Arhive solicitare

SC MAGNATECH SRL cu sediul in localitatea TARGU MURES, str. GHEORGHE DOJA NR.197 anunta depunerea documentatiei la Agentia de Protectie a Mediului Mures intocmita conform ORD.1978/2007 al MMDD, in vederea obtinerii Autorizatiei de Mediu pentru obiectivul “ FABRICAREA AMBALAJELOR DIN MATERIAL PLASTIC ”, COD CAEN 2222, rev 2 pe amplasamentul din localitatea TARGU MURES, str. GHEORGHE DOJA NR.197. Activitatea consta in fabricarea ambalajelor din diverse tipuri de materiale plastice. Orice informatii, sugestii si contestatii privind impactul asupra mediului se pot obtine la sediul APM Mures, str. Podeni nr.10, tel. 0265-314984, 0265-314987, fax 0265-314985, in termen de 10 zile de la publicare.

Anunturi

19 august 2024

ANUNŢ De solicitare acord de mediu

SC RECYCLING PROD SRL anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu ,,instalare echipament de tratare a deseurilor lichide” propus a fi amplasat in loc. Targu Mures, str. Depozitelor, nr 27-29, jud. Mures.

Informatiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Mures din Târgu Mureş, str. Podeni nr. 10, in zilele de luni intre orele 9⁰⁰ – 15⁰⁰si marti – vineri intre orele 9⁰⁰– 12⁰⁰, pe site-ul APM Mures http://apmms.anpm.ro si la punctul de lucru al SC Recycling Prod SRL din Tg. Mures, str. Depozitelor, nr. 27-29 de luni pana vineri intre orele 9⁰⁰ – 15⁰⁰.

Observatiile publicului se primesc in scris, zilnic la sediul APM Mureș – Târgu Mureş, str. Podeni nr. 10, in zilele de : luni intre orele 9⁰⁰ – 15⁰⁰si marti – vineri intre orele 9⁰⁰– 12⁰⁰.

Stirile Punctul

7 august 2023

Secretar ungar de stat: Este o solicitare nerealistă din partea SUA să le oferim datele a 900 000 de maghiari care trăiesc dincolo de graniţele Ungariei

Este o solicitare nerealistă din partea Statelor Unite ale Americii să solicite
Ungariei datele a 900 000 de cetăţeni maghiari care trăiesc în afara graniţelor Ungariei, pe motiv că ar pune în pericol securitatea SUA, a declarat Bence Rétvári, secretar de stat în cadrul Ministerului ungar de Interne, la „Vasárnapi újság”, emisiunea de la postul public Radio Kossuth.

Politicianul a declarat că cele două ţări încearcă de ani de zile să găsească o soluţie la problemele ridicate, iar Ungaria a trimis, în data de 10 iunie, o notă în care a făcut noi propuneri. Atunci, Statele Unite au luat decizia să înăsprească regulile de intrare în SUA.

“Este fără precedent (…), nerealistă” solicitarea ca o ţară să predea datele a sute de mii de cetăţeni ai săi, deoarece toate statele “le păzesc şi garantează legal” pentru acestea, iar Ungaria procedează la fel, a precizat politicianul.

Dacă SUA au avut obiecţii referitor la cineva care ar fi dobândit în mod necorespunzător cetăţenia maghiară, atunci s-a lansat procedura legală, şi, în caz că judecătoria a dat o decizie negativă, atunci persoanei respective i s-a retras cetăţenia, a precizat secretarul de stat.

Bence Rétvári a declarat că Ungaria va continua să menţină dialogul şi va acţiona în toate cazurile în care va primi o solicitare, adică va coopera cu aliatul său american.

Potrivit secretarului de stat, decizia SUA este mai mult o decizie simbolică, un mesaj politic, decât o problemă juridică practică, deoarece, acum, pentru fiecare intrare în SUA trebuie înaintată o cerere digitală şi nu se mai poate solicita intrare pentru un număr nelimitat de călătorii pe o perioadă de doi ani. “Este un plus administrativ”, dar nu este o dificultate care să facă imposibilă călătoria maghiarilor, deoarece aceştia pot continua să călătorească în SUA fără a avea nevoie de viză, prin programul de renunţare la obligativitatea vizelor.

