Preşedintele ANAF, Adrian Nicuşor, a dat explicaţii privind controalele dese la micii contribuabili, arătând că, pentru că au acelaşi salariu, inspectorii ANAF preferă să nu lucreze la mari contribuabili şi să meargă către micii contribuabili, unde activitatea este mult mai simplă, transmite News.ro.Astfel, asistăm la o depopulare în zona marilor contribuabili şi o suprapopulare în zona micilor contribuabili. Şeful instituţiei a mai anunţat că reorganizarea ANAF-ului va veni imediat ce un proces de digitalizare se finalizează. Citește articolul complet
”La finalul anului trecut am avut o întâlnire în Consiliul Național Tripartit unde orientarea pe care cele trei părți, reprezentanții confederațiilor sindicale, reprezentanții patronatelor și reprezentanții Executivului, este aceea ca de la 1 iulie 2024 să avem o valoare de 3.700 de lei salariul minim pe economie. a anunțat Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
În prezent, salariul minim brut este de 3.300 lei.
40% dintre bugetari consideră că venitul lunar ar trebui să fie în intervalul 1.500-2.000 euro, iar 21% menționează peste 2000 de euro, se arată într-un studiu al Centrului de Formare APSAP, realizat în baza unui sondaj realizat printre angajații la Stat.
Cea mai mare parte dintre angajații la stat (43%) au răspuns că au un venit lunar de 700 euro – 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei se încadrează în categoria de venit lunar între 1.000 euro – 1.500 euro, iar aproape 13% dintre ei au venituri cuprinse între 400 euro și 700 euro.
Doar 0,1% dintre funcționarii publici sunt interesați de cursuri de competențe digitale și IT&C.
Întrebați de competențele pe care și-ar dori să le dezvolte, peste 36% dintre angajații la stat au răspuns că vizează cursuri de resurse umane, 33% vor cursuri de accesare a fondurilor europene, un sfert dintre ei își doresc cursuri de etică, integritate și anticorupție, 27% cursuri de contabilitate și 12,5% de asistență socială, se arată în comunicat.
La polul opus, doar câte 2 respondenți din aproape 4.000, adică sub 0,1% din totalul participanților la sondaj, au răspuns că și-ar dori să își dezvolte competențe digitale, de IT&C, psihologie, discriminare și egalitate de șanse, comunicare internă, siguranță alimentară, protecția informației sau altele.
Referitor la nivelul de competențe digitale pe care respondenții le dețin, conform răspunsurilor primite, nivelul este unul mediu.
În ciuda faptului că 63% dintre participanți menționează că utilizează Excel în mod frecvent, aproximativ 78% au doar cunoștințe medii în competențele digitale.
Conform sursei citate, angajații din primării și alte instituții din mediul rural sunt cel mai puțin interesați de perfecționare.
Instituțiile statului sunt obligate prin lege să investească în perfecționarea constantă a angajaților pentru o eficiență sporită în administrația publică.
Conform specialiștilor consultați de HotNews.ro, se ia în calcul salariul minim de la data estimării.
Așadar, dacă ai depus Declarația unică cu estimări, să spunem până la 1 octombrie 2023 atunci vei plăti contribuțiile (pe plafoane de 6, 12 și 24 de salarii minime la CASS, respectiv 12 și 24 la CAS) la salariul minim de 3.000 de lei, așa cum ai completat deja.
Dacă o faci după luna octombrie, atunci vei plăti la 3.300 lei.
Conform unui articol din Codul fiscal „în situaţia în care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în acelaşi an, mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară, diferenţiat în funcţie de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege (…) se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe ţară, dacă prin lege nu se prevede altfel”.
În principiu, formularul inteligent pe care îl va publica ANAF la începutul anului 2024 ar trebui să conțină această modificare. Cei care îl completează pe format hârtie trebuie să fie foarte atenți la cele spuse mai sus. De aceea este important ca autoritățile să anunțe oficial.
Altfel, acele persoane care vor să se raporteze la 3.300 lei, deși ar fi trebuit la 3.000 lei, se pot trezi cu notificări de conformare de la Fisc, iar dacă nu răspund, să fie introduse în controale. Într-un fel sau altul tot vor plăti după cum „cântă” ANAF.
Autoritățile filipineze și reprezentanți ai uneia dintre cele mai cunoscute companii de recrutare de muncitori străini au discutat recent despre deficitul de personal din agricultura românească.
