obligatorii

Stirile Punctul

Disciplinele specifice învățământului în limbile minorităților sunt obligatorii în planurile-cadru pentru liceele cu predare în limbile minorităților naționale

Planurile-cadru pentru învățământul liceal cu predare în limbile minorităților naționale, care  se aplică progresiv, începând cu generația de elevi care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027, au fost publicate în Monitorul Oficial pe 8 ianuarie 2026. 

Planurile-cadru pentru învățământul liceal cu predare în limbile minorităților urmăresc menținerea structurii generale a trunchiului comun și a curriculumului de specialitate, așa cum au fost aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, cu modificări sau completări în următoarele direcții: 

– disciplina limba și literatura română se predă ca disciplină distinctă, cu programe elaborate în mod special pentru minorități, conform art. 60 alin. (2) din Legea 198/2023; 

– aria curriculară Limbă și comunicare include, în trunchiul comun: 

  • o limba și literatura română (predată ca limbă oficială, conform unei programe adaptate specificului lingvistic) 
  • o limba și literatura maternă 
  • o limba modernă 1 
  • o limba modernă 2, în cazul opțiunii pentru studiu, conform art. 102, alin 4, lit. f), din Legea 198/2023 

Disciplinele specifice învățământului în limbile minorităților sunt obligatorii, având alocare orară în trunchiul comun, respectiv în curriculumul de specialitate. 

Pentru aria Limbă și comunicare, programele școlare pentru învățământul în limbile minorităților vor urmări: 

– dezvoltarea competențelor de comunicare în limba maternă; 

– dezvoltarea competențelor de literație emergentă, funcțională și critică, atât în limba maternă cât și în limba română, în funcție de nivelul de învățare (profilul pedagogic); 

– interculturalitatea ca valoare educațională, prin abordarea limbii și comunicării ca mijloc de dialog între culturi; 

– evaluarea diferențiată a limbii române, cu standarde și instrumente adaptate contextului lingvistic. 

Aceste direcții au rolul de a sprijini o dezvoltare echilibrată a competențelor lingvistice, într-o manieră sensibilă la contextul cultural și lingvistic al elevului. Prin această abordare, educația în România răspunde nevoilor specifice ale minorităților, încurajând incluziunea, performanța și coeziunea socială, conform notei de prezentare. 

Aceste planuri-cadru au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 6.932/2025

Citeste continuarea

Stirile Punctul

Se introduc concursuri obligatorii pentru posturile ocupate de medicii universitari în spitale

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat publicarea în procedură de transparență decizională a proiectului de ordin care schimbă modul în care personalul didactic medico-farmaceutic ocupă posturi în spitalele publice, introducând obligativitatea susținerii unui concurs sau examen pentru toate posturile din integrarea clinică. Decizia va afecta direct și medicii din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș, una dintre cele șase universități de medicină din România.

Până în prezent, cadrele didactice din universitățile de medicină și farmacie puteau ocupa posturi în spitalele universitare fără a susține examen sau concurs, beneficiind de un regim special prin așa-numita „integrare clinică”. Noua metodologie propusă de Ministerul Sănătății elimină această facilitate și instituie reguli uniforme pentru tot personalul medical, indiferent de statutul academic.

Ministrul Rogobete motivează schimbarea prin necesitatea de „echitate și corectitudine față de tot personalul medical”, subliniind că este necesar să existe „reguli clare, uniforme și transparente, valabile pentru toți”. Reforma face parte dintr-un proces mai amplu de reașezare a sistemului de sănătate inițiat în septembrie 2024, când cadrul legislativ a fost modificat pentru a permite aplicarea unor reguli de fond în mod corect și transparent.

Proiectul de ordin stabilește pentru prima dată explicit cum personalul didactic poate ocupa, prin concurs sau examen, posturi în spitalele și instituțiile publice de sănătate. Posturile respective sunt deja prevăzute în structurile organizatorice ale spitalelor, dar ocuparea lor se făcea până acum în baza unui protocol între universitate și spital, fără procedură competițională.

Noile reglementări definesc condiții clare de încadrare și clarifică ce înseamnă exact integrarea clinică, un concept care până acum avea interpretări diferite în funcție de instituție. De asemenea, documentul clarifică responsabilitățile pe care le au universitățile și unitățile sanitare în acest proces, eliminând ambiguitățile care generau disfuncționalități în sistem.

Un element important al reformei este introducerea unui calendar clar al concursurilor și examenelor, care va permite o planificare predictibilă atât pentru candidați, cât și pentru instituții. Proiectul stabilește componența comisiilor de evaluare și criteriile după care se vor analiza candidaturile, asigurând astfel un proces uniform la nivel național.