Bence Rétvári a explicat că nu s-a ridicat problema ca Ungaria să ofere datele a 900 000 dintre cetăţenii săi, deoarece ar pune într-o situaţie periculoasă maghiarii de peste hotare, iar asta ar reprezenta un risc pentru ei. “Întotdeauna punem pe primul loc interesele maghiarilor”, a explicat politicianul. Acesta a mai adăugat că nu contează de care parte a graniţei s-a născut cineva. Cei care nu iau apărarea maghiarilor de peste hotare vor înceta, mai devreme sau mai târziu, să mai ia apărarea maghiarilor din interiorul ţării – a adăugat politicianul.

Nu se poate presupune că este nevoie de o listă cu 900 000 de persoane doar pentru că pot exista unul sau două cazuri în care cineva a primit cetăţenia în mod ilegal. În astfel de situaţii, cazurile ilegale trebuie investigate, nu să se creeze o situaţie dezavantajoasă pentru 900 000 de persoane, a declarat Bence Rétvári.

Pe termen lung, este important ca statul ungar să poată garanta întotdeauna securitatea datelor cetăţenilor săi. Când un maghiar locuieşte în afara graniţelor Ungariei şi stabileşte o relaţie de drept public cu ţara mamă, acesta trebuie să fie sigur că poate conta nu doar pe protecţia ţării în care s-a născut, ci şi pe comunitatea naţională din care face parte. Acest lucru înseamnă că persoana în cauză se poate bucura de protecţie dublă în orice ţară din lume şi nu există niciun risc suplimentar ca acesta, în calitate de cetăţean maghiar, să întâmpine dificultăţi, a declarat secretarul de stat.

Bence Rétvári a mai afirmat că Ungaria rămâne o ţară parteneră şi va continua să acţioneze cât mai repede posibil, cât mai cuprinzător şi mai corect posibil la solicitările SUA.

Sursa: MTI

Stirile Punctul

21 iunie 2023

Solicitare de responsabilizare a tuturor actorilor politici și a societății civile în lupta împotriva traficului de persoane

Consorțiul de organizații ce derulează proiectul „Semnalăm Traficul, Oprim Pericolul – AntiTrafic” (STOP – AT) apreciază, în ultimul său comunicat, evaluarea anuală făcută de Departamentul de Stat al SUA privind progresul sau regresul României în lupta împotriva traficului de persoane, recomandările făcute și monitorizarea anuală a implementării acestor recomandări.

Subliniem, cu deplină responsabilitate, faptul că România nu va avea niciodată capacitatea să își schimbe statutul de țară de origine a celui mai mare număr de victime ale traficului de persoane identificate în UE dacă nu va exista o voință politică reală de îmbunătățire a politicilor publice și de combatere a fenomenului, în special prin sprijinirea cu resursele umane, financiare, materiale și tehnologice necesare DIICOT și DCCO în îndeplinirea cu eficacitate a competențelor ce le revin.

De asemenea, lupta împotriva criminalității organizate transfrontaliere se poate realiza doar printr-o cooperare efectivă și un schimb de informații permanent la nivelul actorilor implicați în Grupul de lucru inter-instituțional creat în cadrul Strategiei Naționale împotriva Criminalității Organizate 2021-2024.

Conexiunile dintre clasa politică și criminalitatea organizată este absolut necesar să înceteze.

Conform mențiunilor adesea primite din rândul profesioniștilor „politicul trebuie să iasă din crimă organizată ca să ne putem face treaba, altfel muncim de proști” – a fost remarca plină de frustrare a unui profesionist implicat în investigarea unor grupări transnaționale de criminalitate organizată.

Această remarcă reprezintă de altfel punctul de vedere al multor reprezentanți de instituții care au atribuții în lupta împotriva criminalității organizate sau protecția victimelor, reprezentanți cu care ONG-urile din prezentul consorțiu au intrat în contact.

