Educație, Muncă și Antreprenoriat ⦁ Impozit zero pe venit: scutire de impozit pe venit pentru tinerii sub 26 de ani cu venituri de până la 4.000 lei și minimum 3 copii în întreținere. ⦁ Scutire CASS: studenții și masteranzii care lucrează sunt scutiți de la contribuția CASS de 10%. ⦁ Start-Up Nation și Student First Company: granturi de 50.000 euro pentru start-up-uri fondate de tineri și studenți, cu o schemă totală de 200 milioane euro în 4 ani.
Reducerea șomajului tinerilor ⦁ Primă de stabilitate: 1.000 lei lunar timp de 1 an și 1.250 lei în al doilea an pentru absolvenții angajați pe perioadă nedeterminată. ⦁ Subvenție pentru angajatori: 2.250 lei pe lună timp de 1 an pentru fiecare tânăr angajat, cu obligația menținerii contractului timp de 18 luni.
Locuințe și Credite ⦁ Locuințe pentru tineri: 200.000 de locuințe dedicate tinerilor până la 35 de ani, inclusiv 30.000 în regim ANL. ⦁ „Investește în casa ta”: credit ipotecar garantat de stat (80%) pentru tinerii sub 35 de ani, până la 120.000 euro, cu dobândă subvenționată 20% în primii 10 ani.
Sprijin pentru Familii Tinere ⦁ Ajutor pentru fertilitate: 15.000 lei pentru maximum 3 proceduri de fertilizare in vitro, finanțând 10.000 proceduri anual. ⦁ Voucher pentru tinere mame: 10.000 lei la nașterea copilului pentru mamele cu vârsta între 20-30 de ani. ⦁ Suport pentru creșe: creșe cu program prelungit acoperite 75% de stat, integral pentru familii cu venituri mici.
Sprijin pentru Tineri în Agricultură și Industrie ⦁ Fermieri tineri: 250 milioane euro pentru a sprijini 4.000 de tineri să devină fermieri. ⦁ Angajarea în agricultură: subvenții lunare de 1.000 lei pentru angajarea tinerilor absolvenți cu studii superioare în agricultură și industria alimentară.
Sănătate și Educație ⦁ Servicii stomatologice și educaționale: vouchere de 1.500 lei per copil pentru consultații stomatologice și cheltuieli educaționale.
Creșterea pensiilor și a salariilor: ⦁ Salariul minim european: obiectivul este ca salariul minim brut din România să ajungă la 1.300 de euro lunar până în 2029. Se susține un Pact European pentru Stabilitatea Salariului Minim. ⦁ Reducerea impozitării muncii: beneficii fiscale pentru circa 4 milioane de angajați, cu scăderi de impozite și contribuții, inclusiv pentru familiile cu copii. ⦁ Indexarea pensiilor: creștere anuală a pensiilor conform noii Legi a pensiilor, cu o pensie medie de 810 euro și minimă de 415 euro până în 2029.
Accesul la piața muncii pentru tineri și șomeri: ⦁ Primă de stabilitate pentru tineri: 1.000 lei/ lună pentru primul an și 1.250 lei/lună pentru al doilea an pentru absolvenții care obțin un loc de muncă stabil. ⦁ Subvenții pentru angajatori: ajutor de 2.250 lei/lună pentru fiecare tânăr angajat pe termen lung. ⦁ Scheme de ajutor pentru zone cu șomaj ridicat: finanțări de până la 100.000 de euro pentru companii, din care jumătate sunt fonduri nerambursabile.
Pregătirea forței de muncă: ⦁ Programul România Profesională: vouchere între 100-800 euro pentru calificarea sau recalificarea în sectoare esențiale. ⦁ Programe de ucenicie: fonduri pentru angajatori pentru calificarea tinerilor și a șomerilor. ⦁ Mobilitate și reconversie: scheme de sprijin pentru relocare și formare profesională, inclusiv scutiri de CASS pentru pensionarii și studenții angajați. ⦁ Formare profesională: programe specializate pentru calificarea în meserii cerute de piața muncii, precum electricieni și mecanici. ⦁ FORMACTIV: pregătirea profesională a 20.000 de șomeri pentru acces mai ușor la locuri de muncă.
Integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități: ⦁ Antreprenoriat pentru persoanele cu dizabilități: 45 de afaceri incluzive sprijinite financiar și formare pentru 395 de persoane cu dizabilități. ⦁ Pregătire și angajare asistată: platformă de sprijin pentru accesul persoanelor cu dizabilități pe piața muncii și dezvoltarea cadrului legislativ necesar. ⦁ Viață independentă pentru persoane cu dizabilități: soluții tehnologice pentru autonomie și angajabilitate.
Protecție socială: ⦁ Reducerea costurilor cu energia: program de izolare termică și instalare de panouri solare pentru locuințele din mediul rural. ⦁ Standarde minime de viață: finanțare pentru aducerea localităților rurale la standarde minime de locuit. ⦁ Servicii comunitare integrate: sprijin în accesul la servicii sociale, medicale și educaționale pentru comunitățile vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilități. ⦁ Infrastructura socială pentru îngrijire: fonduri pentru centre de zi și de recuperare neuromotorie, atât pentru persoane cu dizabilități, cât și pentru persoanele vârstnice, fiecare cu echipe mobile de asistență.
Transport și Infrastructură
Finalizarea autostrăzilor și modernizarea transportului feroviar Obiectiv 2029: crearea unei rețele rapide de peste 2.000 km de autostrăzi, inclusiv legături strategice: ⦁ Conectarea Portului Constanța și a Bucureștiului la rețeaua europeană de autostrăzi, finalizând legătura rutieră rapidă Marea Neagră-Europa Centrală până în 2028. ⦁ Prima autostradă montană peste Carpați, cu tuneluri moderne. Conectarea polilor economici ai României Finalizarea sectoarelor A0, A1, A7 și A8, cu accent pe prima autostradă din Moldova, reducând diferențele economice dintre regiuni. Descongestionarea traficului din București Finalizarea autostrăzii de centură A0 pe sectorul de Nord, asigurând un inel complet în jurul Capitalei pentru a decongestiona traficul urban.
Fluidizarea traficului de marfă Conectarea rutelor comerciale majore (Pitești- Constanța, Pitești-Giurgiu, București-Ploiești) prin autostrada A0, reducând timpii de transport și costurile.
Modernizarea transportului feroviar Finalizarea modernizărilor feroviare între Constanța și granița vestică, cu tuneluri între Predeal-Brașov și Brașov-Sighișoara. Creșterea vitezei la 160 km/h pentru trenuri de călători și 120 km/h pentru marfă, eliminând restricțiile de viteză. Până în 2028: 128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane moderne pentru rute naționale rapide și eficiente. Introducerea trenurilor pe rute scurte, la tarife reduse, pentru a facilita accesul locuitorilor din suburbii la locuri de muncă din orașe și pentru a reduce traficul rutier și poluarea.
Extinderea irigațiilor și utilizarea energiei verzi Se urmărește creșterea suprafeței irigabile la 2,8 milioane hectare și modernizarea sistemelor actuale, cu un buget de 2,37 miliarde de euro: ⦁ Apă în Câmpia Română: 1 miliard de euro pentru surse de apă și extinderea Canalului Siret-Bărăgan. ⦁ Fotovoltaice pentru irigații: 270 milioane de euro pentru energie solară necesară stațiilor de pompare. ⦁ Apă gratuită și energie subvenționată: 100 milioane euro anual pentru fermierii care irigă terenuri agricole. ⦁ Modernizarea irigațiilor: 500 milioane euro pentru echipamente mobile de irigare. ⦁ Energie verde în ferme: 150 milioane euro anual pentru proiecte de energie regenerabilă.