Ordinul reglementează și aspecte precum transparența procesului de selecție, prevenirea conflictului de interese în comisiile de examinare, protecția datelor cu caracter personal și situațiile speciale precum suspendarea, reluarea sau transferul posturilor. Aceste prevederi urmăresc să elimine suspiciunile de favoritisme sau aranjamente care au existat în trecut.

Stirile Punctul

Schimbări majore: toate spitalele din România vor avea camere de supraveghere obligatorii

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat modificări legislative importante privind sistemele de siguranță din unitățile medicale din România. Măsurile vizează atât spitalele care dispun deja de echipamente de monitorizare, cât și cele care urmează să le instaleze.

Potrivit declarațiilor ministrului, în multe spitale publice din România există în prezent camere de luat vederi și butoane de panică, însă din cauza lipsei unui cadru legislativ adecvat, aceste camere nu înregistrau imaginile.

„În multe spitale publice din România există în momentul de față camere de luat vederi, există și butoane de panică, dar pentru că nu exista legislație, camerele de monitorizare nu înregistrau imagini”, a explicat Alexandru Rogobete.

Ce se schimbă prin noua legislație

Odată cu modificarea cadrului legal, unitățile sanitare care dispun deja de sisteme de supraveghere video vor fi obligate să monitorizeze și să înregistreze imaginile pentru o perioadă de maximum 60 de zile.

Pentru spitalele care nu au încă astfel de echipamente instalate, legislația stabilește un termen clar: vor avea la dispoziție doi ani de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial pentru a instala camere de supraveghere.

Peste 200 de spitale, modernizate prin PNRR

Ministrul Sănătății a oferit și date despre stadiul implementării proiectelor de modernizare finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Vă pot spune cu certitudine că, din proiectele PNRR derulate de Ministerul Sănătății, au fost semnate 207 contracte. Practic sunt 207 spitale. E un procent important. Peste 70% din ele au și astfel de soluții de monitorizare video și sisteme digitale de alertare”, a precizat Alexandru Rogobete.

Camerele de supraveghere și butoanele de panică pot juca un rol esențial înprevenirea și documentarea incidentelor violente în unitățile medicale, protecția personalului medical împotriva agresiunilor, monitorizarea fluxului de persoane în spații sensibile, asigurarea securității pacienților vulnerabili sau descurajarea furturilor.

Stirile Punctul

Dotări auto obligatorii în 2025

Dotările auto obligatorii sunt menite să prevină, dar și să gestioneze situațiile de urgență care pot apărea în trafic.

Triunghiuri reflectorizante omologate

Extinctor/Stingător de incendiu

Trusă sanitară auto

Potrivit Ordinului Ministerului, trusa medicală auto trebuie să conțină și un dispozitiv intermediar de respirație gură la gură cu valvă unidirecțională sau filtru, dar și ace de siguranță și folie de supraviețuire izotermă. Cutia trusei sanitare auto trebuie să fie rigida, realizată din material plastic rezistent la soc.

Șoferii pot lua 4 sau 5 puncte amendă, din care un punct amendă este 202,5 lei, putând fi aplicate amenzi cuprinse între 810 lei și 1012,5 lei.

Stirile Punctul

Elevii ar putea avea o nouă listă de lecturi obligatorii

Elevii ar putea avea o nouă listă cu lecturi obligatorii, după ce va fi organizată o dezbatere pe acest subiect. În urma dezbaterii se va decide care opere clasice rămân și care dintre acestea vor fi înlocuite de texte contemporane, a anunțat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, într-un interviu la RFI România.

Ministrul Educației și Cercetării a menționat că procesul de adoptare a noilor planuri-cadru este în desfășurare și abia ulterior vor fi discutate conținuturile specifice, adică începând cu luna mai, aici fiind incluse și listele de lecturi pentru elevi.

În ceea ce privește selecția operelor, ministrul a subliniat necesitatea unui echilibru între literatura clasică și cea contemporană, argumentând că gustul pentru lectură se formează citind atât opere consacrate, cât și texte relevante pentru prezent.

Citeste continuarea

Stirile Punctul

Capacele atașate de bidoane au devenit obligatorii în UE

Mulți europeni s-au familiarizat deja cu noile capace de plastic care sunt legate de sticlă. Cei care nu au făcut-o vor fi nevoiți să se obișnuiască, deoarece acestea sunt obligatorii începând de miercuri, 3 iulie, în întreaga UE, potrivit Euronews.

Noul design, criticat de o parte dintre consumatori

Noul design pe care multă lume îl consideră enervant este simplu și face ca înșurubarea să nu mai poată fi efectuată complet, din cauza benzilor suplimentare de plastic care leagă capacul de sticlă.

