Ministrul Energiei: Terapia europeană „verde” de șoc trebuie să înceteze
Politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbeşte, pe modelul unei terapii şoc, iar aceasta trebuie să înceteze şi economia trebuie reconstruită pe baze solide, competitive şi inovatoare, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja, relatează Agerpres.
„În ultimele zile, s-a confirmat ceva ce am bănuit de multă vreme: politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbeşte, pe modelul unei terapii şoc. Şi, ca orice ideologie impusă fără o planificare atentă, s-a transformat într-o utopie care ne costă scump – economic, social şi strategic. Este scandalos să aflăm că banii europenilor – ai noştri, ai tuturor – au fost folosiţi inclusiv pentru a finanţa ONG-uri şi campanii de lobby pentru înverzirea UE. Un paradox absurd: cu banii noştri, am distrus industriile noastre şi am mai şi promovat cât de mult „bine” facem. În timp ce industria grea, industria extractivă şi alte sectoare vitale ale economiei europene se prăbuşeau, iar nenumăraţi români, francezi, germani, polonezi şi maghiari îşi pierdeau locurile de muncă, UE finanţa indirect state ostile şi pieţe îndepărtate, adâncind deficitul comercial şi susţinând economii terţe”, a scris ministrul, luni seara, pe pagina sa de Facebook.
Burduja se referă în această postare la ultimele informații despre activitatea fostului vicepreședinte al Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans, despre care au apărut informații că finanța ONG-uri ecologiste care-i susțină agenda politică.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană, „care s-a născut ca o comunitate a cărbunelui şi oţelului – simboluri ale puterii şi competitivităţii economice”, a ajuns să promoveze şi să finanţeze importuri de panouri fotovoltaice, invertoare, baterii şi turbine eoliene produse la mii de kilometri distanţă, în timp ce propriul gaz, propria industrie, propriile resurse erau declarate „poluante”.
„Gazul rusesc era în schimb folosit, de pildă, pentru a produce îngrăşăminte chimice în alte state, îngrăşăminte care erau apoi importate în UE”, a subliniat el.
Ministrul a semnalat că industria europeană a devenit astfel necompetitivă sau „pusă pe butuci”, produsele din UE nu mai pot concura cu cele venite de pe pieţe unde energia costă şi de trei ori mai puţin, unde nu există costuri legate de certificate de CO2, iar repornirea acestei industrii costă miliarde de euro.
De asemenea, s-au înregistrat costuri sociale „dureroase”, nenumăraţi cetăţeni europeni pierzându-şi locurile de muncă şi stabilitatea.
În ceea ce priveşte energia, Europa a devenit dependentă de gazul rusesc şi de tehnologia altor state, în timp ce promovează politici care au dezavantajat proprii antreprenori, mai susţine Burduja.
„Această terapie şoc verde trebuie să înceteze. Cei care au folosit banii contribuabililor pentru a face lobby pentru ea, distrugând industria Europei, trebuie să dea explicaţii. În schimb, trebuie urgent să reconstruim economia Europei pe baze solide, competitive şi inovatoare. Proiectul european trebuie să redevină o forţă globală – aşa cum au visat părinţii fondatori acum 74 de ani. Ei au clădit o comunitate a cărbunelui şi oţelului, nu un experiment ideologic care ne îngenunchează în competiţia cu unele state autoritare. Europa are resursele, tehnologia şi oamenii necesari pentru a reveni în marea ligă a lumii.
Este timpul să renunţăm la utopii şi să ne concentrăm pe realitate. Să reconstruim industria, să investim în energie curată, dar fără să compromitem energia sigură şi accesibilă/competitivă. România îşi asumă tranziţia energetică – de la cărbune la gaz, de la gaz la energie nucleară. Este un plan concret şi pragmatic, iar după 17 ani am reuşit anul trecut să adoptăm o nouă strategie energetică naţională, bazată pe această abordare. Să redevenim puternici, uniţi şi independenţi. Europa a trecut prin perioade mai grele. Împreună, putem transforma această criză într-un nou început. (…) UE poluează cu nici 5% din totalul emisiilor de CO2 de pe glob (situaţia anului 2023). Uniunea Europeană are nevoie de o resetare şi tot mai mulţi decidenţi europeni susţin acest lucru. Suntem pregătiţi să susţinem această schimbare de paradigmă”, a concluzionat ministrul Energiei.
