Sezonul sărbătorilor de iarnă, adesea prezentat ca un simbol al bucuriei, festivităţii, liniştii şi păcii interioare, ascunde o poveste mai profundă şi mai complexă, care adesea se transformă într-o sursă de stres şi anxietate întrucât aşteptările ridicate legate de cadourile perfecte, masa festivă ideală şi decorarea casei pot crea o presiune enormă, afirmă dr. Bianca Augusta Oroian, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
În timp ce pentru mulţi această perioadă este sinonimă cu împlinirea, întâlnirile de familie şi sărbătorile, pentru unii prezintă o serie de provocări emoţionale mai puţin vizibile, dar cu un profund impact.
„Această perioadă a anului, cu dualitatea sa, transformă sezonul de iarnă şi sărbătorile într-un interval temporal unic, care merită atenţie din perspectiva psihologică. Accentul pus pe întâlnirile familiale şi sociale în timpul sărbătorilor poate, paradoxal, accentua sentimentele de singurătate şi izolare pentru multe persoane. Aceasta este o realitate resimţită în mod particular de vârstnici, persoanele singure sau cei care se află departe de familie”, a explicat, pentru AGERPRES, dr. Bianca Augusta Oroian, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.
Aceasta a afirmat, totodată, că persoanele care nu au parteneri sau un cerc social extins pot simţi o presiune şi mai mare de izolare într-o perioadă în care societatea celebrează conexiunile şi relaţiile.
„Pentru cei care trăiesc departe de familie, din motive legate de muncă, educaţie sau alte circumstanţe, sărbătorile pot acutiza distanţa şi separarea, accentuând sentimentele de singurătate. Multe persoane se confruntă cu realitatea solitudinii în această perioadă, care poate fi în contradicţie cu mesajele omniprezente de fericire şi comunitate. În acest context, încurajăm participarea la evenimente comunitare sau activităţi de grup, care pot fi benefice în reducerea sentimentelor de izolare. Totodată, activităţile de voluntariat pot fi o modalitate eficientă de a combate singurătatea, oferind un sentiment de scop şi conectare cu alţii”, afirmă Bianca Augusta Oroian.
Ea a ţinut să precizeze că perioada sfârşitului de an poate fi extrem de stresantă şi plină de anxietăţi din cauza presiunilor legate de pregătirile pentru sărbători, tensiunilor financiare şi adunărilor sociale.
„Această perioadă, deşi ar trebui să fie una de bucurie şi relaxare, adesea se transformă într-o sursă de stres şi anxietate. Aşteptările ridicate legate de cadouri perfecte, mese festive ideale şi decorarea casei pot crea o presiune enormă”, precizează psihiatrul ieşean.
Potrivit acesteia, pregătirile pentru sărbători, inclusiv gătitul, curăţenia şi organizarea evenimentelor, pot fi uneori copleşitoare.
„Presiunea de a cumpăra cadouri pentru familie şi prieteni poate duce la dificultăţi financiare, mai ales în condiţiile economice actuale”, spune dr. Bianca Augusta Oroian.
Stresul sărbătorilor afectează în mod deosebit femeile, care adesea sunt responsabile cu gestionarea planificării şi pregătirilor pentru această perioadă, conform Institutului American de Stres.
„Este important să ne amintim că sărbătorile nu trebuie să fie perfecte. Setarea unor aşteptări realiste poate diminua presiunea simţită. Este esenţial să nu uităm de nevoile noastre personale, să găsim timp pentru relaxare şi pentru activităţi care ne aduc bucurie. Este necesar să ştim că este acceptabil să spunem ‘nu’ unor evenimente sociale, atunci când simţim că bateria noastră socială sau emoţională este aproape consumată. De asemenea, împărtăşirea sentimentelor şi preocupărilor noastre cu prietenii de încredere, familia sau un consilier profesional ne poate oferi alinare şi perspective noi”, explică ea.
Totodată, presiunea societăţii şi aşteptările nerealiste ne pot influenţa în perioada sărbătorilor de iarnă.
„Societatea, adesea, descrie un tablou idealizat al sezonului sărbătorilor – unul plin de adunări perfecte, cadouri şi beatitudine. Această reprezentare poate crea aşteptări nerealiste, mai ales pentru cei care simt că experienţele lor nu corespund acestor idealuri. Există numeroase postări în social media cu vacanţe perfecte, locuri parcă desprinse din poveşti, experienţe inedite, lucruri care pot amplifica sentimentele de inferioritate sau devalorizare ale unor oameni care simt că viaţa lor poate nu va arăta niciodată în acel fel. Dar mulţi indivizi se confruntă cu presiuni financiare, singurătate sau conflicte familiale, care contrastează puternic cu portretizarea acestui sezon de către societate. Această discrepanţă poate duce la sentimente de inadecvare, stres suplimentar şi izolare”, arată dr. Oroian.
Însă, susţine aceasta, sărbătorile de sfârşit de an se transformă într-o perioadă de doliu şi de tristeţe intensă pentru cei care au pierdut pe cineva drag.
„Contrastul dintre sentimentele personale de pierdere şi atmosfera generală de sărbătoare poate fi deosebit de strident. Aceşti oameni se pot simţi copleşiţi de tristeţe şi nostalgie, resimţind durerea pierderii chiar mai intens în acest context. Sărbătorile adesea readuc amintiri ale momentelor petrecute cu persoanele pierdute, făcând ca absenţa acestora să fie simţită şi mai puternic. Doliul în acest timp necesită o abordare plină de sprijin, susţinere şi înţelegere, atât din partea celor dragi, cât şi a profesioniştilor, dacă este necesar. Este crucial ca societatea să recunoască şi să respecte faptul că sărbătorile nu reprezintă o perioadă plină de fericire pentru toată lumea şi să arate empatie faţă de cei care trec prin perioade dificile. În acest caz, se poate proceda prin încurajarea celor care suferă să nu se izoleze şi să participe, în măsura în care se simt confortabil, la activităţi care pot aduce, într-o oarecare măsură, alinare şi bucurie”, declară Augusta Oroian.
Dincolo de toate acestea, pentru fiecare dintre noi sfârşitul de an este un moment al bilanţurilor.
„Finalul de an aduce cu sine un bilanţ, ne gândim la ce am realizat, câte obiective am bifat din câte ne-am propus, dar de multe ori ne fixăm mai degrabă pe ce nu am dus la bun sfârşit sau la planurile care nu s-au concretizat. Acest lucru poate amplifica sentimentul de inferioritate, ne poate afecta stima de sine şi ne poate dezechilibra. Deşi la final de an unii dintre noi gândim pragmatic, preocupându-ne de aspectele practice ale anului trecut, poate nevoile noastre ar fi altele: un moment petrecut doar cu noi, cu gândurile şi emoţiile noastre, departe de vacarm, de agitaţie şi aglomeraţie. Un moment în care să evaluăm anul care a trecut, să mulţumim pentru lucrurile bune care s-au întâmplat sau pentru lecţiile pe care le-am învăţat din evenimentele mai puţin plăcute”, conchide Augusta Bianca Oroian, medic specialist psihiatru. AGERPRES
