Primăria Fântânele aşteaptă solicitarea autorizaţiei de construire pentru reluarea activităţii pe platforma Termocentralei
Primăria comunei Fântânele aşteaptă ca Societatea Energetică Electrica S.A. să solicite autorizaţia de construire a capacităţii de stocare a energiei electrice pe platforma vechii Termocentrale, care şi-a încetat activitatea în 1996, certificatul de urbanism fiind emis în urmă cu un an.
„Centrala Termoelectrică de la Fântânele, judeţul Mureş, era o centrală de mare capacitate, cu cinci grupuri generatoare de câte 50 MW fiecare şi totaliza o capacitate de generare de energie electrică de 250 MW. Terenul Termocentralei, de aproape 10 hectare, aparţine de Electrocentrale Bucureşti, care putem să zicem că din 1996 încoace n-a mişcat niciun deget. Terenul este împădurit, din păcate. Dar anul trecut iarăşi au demarat ceva: Electrocentrale Bucureşti a concesionat pentru Electrica Bucureşti terenul de aproape 10 hectare, pe care Electrica Bucureşti va investi într-o capacitate de stocare de 76 MW, iar în viitor, în faza a doua, doresc să facă o termocentrală. Aşa ştim, dar deocamdată, anul trecut, au cerut un certificat de urbanism. Am şi emis certificatul de urbanism pentru prima fază a investiţiei, pentru stocarea energiei electrice. Primul pas este certificatul de urbanism, obţinerea avizelor aferente, elaborarea proiectului tehnic şi când aceste documente sunt gata, se poate cere obţinerea autorizaţiei de construire. Noi aşteptăm”, a declarat presei viceprimarul comunei Fântânele, Takacs Kalman.
Viceprimarul din Fântânele crede că stocarea energiei electrice are sarcina să contribuie la soluţionarea provocărilor legate de variabilitatea energiei solare şi eoliene.
În plus, consideră Takacs Kalman, aceste capacităţi de stocare vor juca un rol esenţial în etapa tranziţiei energetice şi vor permite creşterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile în sistemele de energie.
„La Fântânele, din anii 50 sunt aceste turnuri. Lumea s-a obişnuit cu ele, numai că acestea, în trecut, au mai aburit, cele patru tururi au arătat că ceva funcţionează aici, că este viaţă. Dar, din păcate, din 1996 încoace e tăcere, e linişte şi asta ne preocupă pe noi ca primărie. Noi, în trecut, tot am dorit să obţinem terenul aceasta. Am crezut în viitorul comunei, am vrut să facem un parc industrial, am căutat investitori, dar nu ne-a ajutat statul. Dar sperăm acum că statul, prin Electrica, o să facă ceva”, a spus Takacs Kalman.
Întrucât Centrala Termoenergetică şi-a încetat activitatea în 1996, Primăria Fântânele a încercat, în 2013-2014 să obţină acele terenuri şi să demareze construirea unui parc industrial, însă a fost refuzată pe motiv că acolo se va derula un proiect de tip Green-Brown Field şi că proiectul consta în realizarea mai multor unităţi de producere a energiei electrice, cu turbine cu gaze de tip aeroderivative, iar Marubeni Corporation este investitorul selectat.
„În aceste condiţii, ar fi total inoportună o eventuală renunţare la acest proiect cu scopul de a se transfera către Consiliul Local al Comunei Fântânele întregul teren, în vederea creării unui ipotetic parc industrial sau tehnologic. Renunţarea de către SC Electrocentrale Bucureşti SA la proiect în acest moment, ar putea conduce la un eventual litigiu cu firma japoneză Marubeni Corporation, cu consecinţe greu de estimat asupra societăţii noastre”, arăta ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, în anul 2014, în răspunsul la o interpelare adresată de deputatul Kerekes Karoly.
Primăria Fântânele nu cunoaşte motivul pentru care s-a renunţat la acea investiţie, iar turnurile structurilor industriale abandonate servesc acum doar ca spaţiu de reclamă pentru diverse societăţi comerciale.
Singurele informaţii care vin către autoritatea publică locală sunt că Electrica intenţionează, de această dată, să dezvolte capacităţi de stocare a energiei în zona Fântânele, cu o capacitate maximă instalată de 500 MW, conform unui proiect care include şi o centrală pe gaze cu hidrogen.
Conform Certificatului de Urbanism nr. 6/13.03.2024, terenul este situat în intravilanul comunei Fântânele şi aparţine SC Electrocentrale Grup S.A., dreptul de folosinţă a terenului şi pentru construcţia proiectului fiind acordat Societăţii Energetice Electrica S.A prin contract de superficie.
Istoria Termocentralei de la Fântânele, care se numea CTE Sângerogiu de Pădure, a început în anul 1954 şi a însemnat numeroase premiere în sistemul energetic naţional.
În volumul 2 al „Istoriei tehnicii şi a industriei româneşti – Electrotehnica, Energetica, Transporturile şi învăţământul tehnic”, un volum coordonat de Dorel Banabic, apărut la Editura Academiei Română, se arată că în 1954 CTE Fântânele-Sângeorgiu de Pădure, prin darea în folosinţă a grupului de 25 MW pe gaze, era cel mai mare din ţară la acea vreme, iar în etapa a doua (1955-1960) a înfiinţat primul grup de 100 MW cu cazan cu pornire rapidă (fabricaţie Siemens), de asemenea primul de acest fel din ţară.
În cele din urmă, la Centrala Termoenergetică de la Fântânele – Sângeorgiu de Pădure au fost construite şi următoarele grupuri, care au avut o capacitate totală de 250 MW. AGERPRES
