naveta

Stirile Punctul

Târgu Mureș pe lista orașelor vizate de dezvoltare pentru naveta cu trenul

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) informează că marți, 2 iulie 2024, a lansat licitația pentru „Îmbunătățirea mersului de tren prin introducerea trenurilor de mers cadențat în jurul orașelor mari din România”.

Obiectivul principal este introducerea trenurilor de mers cadențat în jurul și între marile orașe din România printr-o abordare integrată a transportului de persoane de tip navetă (distanță redusă) cu transportul de persoane pe distanțe medii și lungi, coroborat cu o mai bună definire a obligației de serviciu public în transportul feroviar public de călători la nivel național ce include stabilirea obligației de serviciu public de transport feroviar public de călători pentru perioada decembrie 2027 – decembrie 2042.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Colectarea de date noi din teren prin realizarea unor chestionare de trafic.

2. Actualizarea Modelului Național de Transport (MNT) cu date socio-economice și de transport la nivelul anului de bază 2023, detalierea MNT pentru poli de creștere și cei de dezvoltare urbană, precum și a principalelor legături feroviare între poli de dezvoltare – orașele reședință județ.

3. Stabilirea parametrilor specifici, verificarea capacității de infrastructură și simularea costurilor și veniturilor pentru serviciile de transport feroviare.

4. Stabilirea mersului cadențat în transportul feroviar pentru fiecare polii de creștere și de dezvoltare și orașele mari și reședințele de județ apropiate.

5. Punerea la dispoziția ARF a unei licențe pentru software-ul de planificare și modelare în transporturi.

6. Instruire personal ARF pentru operarea software-ului de planificare și modelare în transporturi pentru utilizarea MNT.

Principalele rezultate și impactul la nivelul comunității: mersul cadențat trebuie să reflecte cererea de mobilitate a populației din fiecare pol de creștere analizat, la o cadență adecvată, pe o perioadă de cel puțin 10 ani, anunță ARF pe pagina proprie de Facebook.

Orașele vizate de naveta cu trenul

Orașele vizate pentru naveta cu trenul sunt: București, Cluj Napoca, Timișoara, Iași, Constanta, Craiova, Brașov, Galați, Ploiești, Oradea, Brăila, Arad, Pitești, Sibiu, Bacău, Târgu Mureș, Baia Mare, Buzău, Botoșani, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea.

Citeste continuarea

Stirile Punctul

Cum au evoluat “orașele-magnet”, în 10 ani: Forța de muncă concentrată în câteva orașe, românii fac tot mai mult naveta

Toate orașele mari au pierdut populație în ritm mai ridicat decât media națională, iar în ultimul deceniu România a cunoscut cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie, arată analiza unor  consultanți, care lucrează inclusiv pentru Banca Mondială, realizată pe baza datelor de la recensământul din 2021. “Orașele-magnet” ale României pierd din turație din cauza îmbătrânirii demografice, iar forța de muncă înalt calificată rămâne principalul motor de creștere, mai arată datele prezentate în cadrul unui eveniment UrbanizeHub, organizat luna trecută, la Cluj. Datele recensământului mai arată că tot mai mulți oameni cu studii superiorare pleacă în afara țării, iar navetismul pentru locul de muncă a crescut semnificativ.

În intervalul 2011- 2021, toate orașele mari din țară au pierdut populație în ritm mai ridicat decât media națională. Astfel, orașele importante în economia României înregistrează minusuri semnificative: Timișoare are peste 20% scădere a populatiei, Clujul peste 10%, Bucureștiul aproximativ 9%.

“Perceptia e de aglomerare. Dar depinde cum te uiti. De fapt, am avut în ultimul deceniu cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie”, spune Marius Cristea, consultant pentru biroul din București al Băncii Mondiale.

În 2021, dacă ne uităm la municipii și inelul de comune din jurul acestora – Iași, Sibiu, Cluj, Brașov au înregistrat creșteri față de acum 10 ani, dar Bucureștiul, Constanța, Timișoara, Craiova, Galați au continuat să piardă locuitor.

În ciuda posibilelor probleme cu datele recensământului, tendința evidentă este de scădere a populației.
“Avem de-a face cu o scădere a populației, nu o putem nega. Iar orașele mari nu puteau fi decuplate de aceasta dinamică”, spune Cristea.

Forta de muncă se concentrează tot mai puternic în câțiva poli urbani: București- Ilfov, Cluj, Timiș Prahova. În primele trei județe, numărul de persoane rezidente ocupate a crescut în interval de 10 ani.

