocanilor voineşteni. Sunt cuprinse şi mărturii ale informatorilor chestionaţi în decursul cercetărilor de teren, precum şi aspecte ale folclorului păstoresc din zonă, sub forma unor elemente de patrimoniu cultural imaterial”, se arată pe pagina de Facebook a muzeului.
Pe site-ul instituţiei, în cadrul secţiunii Muzeul virtual al Carpaţilor Răsăriteni, sunt publicate, printre altele, o serie de interviuri cu oieri din judeţul Covasna, precum şi înregistrări video având ca temă păstoritul tradiţional în această zonă. AGERPRES
Mai multe informații 
Colecții impresionante, relicve istorice unice și expoziții interactive vă așteaptă într-o clădire cu o arhitectură deosebită, proiectată de Kós Károly.
De la artefacte milenare la simboluri ale libertății secuiești, fiecare exponat are o poveste fascinantă! Veniți să le descoperiți!