Sprijin pentru fermieri și reducerea importurilor de alimente Investiții de 10 miliarde euro pentru creșterea producției interne: ⦁ Subvenții pentru fermieri: 8 miliarde de euro pentru a echivala subvențiile cu cele europene. ⦁ Susținerea legumiculturii: 215 milioane euro pentru culturi în spații protejate și pentru produse deficitare. ⦁ Carne de porc și pui din producție internă: 1,4 miliarde de lei pentru ferme de reproducție. ⦁ Sprijin pentru zona montană: 150 milioane euro anual pentru fermieri, cu obiectivul de a crește producția cu 15%. ⦁ Producția bio: 380 milioane euro pentru a extinde culturile bio până la 800.000 ha până în 2030. ⦁ Programele INVESTALIM și ROMALIMENT: 1,6 miliarde euro pentru modernizarea și extinderea capacității de procesare.
Pregătirea și încurajarea tinerilor în agricultură ⦁ Revitalizarea liceelor agricole: 44 milioane euro pentru transformarea a 57 licee în centre de formare agricolă. ⦁ Prima de angajare: 30 milioane lei pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură. ⦁ Instalarea tinerilor fermieri: 250 milioane euro pentru sprijinirea a 4.000 de tineri fermieri.
Susținerea intereselor fermierilor români la nivel european Guvernul va milita pentru egalizarea subvențiilor între statele membre, interzicerea importurilor care nu respectă standardele UE, implementarea subsidiarității pentru adaptarea legislației UE la nevoile naționale și stabilirea cotelor pentru utilizarea pesticidelor.
Fonduri europene
Promovarea și apărarea intereselor naționale ale României în politicile de coeziune ale Uniunii Europene: ⦁ Fonduri pentru infrastructură deficitară: se urmărește menținerea unor alocări financiare speciale pentru țările cu conectivitate redusă și infrastructură insuficient dezvoltată, inclusiv transport și apă. ⦁ Finanțare pentru întreprinderile mari: se dorește eligibilitatea întreprinderilor mari pentru fonduri de coeziune, pentru susținerea tehnologiilor competitive. ⦁ Simplificarea ajutorului de stat și achizițiilor publice: România va solicita Comisiei Europene flexibilizarea regulilor de ajutor de stat și simplificarea procedurilor de achiziții. ⦁ Prelungirea termenului PNRR: extinderea termenului Mecanismului de Redresare și Reziliență până în decembrie 2027 pentru o absorbție completă. Peste 65 de miliarde de euro, din fonduri europene, vor fi absorbite în perioada 2025-2028: ⦁ Politica de Coeziune: 90% absorbție până în 2028, iar 100% în 2029, din 31,35 miliarde euro. ⦁ PNRR: 100% absorbție din cele 28,5 miliarde euro alocate. ⦁ Fondul Social pentru Climă: utilizarea a 30% din fonduri până în 2028. ⦁ Cadru Financiar Multianual: asigurarea unei alocări corespunzătoare pentru dezvoltarea României, bazată pe nevoile de competitivitate și coeziune.
Obiective ce pot fi realizate din fonduri europene până în anul 2028: ⦁ 27.000 de firme sprijinite. ⦁ 2.000 de cercetători susținuți, cu infrastructură îmbunătățită. • +1.250 MW energie regenerabilă instalată. ⦁ 3.000 km de cale ferată modernizată sau construită. ⦁ 3.000 km de drumuri noi sau modernizate, inclusiv autostrăzi. ⦁ 7.000 locuințe pentru grupuri vulnerabile.
Mediu
Reîmpădurirea României ⦁ Investiții în reîmpădurire: alocări financiare pentru a împăduri/reîmpăduri 26.000 ha. ⦁ Pădure urbană: crearea de zone verzi în orașe pentru aer mai curat și spații de recreere, cu fonduri pentru UAT-uri și ONG-uri. ⦁ Centura Verde București: reglementări în Codul Silvic pentru implementarea Memorandumului pentru Centura Verde. ⦁ Drept de preempțiune: statul va cumpăra terenuri forestiere vândute de privați; deja au fost achiziționate peste 4.000 ha în 2024. ⦁ Supravegherea video: proprietarii de păduri vor instala camere pe drumurile forestiere. ⦁ Scannere și sisteme informatice: scannere în punctele de frontieră și dezvoltarea sistemelor SUMAL și FMIMS pentru monitorizarea lemnului.