Conform Raportului Departamentului de Stat al SUA, Guvernul României nu îndeplinește standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Menționăm că eforturile Guvernului României nu sunt eficiente.

Raportul subliniază că a fost adoptat un nou Mecanism Național de Identificare și Referire a Victimelor, însă nu se menționează că acesta se axează pe protecția adulților deși peste 50% dintre victimele de origine română identificate anual sunt minori.

Rețeaua de ONG-uri împotriva Traficului de Persoane (Ro-TIP) a solicitat în repetate rânduri Guvernului României elaborarea unui MNIRV centrat pe copil și coordonat de ANPDCA, datorită nevoilor reale și specifice ale României în acest domeniu.

În plus, România nu are servicii și asistență specializată pentru sprijinirea victimelor minore care, într-un procentaj de peste 75% sunt exploatate sexual de la o vârstă medie de 14 ani.

În România există un singur adăpost cu servicii specializate pentru minori victime ale traficului de persoane, cu o capacitate de 10 locuri, în condițiile în care anual sunt exploatați minimum 250 de copii care au nevoie de asistență specializată.

În contextul crizei refugiaților ucraineni, România a luat, de asemenea, unele măsuri care au vulnerabilizat această populație în fața traficului de persoane, precum închiderea centrelor publice de refugiați, în iunie 2022, într-un timp foarte scurt, fără anunțarea acestei măsuri în timp util și fără verificarea celor care au preluat și găzduit refugiații proveniți din aceste centre. De asemenea, informarea refugiaților cu privire la riscurile traficului de persoane s-a făcut foarte târziu și sporadic.

Raportul SUA menționează provocările apărute ca urmare a declarării neconstituționale a întreruperii termenului de prescripție a răspunderii penale prevăzută de art.155 din Codul penal. S-a reținut că un număr de aproximativ 600 de dosare ar putea fi închise. Menționăm că, în materie de trafic de minori, Decizia Curții Constituționale a României nr. 358/2022 poate influența cursul unui dosar cu 2-3 ani.

Considerăm că cea mai mare problemă creată în această materie a fost promulgarea de către Președintele României, în data de 2 noiembrie 2020, a unor modificări ale Codului penal prin care termenul de prescripție a răspunderii penale în situația traficului de minori și a pornografiei infantile a scăzut în multe cauze cu peste 10 ani.

Deși Ro-TIP, împreună cu alți actori – 108 ONG-uri, au solicitat Președintelui României să nu promulge o lege de modificare a Codului penal care reprezintă o lege mai favorabilă pentru traficanții de minori, acesta, la solicitarea altor ONG-uri (eLiberare și Platforma PROTECT) a promulgat legea prin care termenul de prescripție a răspunderii penale în cauze de trafic de minori și pornografie infantilă a fost redus foarte mult, în unele cauze chiar cu 17 ani.

Reprezentanții ECLER au încercat să oprească acest demers prin comunicări bilaterale și postări publice pe paginile de Facebook ale inițiatorilor și susținătorilor, explicând potențialele efecte de eliberare a unui număr mare de traficanți de minori, dar ONG-urile menționate mai sus au militat în continuare pentru promulgarea legii. Pe 2 noiembrie 2020, 108 ONG-uri criticau public Președintele pentru promulgarea acestei legi, în timp ce Platforma PROTECT a publicat pe situl web oficial (www.traficdepersoane.ro, scrisoare care nu se mai găsește pe site la acest moment) o scrisoare de mulțumire adresată Președintelui României pentru că legea fusese promulgată de acesta.

Prin modificarea legislativă s-au eliminat din textul art.154(4) Cod penal infracțiunile de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile și pornografie infantilă.

Textul art.154(4) Cod Penal, înainte de modificare:

„(4) În cazul infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, al celor de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracțiunii de pornografie infantilă, săvârșite față de un minor, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripție începe să curgă de la data decesului.”

Textul art.154(4) Cod Penal, după modificare prin Legea nr. 217/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (2 noiembrie 2020):

„(4) Cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 218 și 220, în cazul infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, săvârșite față de un minor, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripție începe să curgă de la data decesului.”