,,Conform cererilor primite de către agenția Work from Asia, există în momentul de față o nevoie fără precedent de personal pentru segmentul agricol, unde antreprenorii români caută atât operatori de mașinării agricole, de la tractoriști, la mecanizatori, cât și personal pentru ferme, chiar și asistenți veterinari, ingineri zootehniști, iar lista poate continua. Parteneriatul nostru durabil cu autoritățile din Manila ne dă încredere că Filipine poate oferi în momentul de față specialiștii de care noi avem nevoie pentru piața muncii din România.
Mai mult decât atât, mă bazez foarte mult pe feedback-ul pozitiv primit din piață. Muncitorii din Filipine sunt considerați a fi foarte bine pregătiți și serioși, iar agricultura noastră are nevoie de asemenea oameni”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh, general manager Work from Asia. Întrebat ce salariu primesc muncitorii filipinezi în România, Yosef Gavriel Peisakh a declarat pentru Adevărul că încasează lunar 600 – 700 euro net.
Dacă în momentul de față în România trăiesc mii de muncitori din Filipine, cel mai mare procent fiind reprezentat de bone și menajere, acordul negociat cu autoritățile filipineze va înclina balanța anul acesta și către segmentul agricol, unde sunt așteptați mii de lucrători în perioada următoare.
Una din trei românce declară că ar fi fericită cu un salariu de cel puțin 1.000 de euro pe lună (net), arată un studiu realizat de Dynata, pentru aplicația financiară Revolut. Femeile cred într-o proporție mai mare decât bărbații că ar merita să câștige chiar și 10.000 de euro pe lună (4% vs. 2%). Studiul arată că tehnologia financiară vine în ajutorul doamnelor, mai ales la cumpărăturile curente și la făcut economii.
Una din trei românce ar fi fericită cu un salariu net lunar de cel puțin 1.000 de euro, iar aproape o treime (32%) consideră că pragul de venit personal net lunar de la care s-ar simți fericită este de cel puțin 2.000 de euro net, arată o analiză realizată de Revolut, aplicație financiară cu peste 27 de milioane de clienți la nivel global, din care 2,6 milioane în România. Aceasta a vrut să afle care este percepția româncelor despre veniturile dezirabile și contribuția fintech la eliminarea disparităților de gen, printr-un sondaj realizat de Dynata.
Protestele salariaţilor Poştei Române au încetat în urma unui protocol încheiat între Managementul Poştei Române şi sindicatul. Protocolul prevede o creştere a salariilor cu 150 de lei brut, Citește mai mult
Câştigul salarial mediu net din Harghita continuă să fie cel mai mic din ţară, în scădere faţă de luna precedentă, arată datele puse la dispoziţia de Direcţia Judeţeană de Statistică.
La sfârşitul lunii septembrie, câştigul salarial mediu net era de 1.080 de lei, mai redus decât în luna precedentă, când fusese de 1.092 de lei, cuantum care situează judeţul Harghita pe ultimul loc pe ţară din acest punct de vedere.
Cele mai mari câştiguri, de 1.284 lei, le-au obţinut angajaţii din agricultură, urmaţi de cei din servicii, cu 1.096 şi angajaţii din industrie şi construcţii, cu 1.052 de lei.
De altfel, datele statistice arată că Harghita este singurul judeţ din ţară unde cuantumul câştigului salarial mediu net coboară sub 1.100 de lei. Pe locurile următoare se situează judeţele Vaslui şi Neamţ, cu un câştig salarial mediu net de 1.113 lei.
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi, acesta este de 65.833, cei mai mulţi, adică 36.972, lucrând în domeniul serviciilor.
Cauze
Directorul Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita, Kedves Imre, consideră că angajaţii primesc salarii mici întrucât în judeţ funcţionează, cu precădere, firme mici, unde nu se cere o specializare deosebită şi, în plus, angajatorii îşi permit să dea salarii mici atunci când interesul pentru un loc de muncă nu este foarte mare.
„La noi în judeţ firmele sunt mici, nu avem industrie care cere o super specializare. Avem agricultură, industria lemnului, care nu cer o specializare sofisticată şi la noi nu funcţionează firme de IT sau construcţii de maşini, care dau salarii mari. În plus, dacă angajatorii văd că nu e presiunea mare pe un loc de muncă, nu se stă la coadă pentru locul respectiv de muncă, normal că dau salariu mai mic”, a declarat Kedves Imre.
Potrivit sursei citate, în Harghita sunt aproximativ 16.000 de firme, din care doar 308 sunt mijlocii, iar restul sunt mici, preponderente fiind cele care au 20 de angajaţi. În Harghita sunt doar 12 firme mari, care sunt administrate de la Bucureşti.