Reciclarea și gestionarea deșeurilor ⦁ Managementul deșeurilor: creșterea colectării separate cu 40% și a reciclării cu 10%, prin atragerea de investitori în reciclare. ⦁ Mașini electrice pentru salubritate: vouchere pentru administrațiile locale pentru achiziționarea mașinilor electrice. ⦁ Reducerea depozitării deșeurilor: limitarea deșeurilor depozitate la 45% din total și combaterea traficului ilegal cu deșeuri.
Gestionarea apei ⦁ Investiții de 5,8 miliarde de euro: infrastructură pentru apă potabilă, canalizare și protecție împotriva inundațiilor. ⦁ Ferme model ecologice: investiții de 11 milioane de euro pentru ferme ce reduc poluarea cu nitrați și amoniac și folosesc produse sustenabile.
Eficiență energetică și energie curată ⦁ Automobile electrice: dezvoltarea infrastructurii de încărcare la instituțiile publice. ⦁ Programele Rabla și eficiența electrocasnicelor: continuarea programelor pentru reducerea poluării. ⦁ Eficiență energetică în clădiri publice: modernizarea școlilor și a altor clădiri pentru a reduce consumul energetic.
Modernizarea satului românesc Investiții de 4 miliarde de lei pentru dezvoltarea a cel puțin 30 de consorții administrative rurale, cu accent pe: ⦁ Sănătate: modernizarea centrelor medicale rurale (medicină de familie, specialități, stomatologie). ⦁ Educație: campusuri cu săli de clasă, after- school, laboratoare și cabinete medicale. ⦁ Infrastructură sportivă: promovarea sportului de masă pentru copii și juniori. ⦁ Incluziune socială: programe de reconversie profesională și integrare pe piața muncii. ⦁ Infrastructură rutieră: modernizarea drumurilor locale și a pistelor de biciclete. ⦁ Digitalizare: servicii publice integrate digital la nivel de consorțiu. ⦁ Economie locală și patrimoniu: promovarea produselor locale și a tradițiilor prin târguri și piețe.
Dezvoltare metropolitană Programul Național de Dezvoltare Metropolitană sprijină zonele metropolitane prin: ⦁ Infrastructură de sănătate: centre comunitare axate pe prevenție și educație. ⦁ Educație: extinderea programului after-school în creșe, grădinițe și școli. ⦁ Infrastructură culturală: centre multifuncționale cu biblioteci digitale, laboratoare și spații de expoziții. ⦁ Infrastructură economică: hub-uri urbane cu spații administrative, producție și cercetare.
Modernizarea drumurilor județene Program de 4 miliarde de lei pentru asfaltarea a peste 1.000 km de drumuri județene.
Programul „Anghel Saligny” Continuarea investițiilor prin programul „Anghel Saligny”, cu majorarea fondurilor pentru proiectele contractate și adaptarea la costurile materialelor.
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară Bugete alocate pentru: ⦁ Actualizarea hărților digitale și a rețelei geodezice. ⦁ Extinderea cadastrării la 6 milioane de hectare și creșterea utilizării serviciilor cadastrale în 660 UAT-uri.
Educație, Cercetare și Sport
Educație ⦁ Modernizarea infrastructurii școlare: investiții de peste 6 miliarde euro pentru modernizarea școlilor, dotarea sălilor de clasă, programe before/after-school și mese calde pentru 1 milion de elevi. ⦁ Educație profesională: 1 miliard euro pentru extinderea învățământului dual și 470 milioane euro pentru învățământul tehnologic, cu scopul de a crește forța de muncă calificată și a conecta școlile cu piața muncii. ⦁ Acces echitabil la educație: Programul „Masă sănătoasă” (560 milioane euro) și măsuri pentru educația timpurie și învățarea remedială. Acces crescut la educație pentru copiii din medii dezavantajate, inclusiv programul „Primul student din familie”.
