Arhive somnului

Un studiu publicat în Journal of Clinical Sleep Medicine de către cercetători de la Duke University demonstrează că un consumul zilnic de cofeină are efecte negative asupra somnului măsurat prin electroencefalogramă la adolescenți, provocând un timp de adormire mai lung și reducând durata și eficiența somnului.

Cercetarea, care a monitorizat 98 de adolescenți cu vârste cuprinse între 11-17 ani timp de 7 nopți consecutive, a evidențiat că acest consum crescut de cofeină e asociat cu creșterea timpului de adormire și reducerea timpului total de somn, a eficienței somnului și a somnului REM (Rapid Eye Movement).

Rezultatele arată că efectele negative sunt determinate în special de consumul de cofeină din timpul după-amiezii și serii, momentele când adolescenții consumă frecvent băuturi energizante, cafea sau alte produse cu conținut de cofeină.

Un fenomen în creștere și la Târgu Mureș

Consumul de cafea și produse cu cofeină este în creștere și printre adolescenții din Târgu Mureș, urmând tendința națională și internațională. Îi putem observa tot mai des în drum spre sau dinspre școală, însă pe lângă diferitele sortimente de cafea cu lapte, surse comune de cofeină sunt și băuturile carbogazoase, ceaiul sau băuturile energizante. Acestea din urmă fiind deosebit de îngrijorătoare din cauza conținutului ridicat de cofeină. Studiile naționale americane arată că aproximativ 75% dintre copiii cu vârste peste 5 ani consumă cofeină.

Impactul asupra sănătății

Specialiștii avertizează că un obicei de consum ridicat de cofeină poate fi deosebit de dăunător pentru sănătatea somnului adolescenților, contribuind la insuficiența somnului, inclusiv durata mai scurtă, creșterea duratei de trezire după adormire și mai multe dificultăți în a adormi sau a rămâne adormiți.

Cercetarea de la Duke University este prima care utilizează măsurători zilnice de cofeină și electroencefalogramă la domiciliu pentru a demonstra că consumul de cofeină rezultă în timp de adormire mai lung și durata redusă a somnului, eficiență scăzută și somn REM redus la adolescenți.

Stirile Punctul

8 aprilie 2023

Calitatea somnului este mai importantă decât durata lui

Calitatea somnului joacă un rol mai mare în influențarea calității vieții (QoL) decât durata sau momentul somnului, spun oamenii de știință din Cehia. Studiul lor este printre primele care au observat impactul schimbărilor în calitatea somnului pe termen lung.

Este, de asemenea, primul studiu care testează modul în care jet lag-ul social, o nepotrivire a ritmurilor interne de somn și a cerințelor mediului, poate afecta calitatea vieții, scrie Medical News Today.

Autorii principali, Michaela Kudrnáčová, de la Facultatea de Științe Sociale a Universității Charles, și Aleš Kudrnáč, de la Institutul de Sociologie, Academia Cehă de Științe au concluzionat:

“În timp ce când dormim și cât timp dormim este important, persoanele care au un somn de mai bună calitate au și o calitate mai bună a vieții, indiferent de timpul și durata somnului. În plus, urmărind 4.523 oameni timp de trei ani, am descoperit că cei al căror somn s-a îmbunătățit au avut și o calitate îmbunătățită a vieții”.

Studiile anterioare au arătat că întreruperile de somn și somnul cu calitate scăzută pot scădea calitatea vieții.

Definirea calității vieții

Cercetătorii de la Universitatea Charles definesc calitatea vieții (QoL) ca “o interacțiune între percepția unei stări interne, cum ar fi experiența fericirii sau sentimentul de sănătate sau satisfacție, și evenimentele externe din mediul înconjurător, care pot include familia și cariera”

Ei și-au bazat analiza pe parametrii de bunăstare, satisfacție, fericire și sens în viață.

Ce este jet lag-ul social

Jet lag-ul social este un termen care descrie diferența dintre timpul biologic, determinat de ritmurile circadiene interne, și timpii sociali, determinați în primul rând de mediul extern. Utilizarea din ce în ce mai mare a luminii artificiale și a muncii de noapte este în mare parte responsabilă pentru această “dezaliniere circadiană” generalizată.

Având în vedere că ceasul circadian reglează o serie de procese fiziologice, experții în sănătate au legat jet lag-ul social de rezultate negative asupra sănătății. Acestea includ: somn slab, hipertensiune arterială, performanță cognitivă afectată, afecțiuni de sănătate mintală și tulburări metabolice.

Date despre calitatea somnului, durata, ora potrivită

Echipa de la Universitatea Charles a consultat date din Studiul grupului de gospodării din Cehia (CHPS), concentrându-se pe informațiile colectate pe parcursul a trei ani. Sondajul a intervievat toți membrii gospodăriilor incluse în eșantion. În fiecare “val” de colectare a datelor, aceiași membri ai acelorași gospodării au fost rugați să contribuie la sondaj.

Adulții cehi au trimis un total de 5.132 de chestionare autoadministrate despre tiparele de somn, sănătate și muncă în 2018. Răspunsurile au totalizat 2.046 în 2019 și 2.161 de chestionare în 2020. Scăderea eșantionului între 2018 și 2019 s-a datorat unei cerințe de prelevare de sânge.

Experții au studiat efectul somnului asupra variabilelor QoL dependente descrise mai devreme. De exemplu, ei au măsurat satisfacția în legătură cu viața în funcție de răspunsurile la întrebarea “Considerând toate lucrurile, cât de mulțumit ești de viața ta în ansamblu?”. Ei au măsurat fericirea percepută cu răspunsuri la întrebarea “Luând toate lucrurile împreună, cât de fericit ai spune că ești?”.

În plus, studiul a măsurat durata somnului, calitatea percepută a somnului și jet lag-ul social. Durata somnului a fost calculată în funcție de răspunsurile raportate privind orele de somn și de trezire în zilele lucrătoare și zilele libere. Calitatea percepută a somnului s-a bazat pe răspunsurile la întrebarea “Cum ați evalua calitatea somnului?”. Cercetătorii au calculat jet lag-ul social “ca diferență între timpul de somn mediu în zilele libere și zilele lucrătoare”.

DcNews

Sursa: Iubesc Transilvania