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean (CJ) de joia trecută s-au numărat 18 proiecte, plus unul în regim de urgență. După aprobarea rețelei școlare, punctul aflat în regim de urgență, au început și discuțiile. Tonul a fost dat de profesorul Vasile Boloș, care remarca faptul că CJ sprijină mai multe ONG-uri, fie cu spații date cu folosință gratuită, fie cu bani pe proiecte, însă foarte puține astfel de ONG-uri sunt monitorizate: „Pentru orice manifestare care se organizează cu sprijinul CJ, ulterior desfășurării, ar fi normal să primim o notă prin care să se prezinte reușita acelei manifestări, așa încât să ne putem da seama dacă a fost o manifestare utilă, în folosul comunității”. Președintele CJ, Ciprian Dobre, a recunoscut această lacună, pentru că, într-adevăr, nu există o verificare a proiectelor cofinanțate de CJ, însă a găsit rapid și motivul: „Aceste tipuri de manifestări ar trebui să creeze un portofoliu al CJ. Nu a existat acest mecanism de monitorizare sau supraveghere și evaluare a acestor colaborări. Din păcate suntem județul cu un aparat propriu subdimensionat. Avem practic, în cifre, 94 de funcționari publici, în cadrul aparatului propriu de funcționare al CJ”. Pentru a exista un reper, mai spunea liderul CJ, la Harghita Consiliul Județean numără aproape 300 de funcționari publici în cadrul propriului aparat; așadar, ar fi vorba de o sarcină mai mare care apasă pe aparatul CJ din Mureș. Mai mult, Dobre a afirmat că CJ Mureș are cel mai mic aparat propriu dintre toate consiliile județene din țară.
Cu problema astfel „lămurită”,
…s-a trecut la vot și au primit cofinanțare tot soiul de evenimente, unele mai necunoscute decât altele, cu excepția Olimpiadei de Matematică, Faza Națională, care anul acesta va fi organizată la Sighișoara, în perioada 1-5 aprilie. Pentru acest proiect, Inspectoratul Școlar a cerut o cofinanțare de 20.000 de lei, aprobată la vot, adică aproximativ un sfert din costurile totale.
Procesul de votare nu s-a mai poticnit deloc până la punctul 14 de pe ordinea de zi, care viza aprobarea unor proceduri pentru angajarea unui nou manager la Aeroportul „Transilvania” Tîrgu-Mureș. Aici, a intervenit grupul PDL, care are o mai veche problemă, după ce Mihail Poruțiu (fost consilier județean PDL) a fost forțat de conducerea CJ să-și dea demisia, fiindu-i refuzat de două ori planul de management. Așadar, liderul grupului PDL, Vasile Filimon, a dat tonul discuțiilor, acuzând conducerea CJ pentru un nou contract care ar fi fost încheiat netransparent, de această dată cu The Searchers Advisory Group, cei care vor fi abilitați să găsească noul manager de la Vidrasău. „Din nou un contract de prestări servicii cu o societate, din 25 ianuarie, nu figurează pe site-ul CJ. Este a doua oară, într-o lună de zile, când un contract de prestări servicii nu figurează pe site la rubrica contracte. De ce? Nu știu. Dacă cineva este de vină, să răspundă. Nu știu cum a fost întocmit, care este suma, nu știu nimic. Subiectul cel mai delicat este acesta al anexei 3, legată de retribuția președintelui Consiliului de Administrație la Aeroport. Aici am două chestiuni. Nici până azi n-a reușit nimeni să mă convingă dacă este legală sau nu această indemnizație. De ce? În Ordonanța 109 e scris doar cine stabilește indemnizația pentru președinte și, întrebând dacă Legea 79 mai e valabilă, nimeni nu m-a convins până acum că este legală. A doua chestiune ține de moralitate: ani de zile s-a clamat chestia cu pensiile și salariile nesimțite. Oare ne aflăm într-o nouă etapă? (…) Se discută de salarii de mii de euro când sunt salariați care trăiesc din salarii de 300-400 de lei în acest moment”, spunea Filimon în intervenția sa pe marginea acestui subiect.