Cercetare și Inovare ⦁ Competențe în știință și tehnologie: 400 milioane euro pentru formarea specialiștilor în domenii STEM, cu dotări moderne și colaborări între companii și universități. ⦁ Hub regional de cercetare și inovare: crearea unei agenții de inovare și facilități fiscale pentru companiile de tehnologie; sprijin pentru cercetare în domenii strategice, inclusiv inteligență artificială și sănătate (600 milioane euro).
Sport
⦁ Dezvoltarea infrastructurii sportive: construirea de săli de sport, bazine de înot, patinoare și centre olimpice regionale, fiecare acoperind minim 3 discipline olimpice. ⦁ Acces crescut și formare: buget majorat pentru sportul de masă, integrare socială prin sport și programe pentru formarea cadrelor didactice și a antrenorilor. ⦁ Digitalizare și inovare: platformă digitală națională pentru gestionarea activităților sportive și fond de susținere pentru start- upuri și IMM-uri în sport. Promovarea „dublei cariere” pentru sportivii de performanță prin sprijin în dezvoltarea unei cariere alternative.
Sănătate – investiții și modernizare
Priorități pentru politicile de Sănătate: ⦁ Sustenabilitatea și reziliența sistemului de Sănătate: acces sigur la servicii medicale și medicamente de calitate pentru toți cetățenii, inclusiv în situații de criză. ⦁ Îmbunătățirea finanțării sistemului de Sănătate prin: bugetare multianuală, deduceri pentru asigurări complementare de sănătate, absorbție ridicată a fondurilor europene pentru Sănătate (2025-2028).
Obiective în domeniul Sănătății:
⦁ Dezvoltarea Asistenței Medicale Primare și Comunitare: ⦁ Crearea unei rețele naționale de centre medicale comunitare în zonele rurale și orașele mici pentru acces permanent la: servicii medicale primare, telemedicină, stomatologie și farmacii comunitare. ⦁ Modernizarea cabinetelor medicilor de familie în mediul rural și defavorizat; au fost semnate 2.600 de contracte de finanțare pentru dotare și reabilitare (900 milioane de lei, finalizare în 2025).
⦁ Dezvoltarea Asistenței Medicale Ambulatorii de Specialitate: ⦁ Extinderea accesului la servicii de specialitate: servicii clinice și paraclinice complete, telemedicină, spitalizare de zi. ⦁ Au fost semnate 69 de contracte de finanțare (950 milioane de lei, finalizare 2025).
⦁ Dezvoltarea Asistenței Medicale Spitalicești (33 miliarde lei): ⦁ Continuarea investițiilor în spitalele regionale Iași, Cluj-Napoca, Craiova (10 miliarde lei, finalizare 2028). ⦁ Construcția Centrului de excelență pentru protonoterapie la București (600 milioane lei, finalizare 2027). ⦁ Investiții BEI pentru spitale noi (12 miliarde lei, finalizare 2028).
⦁ Politica în Domeniul Medicamentului ⦁ Accesibilitate la medicamente în zonele rurale; reducerea discontinuităților în aprovizionare și încurajarea cercetării în industria farmaceutică. ⦁ Sprijin pentru deschiderea de farmacii în mediul rural și oficine mobile în zone izolate. ⦁ Promovarea consumului de medicamente generice și biosimilare.
⦁ Prevenție și Programe de Sănătate: ⦁ Extinderea programelor de screening pentru boli cardiovasculare, diabet, cancer, cu finanțare UE și de la bugetul de stat. ⦁ Finalizarea Planului Național de Combatere a Cancerului.
⦁Crearea de centre de consiliere și suport pentru prevenirea consumului de droguri și combaterea adicțiilor la copii și adolescenți.
⦁ Îngrijirea Persoanelor Vârstnice, la Domiciliu și Paliație: ⦁ Finalizarea Planului Național de Îngrijiri Paliative, sprijinirea centrelor publice de paliație pentru copii și îngrijiri la domiciliu (peste 4.000 paturi).