Discuțiile din spațiul public, subsecvente promulgării legii din 2 noiembrie 2020, au atras până la urmă atenția asupra consecințelor grave pe care această lege le va produce și, la nici o lună distanță, Codul Penal a fost modificat înapoi, în forma pe care o avea înainte de amendarea art.154(4) prin legea promulgată de Președintele României pe 2 noiembrie 2020.

Textul actual al art.154(4) Cod Penal, modificat prin Legea nr. 274/2020 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (din 29 noiembrie 2020):

„(4) Cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 218 și 220, în cazul infracțiunilor contra libertății și integrității sexuale, al celor de trafic și exploatare a persoanelor vulnerabile, precum și al infracțiunii de pornografie infantilă, săvârșite față de un minor, termenul de prescripție începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripție începe să curgă de la data decesului.”

Din păcate, promovarea diverselor interese sau lipsa de cunoștințe juridice a făcut ca o lege mai favorabilă infractorilor să fie în vigoare și să se aplice tuturor faptelor comise înainte de readucerea art.154(4) la forma sa inițială (29 noiembrie 2020). Acest fapt aduce un imens deserviciu justiției și un avantaj important infractorilor, conducând la eliberarea a numeroși traficanți de minori.

Ulterior, probabil pentru revenirea asupra greșelii făcute, entitățile care au susținut modificarea nefastă a art.154(4) au militat pentru imprescriptibilitatea infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori. Acest aspect a fost însă solicitat și susținut în plan național și internațional de experți din cadrul Ro-TIP încă din anii 2014-2015 ca o responsabilitate generală a tuturor statelor lumii de a proteja împotriva acestui fenomen atunci când guvernele nu pot sau nu vor să își apere propriii cetățeni.

Considerăm că numai împreună, cu bună-credință, cooperare și competență, societatea noastră poate avansa semnificativ și în această direcție, a protecției împotriva traficului de persoane și a unei justiții eficiente.

Stirile Punctul

9 februarie 2023

Încă o solicitare pentru ca anul școlar să înceapă pe 18 septembrie, mai târziu cu o săptămână decât vrea ministerul Educației

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism se alătură demersului patronatelor de pe Litoral şi din Delta Dunării şi solicită premierului amânarea începerii anului şcolar pentru data de 18 septembrie, şi nu 11 septembrie, aşa cum propune Ministerul Educaţiei. “Un început al anului şcolar plasat în a doua parte a lunii…
Citește articolul complet

Stirile Punctul

7 martie 2014

Prefectul Adrian Jean Andrei pentru vârstnici

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a solicitat tuturor primarilor din judeţ să efectueze o analiză detaliată a situaţiei persoanelor vârstnice din fiecare localitate, pentru a se găsi, ulterior, soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii acestora. Prefectul a precizat că analiza trebuie să cuprindă numărul persoanelor vârstnice din fiecare localitate, adică a celor care au împlinit vârsta de pensionare, numărul celor care beneficiază de ajutor social, de ajutor de încălzire şi a celor care necesită îngrijire la domiciliu. De asemenea, s-a solicitat numărul vârstnicilor internaţi în cămine de bătrâni şi a acelor care au cereri în acest sens în curs de rezolvare, măsurile stabilite pentru ajutorarea vârstnicilor, inclusiv dificultăţile cu care se confruntă autorităţile publice locale pe această temă.

Adrian Jean Andrei a subliniat că este nevoie de o astfel de analiză întrucât în ultimii ani, la nivel judeţean, nu s-a mai pus în discuţie această temă. ‘La nivelul judeţului funcţionează Comitetul Consultativ de dialog civic pentru persoanele vârstnice şi (…) având în vedere că în ultimii ani această temă nu a mai fost pusă în discuţie la nivel judeţean există necesitatea unei analize riguroase a situaţiei din judeţ. (…) Pe baza propunerilor autorităţilor locale dorim să identificăm măsuri şi soluţii, iar acolo unde problematica excede competenţelor noastre să solicităm sprijin de la ministerul de resort’, a declarat prefectul Adrian Jean Andrei pentru AGERPRES.