“Ce locuințe se cer? Toti vor case, dar scade nucleul familial, avem tot mai multe persoane singure. De asemenea, orașele studențesti și-au pierdut din avânt, pentru că din bazinele tradiționale nu mai au de unde sa vină tineri. Așa că va trebui să vină de afară”, a menționat expertul.

România a pierdut din populație și pe fondul migrației. Italia, Germania și Marea Britanie sunt principalele țări de destinație pentru persoanele temporar absente plecate in străinătate, dar peisajul diferă la nivel național. “Cei din Transilvania, din Vest, din Banat sunt foarte atrași de modelul german, de Austria, cei din Moldova merg spre Italia. În zona de sud peisajul e pestriț – se merge spre Spania, Germania. Pentru cei din București și Ilfov apare ca destinație Marea Britanie, pentru că mulți merg la studii. Am găsit mult mai mulți oameni cu studii superiorare plecați – la studii, pentru un loc de muncă, fie și temporar”, a menționat Cristea.

Grafic realizat pe baza datelor recensământului din 2021

Forța de muncă înalt calificată rămâne principalul motor de creștere, subliniază specialiștii Băncii Mondiale: procentele persoanelor cu studii superioare a crescut în marile orașe. “Centrul universitar e cel mai strâns legat de oameni cu studii superioare, care rămân, care câștigă aici, ei sunt cei care antrenează un tip de cerere, de servicii, de spații”, spune Cristea.

Avem o creștere modestă, de 4% la nivel național, iar ca distribuție teritorială ierarhia e următoarea: București-Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Constanța sunt județele cu cele mai mari prcente de persoane cu studii superioare. Orasele cu cei mai multi oameni cu studii sunt si cele cu cea mai mare creștere economică.

Românii fac naveta pentru a ajunge la muncă

Un alt fenomen interesant surprins de recensământul din 2021: navetismul e în creștere. Astfel, dacă în 2011 aproximativ 80% dintre români lucrau în localitatea unde locuiau, acest procent a scăzut cu 10% în zece ani. “80-120.000 de oameni fac naveta din județul Ilfov în București. Oamenii au început să se miște mult mai mult. Orașele preponderent de servicii nu au o mobilitate atât de mare, locuitorii își permit să trăiscă în oraș, unde e scump. Unde e salariu mediu pe economie, oamenii sunt nevoiti să se deplaseze. Navetismul pe distanțe mici e intens în judetele puternic industrializate – în Argeș, unul din trei locuitori face naveta. În Argeș, Prahova, Bihor se face naveta către orasele mari, Clujul e mai mult oraș de servicii”, spune Cristea.

Localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt orașul Popești Leordeni din județul Ilfov, comuna Florești, din imediata vecinătate a județului Cluj și comuna Chiajna, tot din Ilfov.

Datele din cadrul recensământului au fost sintetizate de Marius Cristea și Codruța Nistor (consultant, cadru didactic asociat FSEGA – UBB) și prezentate în cadrului unui eveniment UrbanizeHub, realizat în decembrie, la Cluj.

Citește articolul complet

Stirile Punctul

Restanțe la plata navetei pentru elevi, în Harghita

datorie elevi autobuzInspectoratul Şcolar Judeţean Harghita (IȘJ) a reuşit să achite o mare parte din restanţa la naveta elevilor pentru anul şcolar trecut, existând intenţia ca aceasta să fie plătită integral până la finalul lui decembrie.

Peste 2 milioane de lei datorie

Contabilul şef al IȘJ Harghita, Csukas Levente, a declarant că datoria totală reactualizată pentru naveta elevilor din judeţ în anul şcolar trecut a fost de 2.383.000 lei, din care Ministerul Educaţiei a achitat, în luna mai, suma de 646.000 lei.
Ulterior, în lunile septembrie şi octombrie, Inspectoratul şcolar judeţean a mai reuşit să plătească, din economiile proprii, 900 de mii lei, urmând ca în cursul zilei de marţi, 5 noiembrie, să mai achite încă 75.000 lei, tot din bugetul propriu. Csukas Levente a spus că, astfel, va mai rămâne doar 30 la sută din restanţa anului şcolar trecut, pe care speră să o poată achita până la sfârşitul lunii decembrie.
El a precizat că Ministerul a mai achitat şi contravaloarea navetei pentru primele două săptămâni din luna septembrie, respectiv 80.000 lei, reprezentând prima tranşă pentru acest an şcolar.