⦁ Dezvoltarea Medicinei de Urgență: ⦁ Creșterea capacității administrative și operaționale a Ministerului Sănătății, implementarea unui sistem informatic pentru monitorizarea paturilor ATI și digitalizarea managementului pentru situații de urgență. ⦁ Resurse Umane în Sănătate: ⦁ Finalizarea reformei rezidențiatului și crearea Registrului Profesioniștilor din Sănătate. ⦁ Încurajarea întoarcerii profesioniștilor români din diaspora și deschiderea de facultăți pentru asistenți medicali și moașe în toate județele. ⦁ Reforma Colegiului Medicilor din România (CMR) pentru implementarea unui sistem de asigurări de malpraxis.
⦁ Digitalizare și e-Sănătate: ⦁ Elaborarea Strategiei Naționale de Digitalizare și e-Sănătate (SNDS). ⦁ Crearea unei Platforme Unice a Asigurărilor de Sănătate pentru acces facil al pacienților, debirocratizare și eliminarea fraudelor.
⦁ Asigurări Complementare Voluntare de Sănătate: ⦁ Crearea cadrului legislativ pentru încurajarea și creșterea deductibilității fiscale pentru asigurările complementare de sănătate.
⦁ Asistența Medicală Comunitară și Medicina Școlară: ⦁ Parteneriat cu Ordinul Asistenților Medicali pentru educația pentru sănătate și sprijinirea autorităților locale în deschiderea cabinetelor medicale școlare, inclusiv pentru stomatologie.
Viziunea economică a PSD pune accent pe patriotismul economic și pe creșterea producției în România, indiferent de acționariatul român sau străin al companiilor cu activități productive. Putem realiza acest deziderat prin programe guvernamentale pentru reindustrializarea țării, crearea de locuri de muncă bine plătite și sprijinirea companiilor românești, pentru a deveni lideri regionali. Prin aceste măsuri, România va deveni un hub industrial și tehnologic regional, bazat pe producție, investiții și exporturi.
Susținerea și dezvoltarea industriei în sectoare strategice
România urmărește să devină un hub tehnologic și industrial în Europa de Est, cu 10 miliarde de euro pentru investiții în industrii cheie, cum ar fi auto, chimică, farmaceutică, alimentară și energie. Planurile includ un miliard de euro pentru metalurgie și energie curată și 600 milioane de euro pentru sprijinirea companiilor high-tech.
Proiecte majore:
• Inovație și tehnologie: fonduri de 1 miliard de euro pentru start-up-uri și afaceri industriale pe bază de licențe, urmărindu-se ca România să devină un centru al tehnologiei avansate în regiune.
• Industrializare prin licențe și brevete: 400 milioane de euro pentru fabrici locale, cu ținta de 30 de noi fabrici și 20.000 de locuri de muncă în 5 ani.
• Industria farmaceutică: scutiri fiscale și investiții pentru stimularea producției de medicamente și cercetare.
• Reconstrucția Ucrainei: 200 milioane de euro pentru implicarea companiilor românești în proiecte de reconstrucție.
• Forță de muncă calificată pentru industrii competitive – se alocă 1 miliard de euro pentru învățământ dual și profesional, cu obiectivul de a crește numărul elevilor în acest sistem, de 5 ori în următorii 5 ani.
Alte programe includ:
• Formarea în domeniul STIM: 400 milioane de euro pentru dezvoltarea de competențe în științe, tehnologie, inginerie și matematică.
• Susținere pentru tineri și revenirea forței de muncă: vouchere de formare, scutiri de taxe și facilități pentru angajarea tinerilor și a românilor care se întorc în țară. Aceste măsuri vizează consolidarea industriei și adaptarea forței de muncă la nevoile economiei moderne.
Stabilitate fiscal-bugetară
România urmărește stabilitatea fiscală, creșterea veniturilor și protejarea puterii de cumpărare prin măsuri clare de fiscalitate și optimizare a cheltuielilor.
Măsuri fiscale și predictibilitate:
• Taxele rămân stabile: impozitul pe venit de 10%, pe profit de 16%, TVA general de 19%, iar impozitele pe proprietate nemodificate.
• Predictibilitate: schimbările fiscale vor fi discutate cu mediul de afaceri și adoptate doar prin consens cu sindicatele și patronatele.