El a precizat că în cadrul ultimelor întâlniri ale membrilor Comitetului Consultativ de dialog civic pentru persoanele vârstnice s-a născut ideea cooptării unor ONG-uri existente deja la nivel judeţean, pentru ca acestea, împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale, ‘să găsească soluţii optime pentru ca viaţa vârstnicilor să se îmbunătăţească’.

AGERPRES

Stirile Punctul

6 februarie 2014

Pașcan cere analiza retrocedărilor din Mureș

Viceliderul grupului PDL din Senat, Marius Paşcan, a anunţat joi la Târgu Mureş că va solicita Biroului Permanent al Camerei superioare constituirea unei comisii de analiză a retrocedărilor din judeţul Mureş, după anul 2005, întrucât consideră că multe dintre acestea s-ar fi făcut ‘pe lângă lege’. ‘Vreau să fac o solicitare Biroului Permanent al Senatului, pentru constituirea unei comisii de analiză a retrocedărilor care s-au făcut în judeţul Mureş după 2005. Acest lucru îl voi solicita întrucât consider că mare parte din aceste retrocedări s-au făcut pe lângă lege, cu complicitatea unor instanţe chiar şi toate documentaţiile trebuie revăzute cu un ochi obiectiv şi critic şi în situaţia în care se constată existenţa unei culpe, să putem să realizăm sesizările către instituţiile abilitate. Păduri, terenuri şi imobile. Eu solicit pentru Mureş, pentru că aici cunosc situaţia. Dacă există şi-n altă parte suspiciuni, să le facă cei care le cunosc. Eu nu pot să fac o sesizare la modul general, necunoscând situaţia, alta decât cea a judeţului Mureş’, a susţinut Marius Paşcan, într-o conferinţă de presă.

El a spus că înfiinţarea unei astfel de comisii depinde de majoritatea USL, însă crede că cererea sa va fi justificată prin faptul că, după apariţia Legii 247/2005, s-au făcut numeroase retrocedări importante asupra căror planează suspiciuni de fraudă. ‘Din 2005 – pentru că de atunci s-au făcut retrocedările cele mai serioase, însumând zeci de mii de hectare, imobile, terenuri, care sunt suspicionabile de a fi fraude. Eu v-am spus şi când eram prefect: este anormal ca un predecesor al meu să piardă 27 de procese, respectiv toate cele aflate pe rolul instanţelor, şi aici există un mare semn de întrebare, n-a analizat nimeni la modul obiectiv cum s-au pierdut aceste procese. Mă refer la domnul Ciprian Minodor Dobre (actualul preşedinte al CJ Mureş, fost prefect de Mureş – n.r.), mi-a fost predecesor în funcţie (de prefect – n.r.) (…) Eu nu pot face acuze decât pe suspiciunile pe care le-am avut, nefirescul pierderii a 27 de procese, adică a tuturor proceselor privind retrocedările (de păduri – n.r.). Nu se poate aşa ceva! Procese pe care mai apoi, în mare parte a lor, le-am reîntors la rejudecare pe fond, ca prefect. Şi acum continuă actualul prefect, care duce mai departe aceste procese, să câştige în continuare’, a afirmat Marius Paşcan.

Senatorul democrat-liberal speră că USL va avea interesul să lămurească aceste probleme, întrucât ‘mulţi au devenit proprietari peste noapte, fără să aibă niciun fel de drepturi şi sigur că aceste lucruri nu s-au făcut pe ochi frumoşi’.

Ciprian Dobre nu a putut fi contactat pentru a-şi prezenta punctul de vedere.

AGERPRES

Stirile Punctul

5 februarie 2014

Florea cere CE fonduri europene pentru romi

Primarul Dorin Florea a anunţat miercuri că i-a trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prin care solicită să se ofere posibilitatea autorităţilor locale să acceseze fonduri europene pentru integrarea membrilor comunităţii rome.