Bani puțini

Potrivit sursei citate, conform noilor dispoziţii ale Ministerului Educaţiei, judeţul Harghita are dreptul, lunar, pentru decontarea navetei, la 160.000 de lei, în condiţiile în care necesarul real este de circa 350.000 de lei. Csukas Levente a explicat că judeţul nu se poate încadra în acest plafon din cauza faptului că preţul abonamentelor este mai mare decât cel prevăzut de Minister. În plus, din cauza plafonului impus, Inspectoratul Şcolar Judeţean nu va putea deconta plata navetei, din economiile proprii, aşa cum a făcut până acum.
În Harghita sunt aproximativ 4.000 de şcolari care predau abonamente la Inspectoratul Şcolar, potrivit noilor reglementări acestea fiind singurele care vor fi decontate în acest an şcolar.

Stirile Punctul

ISJ – restanțe de 2,1 milioane lei către elevi

stefan_somesanInspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Mureş datorează peste 2,1 milioane de lei celor 4.000 de elevi care fac zilnic naveta către unităţile de învăţământ, a anunţat vineri, Ştefan Someşan, inspectorul general şcolar.

El a subliniat că, din acest an, există promisiuni că decontarea navetei copiilor se va face la zi. ‘Restanţele sunt foarte mari, pe circa 8 luni, numărul navetiştilor este de 4.000 de copii, iar suma se ridică la 2.175.000 de lei. În ultima video conferinţă pe care a avut-o ministrul Educaţiei, vinerea trecută, s-a reiterat faptul că Guvernul are ca o prioritate lichidarea restanţelor pentru anul şcolar precedent. Nu va realiza acest lucru până la începerea anului curent 2013-2014, dar se doreşte ca în anul financiar 2013 problema să fie rezolvată. De asemenea, s-a spus, cu subiect şi predicat, că naveta, începând din septembrie 2013, va fi decontată la zi pentru anul acesta, deci nu vor mai fi restanţe’, a susţinut Ştefan Someşan.

Acesta a arătat că una dintre propunerile inspectorilor generali făcute către Ministerul Educaţiei a fost aceea de a se limita baremul de plată la navetişti la maximum cât este costul internatului ‘şi atunci să se dea atâţia bani câţi ar trebui să plătească elevul în internat, iar dacă naveta depăşeşte această sumă, diferenţa să fie suportată de familie’. În privinţa transportului elevilor, şeful ISJ Mureş a arătat că există 60 de microbuze şcolare funcţionale, care însă nu rezolvă necesităţile judeţului Mureş, dar că, totuşi, ‘nu există niciun copil care să umble pe jos la şcoală’. ‘Administraţiile locale rezolvă această problemă prin operatori de transport. Guvernul achiziţionează în această perioadă un număr de circa 600 de microbuze şcolare, iar dintr-un calcul matematic simplu, noi sperăm la un număr de 15 microbuze. Vom primi şi microbuze cu o capacitate de 28—29 de locuri, am cerut asemenea maşini şi dacă am primi 5 astfel de microbuze, iar restul să fie de 16 locuri, din estimările noastre pe următorii 5 ani, ar fi rezolvată problema total’, a subliniat Ştefan Someşan.

AGERPRES

Stirile Punctul

Restanțe de 4,5 milioane lei la elevii care fac naveta

inspectoratul scolarInspectoratul Şcolar Judeţean Mureş nu a plătit niciun leu de la începutul anului şcolar 2012-2013 pentru decontarea navetei elevilor, restanţele pe ultimele nouă luni ridicându-se la peste 4,5 milioane de lei. Inspectorul şcolar general al judeţului Mureş, Ştefan Someşan, a declarat presei marţi că problema decontării navetei elevilor a fost ridicată şi la ultima şedinţă avută cu ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, în urmă cu aproximativ o lună şi că s-ar fi promis efectuarea de demersuri pentru rezolvarea problemei banilor. Ştefan Someşan a mai spus că, în judeţul Mureş, au fost efectuate o serie de studii pe trasee paralele şi s-a stabilit că pentru acelaşi număr de kilometri parcurşi există diferenţe mari de preţuri practicate de către operatorii de transport, iar în ultimii trei ani, în unele zone, sumele solicitate s-au triplat, cu toate că numărul elevilor nu a cunoscut o asemenea creştere.

AGERPRES