Consolidare bugetară:
• Digitalizarea ANAF pentru reducerea evaziunii și creșterea veniturilor bugetare.
• Raționalizarea cheltuielilor publice și stoparea risipei, introducerea de standarde de cost și criterii de performanță pentru funcționarii publici.
• Model bugetar bazat pe rezultate, cu alocări transparente și reducerea inegalităților regionale.
Sustenabilitatea datoriei publice:
• Prudență în angajamentele bugetare, finanțarea deficitului în monedă națională și extinderea programelor de titluri de stat destinate populației.
• Lansarea de obligațiuni Samurai pe piețele financiare japoneze. Reducerea impozitării muncii pentru salariile mici și medii:
• Reducerea taxelor pentru salarii sub 5.700 de lei în prezent și până la 8.500 de lei în 2029.
• Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim și reducerea CASS pentru familiile cu copii. Protecția puterii de cumpărare:
• Stabilizarea prețurilor la alimente și energie prin creșterea producției interne, pentru a păstra accesibilitatea produselor esențiale.
Sighișoara medievală scapă de traficul secolului XXI. Centura municipiului, proiectare finalizată!
Proiectul centurii Sighișoara a suferit întârzieri din cauza unor studii geologice suplimentare, fiind necesare peste 60 de foraje. Centura va avea o lungime de 13,057 km. În data de 29 iulie 2024 durata contractului a fost prelungită prin Act adițional – de la 24 de luni pentru execuție, la 31 de luni și 11 zile, din momentul finalizării perioadei de proiectare. Valoarea contractului și a actului adițional este de 355.707.273, 25 lei (fără TVA). În 23 aprilie 2024 a fost emisă Hotărârea de Guvern pentru exproprieri.
Peste 15 milioane de lei pentru Spitalul din Târnăveni
Spitalul Municipal „dr. Ghe. Marinescu” din Târnăveni a obținut finanțare de 15.661.656 de lei, prin Ministerul Sănătății – fonduri P.N.R.R., pentru dezvoltarea infrastructurii Unității de Asistență Medicală Ambulatorie, îmbunătățind astfel accesul pacienților la servicii medicale de calitate.
Cetatea medievală în programele naționale de finanțare!
Sighişoara a obţinut o finanţare în valoare de circa 2 milioane de euro prin P.N.R.R. pentru reconstruirea unor tronsoane de zid care s-au prăbuşit şi pentru consolidarea unor ziduri existente, cu această ocazie fiind construite şi noi alei de vizitare a obiectivelor turistice din Cetatea Medievală.
Asfaltări și rețele de apă/canal și gaz, cu sprijin guvernamental
Legea privind Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” a fost votată în Parlament și prevede finanțări de la bugetul de stat în valoare de 65 de miliarde de lei, pentru introducerea rețelelor de apă, canalizare, asfaltări de drumuri și introducerea rețelelor de gaze naturale. În județul Mureș, fiecare UAT a beneficiat de finanțare pentru minim un proiect depus: 136 de proiecte, în valoare de 1.448.029.799,17 lei, pentru introducerea rețelelor de apă și canalizare și pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor județene, comunale și de interes local. Principalul proiect care va fi finanțat prin Consiliul Județean Mureș este „Modernizarea drumului județean Târgu Mureș – Band – Șăulia – Sărmaș – limită cu jud. Bistrița-Năsăud”. De asemenea, a fost asigurată finanțarea pentru 18 primării din județul Mureș pentru introducerea rețelelor de gaze naturale.
Hidrocentrala de la Răstolița, aproape funcțională
Deputatul Dumitrița Gliga a susținut în Parlamentul României adoptarea Legii prin care Hidrocentrala de la Răstolița și alte 9 hidrocentrale din țară, realizate în proporție de 80-90%, vor putea fi curând finalizate, acestea fiind declarate prin lege obiective de interes public major. Hidrocentrala de la Răstolița va avea o putere instalată de 35,2 MW și o capacitate de producție anuală de energie de 58,14 GWh/ an, fiind primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990. În luna octombrie a fost obținut Acordul de Mediu.