Edilul a precizat în scrisoare că, deşi Primăria Târgu Mureş a reuşit să rezolve în mare parte problema integrării romilor, municipalitatea nu are nicio posibilitate să acceseze un proiect cu finanţare europeană, deoarece aceste fonduri sunt destinate doar organizaţiilor neguvernamentale. El i-a solicitat lui Barroso să trimită la Târgu Mureş un comisar european de specialitate pentru a constata modul în care au fost rezolvate problemele romilor.
‘Am scris o scrisoare în ton cu acuzele la adresa României şi chiar prezentarea poziţiei preşedintelui României la reuniunea pe securitate, privind problema ţiganilor. Nu o să bag gunoiul sub preş, cum au făcut alţii, ăsta este oraşul, ăsta este judeţul (…) Am chemat comisarul european să vină să vadă lecţiile făcute, nu nefăcute, şi atâta voi insista până va veni un om, îi voi da filme, casetele înregistrări, discuţii, plimbări, în spiritul lor, al muncii, nu şmecherii că stăm la restaurant şi luăm poze din avion. Consider necesar ca banii să fie daţi autorităţilor locale care sunt capabile, să urmărească, să gestioneze şi să controleze acest fenomen. Nu ONG-urile (…) Scrisoarea este adresată domnului Jose Manuel Barroso’, a arătat Dorin Florea.

Edilul a spus că nu i se pare corect să audă acuze la adresa autorităţilor locale, la adresa României, legate de problema romilor, atâta timp cât banii pentru integrarea acestora pot fi accesaţi doar de ONG-uri.
‘Cât am putut, după o strategie şi o gândire, am încercat cu ei, am reuşit cu copiii lor, cred că vom avea succes. Dar simt o frustrare serioasă în momentul în care aud tot felul de ONG-uri câţi bani au luat pentru problemele ţiganilor şi zic: ce dracu, noi care am făcut case, am reparat blocuri, am făcut construcţii, am făcut ateliere, am luat maşini de spălat, am băgat apă, canal, gaz, stradă, am luat copiii şi-i ducem la şcoală (…) Nu pot singur. Am scris domului Barroso să mă ajute cu comisarul, am explicat ce fac pentru ţigani, ce am realizat şi ce realizăm şi că nu găsesc nicio posibilitate pentru accesarea unui proiect european. Şi să-mi trimită pe cineva din departamentul respectiv la Târgu Mureş pentru a vedea. Nu am prins niciun ban. ONG-urile au consumat o grămadă de bani (…) Noi suntem cotaţi ca judeţul cu cel mai mare număr de ţigani’, a susţinut Florea.

El a mai adăugat că l-a rugat şi pe europarlamentarul PDL Traian Ungureanu să ridice problema accesării finanţării pentru romi de către administraţiile publice locale şi în cadrul Partidului Popular European.

AGERPRES

Stirile Punctul

11 aprilie 2013

Chirteș cere finalizarea urgentă a lucrărilor la DN 15

Cristian Chirteş a solicitat oficial, în plenul Camerei Deputaţilor, finalizarea, în regim de maximă urgenţă, a lucrărilor pe DN 15 Reghin – Tîrgu Mureş şi DN 15A Reghin – Sărăţel. În solicitarea adresată marţi, 9 aprilie 2013, deputatul mureşean a explicat faptul că modul în care s-au desfăşurat lucrările de modernizare a acestor tronsoane de drum de către firma Strabag este unul absolut inacceptabil şi că majoritatea şoferilor care tranzitează aceste porţiuni sunt profund nemulţumiţi de starea carosabilului, care provoacă distrugerea accelerată a vehiculelor. „Nu vreau să fiu obligat să le explic mureşenilor sau reghinenilor şi oamenilor de pe Valea Superioară a Mureşului că nu au altă soluţie decât înfiinţarea unei asociaţii a păgubiţilor şi să dea în judecată Statul şi societatea care modernizează DN 15”, a spus deputatul Cristian Chirteş, adresându-se Ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine. ”În prezent, a precizat parlamentarul mureşean, DN 15 Reghin – Tîrgu Mureş şi DN 15A Reghin – Sărăţel arată ca o arteră destinată transportoarelor blindate, iar nu unui trafic auto civilizat!”, a mai declarat Chirteș.