În prezent, după implementarea pe întregul continent, mulți consumatori sunt nemulțumiți de noul design.

Unii dintre ei s-au plâns pe rețelele de socializare de faptul că noul gen de capac îi lovește în față în timp ce beau și fac băuturile mai greu de turnat.

Dacă, până acum, pe piața UE mai puteau fi găsite frecvent și ambalaje fără acest design, din data de 3 iulie, toate statele UE trebuie să elimine treptat capacele libere pentru sticlele de plastic de până la trei litri.

Capacele atașate de bidon, o măsură cu rațiuni eco

Măsura face parte dintr-o directivă a UE anunțată în 2018 care vizează reducerea deșeurilor de plastic de unică folosință, capacele libere fiind interzise ca parte a unui plan mai amplu de combatere a deșeurilor de plastic în Europa (ele fiind unul dintre cele mai răspândite produse din plastic de unică folosință pe plaje).

Speranța este că, prin atașarea capacului, consumatorii sunt mai puțin predispuși să le arunce aiurea, deoarece pentru a face acest lucru ar trebui să arunce întreaga sticlă.

Statele membre ale UE sunt însă libere să își stabilească propriile cerințe de proiectare, atâta timp cât „capacele rămân atașate la recipiente în timpul etapei de utilizare prevăzută a produselor”.

Asta înseamnă că designul pe care îl vedem în prezent pe băuturi precum Coca-Cola nu este singurul posibil, deși va fi cel mai comun, având în vedere dominația pe care compania o are pe piață și faptul că multe alte mari companii producătoare de băuturi au adoptat deja același design.

Continuarea pe adevarul.ro

Stirile Punctul

Lista televiziunilor obligatorii care trebuie introduse în rețeaua de cablu

Consiliul Naţional al Audiovizualului publică lista televiziunilor pe care companiile de cablu sunt obligate să le preia. Este vorba despre o listă de 55 de televiziuni comerciale, la cer se adaugă televiziunile postuşlui public şi TV5. Posturile sunt selectate în ordinea indicelui anual de audienţă.

Totodată, anul acesta, în premieră CNA a decis să publice în această listă doar televiziunile care şi-au măsurat audienţa întregul an 2023, pentru a stopa practica unor posturi care obişnuiau să plătească ARMA (proprietarul audienţelor) doar pentru o lună, astfel încât să fie luate în considerare în această listă. 

Paginademedia.ro a prezentat, în continuare, lista posturilor din must carry pe anul 2024, aşezate în funcţie de audienţă:

  1. Romania TV
  2. Digi24
  3. Realitatea Plus
  4. National TV
  5. Etno TV
  6. B1 TV
  7. Trinitas
  8. Kanal D2
  9. Traditional TV
  10. Favorit TV
  11. National 24 Plus
  12. Kiss TV
  13. Taraf TV
  14. Party Mix 4K
  15. Orizont TV
  16. EMI TV
  17. U Televiziune Interactiva
  18. A7 TV
  19. TV AS
  20. Euronews Romania
  21. Speranta TV
  22. Prima News
  23. Atomic
  24. Metropola TV
  25. Magic TV
  26. Music Channel
  27. Aleph News
  28. Moldova TV
  29. Alfa Omega TV
  30. Nasul TV
  31. Travel Mix HD
  32. HIT Music Channel
  33. Credo TV
  34. Inedit TV
  35. NCN
  36. Bollywood Classic
  37. Kapital TV
  38. Cinethronix
  39. Telestar 1
  40. Mooz Dance
  41. Global News
  42. Canal 33 HD
  43. Rock TV
  44. TeleMoldova Plus
  45. Disco Mix
  46. Rapsodia TV
  47. Exploris
  48. Apollonia TV
  49. Atomic Academy
  50. Shop ON TV
  51. Sens TV (fosta IDA)
  52. Linkpress TV
  53. 24 Mix Teleshop
  54. Melos TV
  55. Zoom TV

La acestea se adaugă şi posturile televiziunii publice şi televiziunea TV5, a cărui obligativitate de retransmitere este stabilită printr-un acord internaţional.

Posturile TVR sunt următoarele: TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Info, TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iaşi, TVR Târgu Mureş, TVR Timişoara

Ce este principiul „must carry”
Principiul „must carry” este prezent în Legea Audiovizualului, Art. 82, şi prevede că distribuitorii de cablu trebuie să includă în oferta lor programele televiziunii publice şi posturile private aflate sub jurisdicţia României, libere la retransmisie şi fără condiţionări tehnice sau financiare. În prezent, principiul nu este aplicat şi operatorilor DTH.

Sursa: paginademedia.ro