Arhive socializare

Adolescenții și tinerii din România petrec în medie aproape 6 ore pe zi pe rețelele de socializare în timpul verii, în principiu datorită timpului liber generos de care se bucură fără activitățile școlare, reiese dintr-o analiză realizată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Potrivit analizei CJI, în lunile de vară, tinerii manifestă o preferință crescută pentru platforme centrate pe divertisment și interacțiune rapidă, precum Instagram și TikTok.

„Timpul nestructurat din vacanța de vară favorizează o creștere a timpului petrecut online de către copii și adolescenți, cu potențiale implicații asupra dezvoltării lor cognitive, dar și asupra performanței școlare”, atrage atenția un studiu realizat de Universitatea Badji Mokhtar Annaba din Tunisia, citat în analiza CJI.

Categoria de elevi români dependentă de rețelele sociale

Elevii de liceu din România spun că petrec în general 6 ore pe zi pe internet, în timp ce elevii de gimnaziu petrec 4 ore pe zi, iar cei de clasele a III-a și a IV-a 2 ore, conform unui studiu realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Elevii de liceu și gimnaziu folosesc cel mai mult internetul pentru a comunica cu prietenii, familia sau cu alte persoane, pentru a urmări conținut media pe rețelele sociale și pentru a asculta muzică.

Topul rețelelor sociale utilizate de elevii din România

Potrivit studiului demarat de CJI pe parcursul anului 2024, o treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert din elevii de gimnaziu afirmă că petrec pe TikTok mai mult de 5 ore într-o zi obișnuită. Mai mult de o treime dintre elevii de liceu și de gimnaziu folosesc această rețea socială între 2-3 ore într-o zi (36.2% la liceu, 32.3% la gimnaziu).

TikTok este urmată de Instagram, pe care 22.8% dintre elevii de liceu și 17.8% dintre elevii de gimnaziu afirmă că petrec peste 5 ore pe zi. În același timp, cei mai mulți elevi de liceu și de gimnaziu utilizează Instagram mai degrabă sub o oră pe zi (26.1% la liceu, 34.6% la gimnaziu) și între 2- 3 ore pe zi (33.9% la liceu, 31% la gimnaziu).

În ceea ce privește WhatsApp, acesta este utilizat într-o zi obișnuită de obicei o oră sau mai puțin; mai mult de jumătate dintre elevii de liceu și cei de gimnaziu au oferit acest răspuns în proporția cea mai mare: 53.9% la liceu, 56.1% la gimnaziu.

YouTube este aproape la fel de mult utilizat de elevii de liceu și de cei de gimnaziu, cu o durată de o oră sau mai puțin pe zi (în cazul a 36.2% elevi de liceu și 40.2% elevi de gimnaziu) și de 2-3 ore pe zi (în cazul a 36.2% elevi de gimnaziu și 37.7% elevi de liceu), mai reiese din studiu.

sursa: hotnews.ro

Stirile Punctul

6 februarie 2025

Proiecte în învățământ. Integrarea științei și educației în rețelele de socializare

Ministrul Daniel David i-a propus vicepreședintei Comisei Europene, Roxana Mînzatu, în timpul vizitei acesteia la București, „două idei strategice la nivel european și care ar putea fi asumate de România”. Este vorba despre „integrarea științei și educației în zona rețelelor de socializare” și „prezentarea corectă a ocupațiilor, pentru a comunica informațiile adecvat cetățenilor europeni, ajutându-i astfel să fie mai bine protejați față de manipulare și pseudoștiință”, anunță Ministerul Educației și Cercetării.

Citeste continuarea

Stirile Punctul

22 ianuarie 2024

DNSC atrage atenția asupra înșelătoriilor de inginerie socială de pe rețelele de socializare

Infractorii din mediul online continuă să se folosească de rețelele de socializare pentru a întinde capcane utilizatorilor.

„Primul pas îl reprezintă compromiterea unui cont de utilizator pe rețelele sociale. Ulterior, aceștia pot analiza conversațiile din contul respectiv pentru a copia stilul de adresare al titularului legitim și, totodată, pentru a înțelege ce contacte din lista de prieteni ar fi susceptibile să trimită rapid bani cu ‘împrumut’. Mai departe, așa cum se poate observa din capturile de ecran atașate, atacatorii scriu mesaje private către prieteni care ar putea oferi acest ajutor financiar imediat.

Desigur, ei pot folosi diferite scenarii în care oferă explicații vagi cu privire la motivele pentru care au nevoie de acei bani (ex: ‘am cardul blocat/am contul blocat’). Vorbim despre o tehnică de inginerie socială care se bazează pe buna credință și dorința de a ajuta un prieten la nevoie. Odată activată emoția, scutul de securitate poate deveni inactiv, iar potențialele victime nu mai fac verificările necesare. Pentru a primi bani, atacatorii se folosesc de metoda de plată prin link de Revolut, tocmai pentru a evita depistarea faptului că este o tentativă de fraudă. În cazul serviciului Revolut, fiecare cont este asociat unui număr de telefon, astfel că atacatorii ar trebui să aibă acces și la acel cont. În schimb, ei cer acest link de plată pe care ulterior îl accesează și direcționează banii în conturile lor”, explică specialiștii, într-o postare pe pagina oficială de Facebook a DNSC.

Ca atare, a fost întocmită o listă cu recomandări adresate utilizatorilor de Internet, ce cuprinde, printre altele: vigilență atunci când se primesc texte care cer un ajutor în bani prin mesaje private, chiar dacă cererea vine de la un prieten, familie sau o cunoștință, verificarea titularului legitim al contului, anunțarea imediat a băncii (în acest caz, Revolut) pentru a încerca blocarea tranzacțiilor și pentru a oferi detaliile necesare pentru analiză. De asemenea, în cazul în care utilizatorii au suferit o pagubă materială prin această metodă, trebuie depusă o plângere la cea mai apropiată secție de Poliție și, nu în ultimul rând, o notificare a DNSC pe email (alerts@dnsc.ro) sau prin apel telefonic la 1911, unde se poate discuta cu un operator. „Nu în ultimul rând, anunțați acei prieteni care și-au pierdut accesul la contul de social media și raportați acele conturi către rețeaua socială ca fiind compromise”, subliniază DNSC.

Totodată, reprezentanții instituției fac referire la site-ul proiectului de conștientizare Siguranța Online, www.sigurantaonline.ro, inițiativă lansată de Directorat, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB), alături de parteneri din mediul privat, unde utilizatorii se pot „antrena” să depisteze și să evite amenințările din mediul online, scrie Agerpres.

Citește articolul complet