Retribuția managerului…
…a ținut disputa aprinsă preț de câteva zeci de minute. În proiectul inițial promovat de CJ, viitorul director ar urma să primească între 2.700 și 3.500 de euro salariu lunar. Comisia de buget-finanțe a amendat proiectul, modificând plafonul minim de la 2.700 la 1.500 de euro, însă cel maxim a rămas neschimbat. Ca răspuns la acuzațiile lui Vasile Filimon, Dobre a spus că este pentru prima dată în 20 de ani când aeroportul va ieși de sub influența directă a politicului: „Una dintre cele mai mari provocări ale noastre ca echipă este depolitizarea Aeroportului „Transilvania” Tîrgu-Mureș. Da, știm că este un obiectiv ambițios, dar o vom face. Nici USL, nici PDL, nici UDMR nu va mai împărți la masa verde postul de la Aeroport. Acest lucru trebuie să intre foarte bine în sediile de partid din Tîrgu-Mureș. (…) Aeroportul „Transilvania” nu va mai fi ocupat, în special funcția de președinte CA, de niciun medic, de niciun consilier județean. Vă spun un lucru: nu va fi prieten nici cu președintele CJ, nici cu vicepreședinții, va fi un om ales de firmă de recrutare de personal. (…) Veți vedea că o regie autonomă care în mod tradițional era de 20 de ani împărțită de partide, nu va mai fi”.
Control și nereguli
În continuarea disputei, Dobre a adus în vedere consilierilor și recent încheiatul control al Curții de Conturi, care ar fi descoperit nereguli mari: „Veți vedea procesul verbal încheiat, ca să vă dați seama, așa puțin, cam ce s-a întâmplat acolo în ultimii ani. Câte panseluțe, câtă cherestea s-a cumpărat și unde e ea. Vreau să vă dau două cifre, pentru că distinsul nostru coleg, domnul Filimon, vorbea despre veniturile administratorilor. (…) În anul 2008, venitul fostului manager era de aproximativ 2.900 de euro/lună, iar al directorului economic al aceluiași aeroport a fost de 2.950 de euro/lună, calculat la cursul de azi, pentru că dacă calculăm la 3,3 lei, sare de 3.800 de euro. (…) Iar aceasta este doar o bucățică mică din ceea ce vreau să vă spun, să vă informez legat de Aeroport”.
Legat de indicatorii de performanță, președintele CJ spunea că aceștia oricum vor trebui supuși la vot, firma The Searchers Advisory Group ocupându-se doar de recrutare. Cât despre contractul care ar fi fost încheiat netransparent, Ciprian Dobre a afirmat: „Contractul este pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), deci condițiile de legalitate să nu le pună nimeni la îndoială în această instituție până la proba contrarie. Consultați vă rog SEAP și vedeți că publicitatea și cerința legală a fost îndeplinită. Legea nu ne obligă să publicăm un contract pe pagina web a instituției, dar ne obligă să punem pe SEAP. Mă rog, răspundem la solicitarea dumneavoastră fără nici o problemă, dar la sfârșitul derulării contractului”.
Salariul votat
Între timp, în „hora” salariului managerului s-a amestecat și consilierul PNL Ioan Tușnea, care cerea ca retribuția să fie calculată în funcție de munca prestată, deci la nivelul directorilor de aeroport din U.E. (chiar dacă traficul la Vidrasău încă e la treime din cel al Aeroportului Cluj-Napoca – ca să nu mergem mai spre vest).
În cele din urmă, după o nouă rundă Filimon-Dobre, s-a acceptat amendamentul Comisiei de Buget – Finanțe, s-a supus la vot, iar proiectul a trecut. S-a stabilit astfel ca salariul viitorului manager să pornească de la 1.500 de euro, nu de la 2.700 euro, însă poate ajunge exact la fel de bine până la 3.500 de euro.
În loc de diverse…
Ciprian Dobre le-a atras atenția consilierilor că-i convoacă luni, 4 martie, de la ora 13:00, la o ședință extraordinară de această dată. Motivul convocării este repartizarea unor sume pentru bugetele primăriilor din județ. „Regimul de adoptare a bugetului este unul special. Luni ar trebui să consfințim prin hotărâre CJ, repartizarea sumelor către unitățile administrativ-teritoriale. Este de fapt un termen limită, luni 4 martie”. Concret, joi CJ încă aștepta o decizie a Finanțelor, care până la începerea ședinței nu venise, pentru că CJ urmează să împartă primăriilor doar 20% din sumele pe care acestea le primesc de la bugetul de stat, restul de 80% fiind împărțite de Finanțe, pe baza unui algoritm prevăzut de lege. Așadar, azi (luni) consilierii se vor întâlni din nou, însă probabil că de această dată, cu un singur punct pe ordinea de zi, va fi ceva mai multă liniște.