Investițiile în extinderea rețelelor de apă potabilă vor continua
Partidul Social Democrat acordă o atenție deosebită investițiilor în infrastructura de apă și canalizare. Prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, coordonat de ministrul Adrian Câciu, pot fi finanțate, în perioada următoare, lucrări pentru extinderea sistemului de alimentare cu apă, a rețelelor de distribuție apă potabilă, a aducțiunilor sau reabilitări. Studiile care se realizează în această perioadă vizează următoarele unități admistrativteritoriale: Târgu Mureș, Reghin, Târnăveni, Luduș, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului, Acățari, Bahnea, Bălăușeri, Coroisânmărtin, Cuci, Daneș, Ernei, Fântânele, Gălești, Gheorghe Doja, Lunca, Mica, Nadeș, Neaua, Pănet, Păsăreni, Vărgata, Vețca, Viișoara, Zagăr.
Intersectarea a două autostrăzi la Târgu Mureș, linie de cale ferată modernă, investiții majore în aeroport, centuri de ocolire a celor trei municipii toate vor fi posibile datorită deschiderii Ministerului Transporturilor în ultimii 2-3 ani.
Proiectele în curs de desfășurare, care vizează nu doar decongestionarea traficului, ci și dezvoltarea pe termen lung a județului și a regiunii, includ autostrada A3, autostrada A8, centurile municipiilor Târgu Mureș, Reghin și Sighișoara.S-a aprobat și finanțarea pentru coborârea de pe autostrada A3, în zona industrială a orașului Luduș.
De asemenea, Aeroportul Transilvania Târgu Mureș a beneficiat anul trecut de finanțare europeană pentru extindere, anul acesta lucrările continuând din fonduri locale.
Semnarea contractului pentru secțiunea Târgu Mureș – Miercurea Nirajului din Autostrada A8
Pe 16 februarie 2024, s-a semnat contractul pentru construcția secțiunii Târgu Mureș – Miercurea Nirajului din Autostrada A8, în prezența ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu și a deputatului Dumitrița Gliga. Secțiunea de 24,4 km, care include și drumul de legătură cu A3, va fi realizată în 30 de luni de către firma turcă Nurol, având o valoare de 2,46 miliarde de lei (fără TVA). Lucrările sunt finanțate prin PNRR și trebuie finalizate până în 2026.
După lansarea licitației, în luna aprilie, au fost depuse două oferte pentru construcția celor 23,4 km ai lotului Miercurea Nirajului – Sărățeni. Valoarea de licitație a contractului este de maximum 3,35 miliarde de lei (fără TVA). Se prevede o perioadă de maximum 30 de luni de la semnarea contractului, iar finanțarea va fi asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.
Antreprenorul care realizează lucrările la centrala pe gaze de la Iernut a companiei naţionale Romgaz a anunţat autorităţile că înregistrează întârzieri în graficul lucrărilor, transmite News.ro. Dacă anterior ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunţa că centrala va fi pusă în funcţiune la finalul lui 2024, miercuri, el a precizat că, mai nou, obiectivul ”este de a pune în funcţiune cel puţin jumătate din termocentrala de la Iernut anul acesta”.
Contractul pentru noua centrală pe gaze de 430 de megawaţi de la Iernut a fost semnat în anul 2016, iar centrala trebuia pusă în funcţiune, conform termenilor iniţiali, în anul 2020.
Astfel, a fost finalizată parțial strada Independenței din cartierul Baltă, iar dacă vremea va fi favorabilă în perioada următoare, constuctorul va așterne ultimul strat de asfalt și pe celalalte străzi din cartier.
📣 Vă reamintim că obiectivul de investiții se realizează pe o lungime de 8.100 ml, cuprinzând străzile: Zăvoiului, Viitorului, Rândunelelor, 1 Mai, Vânătorilor, Bradului, Garofiței, Ghioceilor, Lăcrămioarei, Liliacului, Independenței, Gării, Trandafirilor, Topitoriei și Fabricii. Ne cerem scuze locuitorilor pentru disconfortul creat pe perioada lucrărilor!”
