Centrul ‘Stop Fumat’ din Spitalul Clinic Judeţean (SCJ) Mureş a lansat, miercuri, campania de prevenţie pentru abandonarea fumatului, sub sloganul ‘Renunţarea la fumat este cel mai bun lucru pe care un fumător îl poate face pentru sănătatea lui’. Directorul medical al SCJ Mureş, dr. Ladislau Schwartz, a declarat, într-o conferinţă de presă, că această campanie se derulează până la sfârşitul lunii mai, iar partenerul Spitalului Clinic Judeţean este Asociaţia Medicilor de Familie Mureş. ‘Campania se adresează atât nefumătorilor, în special tinerilor, cât şi fumătorilor, prin determinarea acestora de a renunţa la fumat. În această perioadă, pe lângă consiliere şi tratament, fumătorii pot beneficia şi de o spirometrie gratuită. (…) Cei care doresc să fie consiliaţi şi trataţi nu trebuie să prezinte bilet de trimitere de la medicul de familie şi pot primi medicaţie gratuită atât fumătorii asiguraţi, cât şi cei neasiguraţi. Durata tratamentului este de două luni, iar vizitele la control se vor efectua la două săptămâni’, a spus doctorul Schwartz.
Medicii implicaţi în campanie susţin că fumatul este considerat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii o boală şi că la fiecare ţigară aprinsă de către fumător în organism pătrund două categorii de substanţe: nicotina, care produce dependenţa, şi substanţe chimice (nitriţi, nitraţi, plumb etc).
Dr. Corina Mărginean, coordonatorul programului ‘Stop Fumat’ Mureş, a arătat că obiectivul campaniei este conştientizarea fumătorilor asupra riscurilor pe care le reprezintă acest viciu, mai ales că prin programul derulat prin Centrul ‘Stop Fumat’ mulţi dintre cei trataţi au renunţat la ţigări. ‘Programul ‘Stop Fumat’ se derulează din octombrie 2007, iar până în acest moment au fost trataţi aproximativ 4000 de fumători din judeţ. La sfârşitul celor două luni de tratament au abandonat fumatul între 78,66-83,72% dintre cei trataţi. La reevaluările efectuate la un an de la terminarea tratamentului procentul nefumătorilor este în jur de 40. În cadrul programului ‘Stop Fumat’ se acordă medicaţie şi consiliere tuturor fumătorilor care doresc să abandoneze fumatul. Pentru a beneficia de medicaţie gratuită fumătorii trebuie să aibă peste 18 ani şi să fie motivaţi să renunţe la fumat’, a arătat dr. Corina Mărginean care a precizat că judeţul Mureş a fost printre primele 10 judeţe din ţară care s-au implicat în campania de prevenţie a bolilor prin abandonarea fumatului. Dr. Mărginean a mai precizat că, din 2007, România este printre puţinele ţări din Europa şi chiar din lume care au un program naţional de prevenţie a bolilor produse de fumat, prin instituirea de consiliere şi medicaţie gratuită. Conducerea SCJ Mureş a subliniat că un fumător poate beneficia de o singură cură gratuită de tratament într-un an.
Medicii susţin că la nivel mondial există 1,1 miliarde fumători, reprezentând circa o treime din populaţia globului cu vârsta de peste 15 ani, iar potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în prezent tutunul provoacă, în întreaga lume, moartea a 4,9 milioane de persoane pe an, adică 10.000 de decese pe zi. Specialiştii atrag atenţia că în cazul în care programele care se derulează în întreaga lume nu-şi vor atinge scopul, în 2020 numărul deceselor din cauza fumatului se va dubla, adică va ajunge la 10 milioane pe an.
Primăria Tîrgu-Mureș anunță că va demara proiectul „Creare stradă de legătură între strada Livezeni și Spitalul Județean de Urgență Mureș”, care va primi finanțare prin Programul Operațional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere.
„Scopul principal al proiectului este crearea unei străzi de legătură între strada Livezeni și Spitalul Județean de Urgență Mureș pentru a crea o alternativă față de centrul orașului pentru desfășurarea traficului greu, astfel încât să se asigure legătura între drumurile naţionale DN13 – DN15, respectiv pentru a facilita accesul la Spitalului Județean de Urgență Mureș. Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea calităţii vieţii în municipiul Târgu-Mureş prin reabilitarea străzilor existente din municipiu, prin reabilitarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare menajeră de pe aceste străzi din municipiu, precum și îmbunătăţirea aspectului urban al municipiului Târgu Mureş prin trecerea în subteran a reţelelor electrice şi de transmitere de informaţie, iar prin construcţia canalizaţiei subterane de transfer de informaţii şi ulterior a închirierii acesteia operatorilor de servicii de telecomunicaţii (transmitere de voce, imagini date) se vor putea obţine venituri la bugetul local”, mai precizează comunicatul de presă.
Valoarea estimativă a proiectului este de 45,8 milioane de lei, iar din acești bani sunt prevăzute mai multe investiții: modernizarea a 13 străzi din Tîrgu-Mureș între strada Livezeni și Spitalul Județean de Urgență Mureș, modernizarea iluminatui public, creare rețelei de canalizație subterană pentru rețele de fibră optică, înlocuirea și extinderea rețelei edilitare și modernizare spațiilor verzi.
Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF), Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă şi Liga Studenţilor Târgu Mureş găzduiesc, începând de miercuri până duminică, ediţia a XVII-a a Congresului Internaţional pentru Studenţi, Tineri Medici şi Farmacişti ‘Marisiensis 2013’, eveniment-concurs, care are rolul de a promova cercetarea ştiinţifică.
Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii miercuri de Liga Studenţilor din Târgu Mureş, Congresul Internaţional pentru Studenţi, Tineri Medici şi Farmacişti ‘Marisiensis 2013’ constituie cea mai importantă conferinţă ştiinţifică din municipiu, iar la acesta participă 600 de persoane. ‘La Congres participă studenţi de la toate universităţile de medicină şi farmacie din ţară. Evenimentul este recunoscut la nivel internaţional, avem medici invitaţi din alte ţări – Ungaria, Turcia, Franţa, Noua Zeelandă şi India – care, alături de medici recunoscuţi din România, vor susţine prelegeri, cursuri, ateliere de lucru, prezentări. Printre domeniile care vor fi abordate se numără chirurgia cardiacă la copii, neurochirurgia, ortopedia şi farmacia’, a declarat vicepreşedintele pentru relaţii Externe al Ligii Studenţilor din Târgu Mureş, Marius Alexandru Beleaua.
Programul celor cinci zile ale evenimentului conţine prezentări de lucrări ştiinţifice, cursuri, ateliere de lucru, precum şi un program social şi cultural. În cadrul Congresului ‘Marisiensis 2013’, în zilele de joi, vineri şi sâmbătă, începând de la ora 9,00, la Universitatea de Medicină şi Farmacie şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş vor avea loc prezentări de lucrări, cursuri şi ateliere de lucru, iar ceremonia de premiere este programată în ultima zi a evenimentului, la Corpul Integrat de Medicină Dentară din Amfiteatrul UMF Târgu Mureş.
Centrul medical Nova Vita din Tîrgu Mureş, unul dintre cele mai mari spitale private din ţară, a obţinut în cursul acestor zile acreditarea din partea Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor (CONAS) – structură guvernamentală aflată în subordinea Primului Ministru. Această certificare din partea CONAS s-a acordat pentru o perioadă de 5 ani, Nova Vita obţinând gradul maxim în grila de evaluare, îndeplinind peste 95% din standardele urmărite. Această acreditare validează faptul că spitalul îndeplineşte standarde de calitate înalte care vizează protocoale terapeutice, siguranţa actului medical, drepturile pacientului, infrastructura medicală performantă, pregătirea profesională ridicată a personalului precum şi la aspecte organizatorice şi administrative. Punctajul obţinut în urma procesului de acreditare demonstrează că Centrul Medical Nova Vita este aliniat standardelor europene în domeniu medical.
Centrul medical Nova Vita şi-a început activitatea în anul 2008, numărându-se printre cele mai mari spitale private din România.De la înfiinţare, la Centrul Medical Nova Vita s-au născut peste 1.500 de bebeluşi. Au beneficiat de consultaţii medicale peste 40.000 de pacienţi şi 15.000 dintre aceştia au fost spitalizaţi.
Rezervele de vaccin antitetanic (VTA) ale Spitalului Clinic Judeţean Mureş sunt pe sfârşite şi nicio firmă contactată nu a răspuns pozitiv solicitării unităţii spitaliceşti, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al SCJ, dr. Mariana Negoiţă.
‘La Spitalul Judeţean Mureş mai avem în stoc sau cel puţin aveam în urmă cu o zi 20 de fiole de vaccin antitetanic. Am demarat o serie de acţiuni la mai mulţi furnizori, din păcate nu am găsit nicio firmă care să ne furnizeze fiolele de vaccin antitetanic. Noi am trimis hârtie către Unifarm, care este reprezentantul statului şi care trebuie să rezolve situaţia, am luat legătura cu firmele private – distribuitori de medicamente, depozite de medicamente – din păcate nu am găsit pe nicăieri. Noi am achiziţionat anul trecut în jur de 850 de fiole de vaccin antitetanic şi din dozele cumpărate anul trecut ne-au mai rămas cele 20 de fiole’, a spus Negoiţă.
Purtătorul de cuvânt al SCJ Mureş a precizat că nu s-a primit încă nicio reclamaţie de la secţiile spitalului şi că rezolvarea situaţiei nu mai aparţine unităţii sanitare.
‘Din păcate problema nu o putem rezolva noi. Aşteptăm ca şi firmele distribuitoare de medicamente să îşi facă datoria, să aducă cât spitalele să poată achiziţiona acest vaccin. Institutul Cantacuzino nu mai face acest vaccin de ceva vreme, anul trecut noi am achiziţionat prin Unifarm, în 2011 am achiziţionat de la Cantacuzino. Anul acesta am trimis tot aşa o adresă către Unifarm, dar încă nu am primit un răspuns’, a mai spus Mariana Negoiţă.
Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş, dr. Ovidiu Butuc, a precizat că aici există suficiente doze de vaccin antitetanic pentru circa trei-patru luni.
Consiliul de Administrație al Spitalului Clinic Județean Mureș a aprobat, în ședința de astăzi, suma de 8 lei reprezentând cotravaloarea coplății pentru serviciile medicale spitaliceşti, acordate în regim de spitalizare continuă.
Măsura vine ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, care prevede ca, începând cu data de 1 aprilie 2013, va intra în vigoare coplata, nivelul minim fiind de 5 iar, iar cel maxim de 10 lei. Coplata se va aplica începând cu data de 1 aprilie, iar suma de 8 lei va fi achitată de către pacient o singură dată la externarea din spital, indiferent de durata petrecută în spital, iar pentru această sumă va primi chitanță.
Această taxă nu se plăteşte pentru internările de urgenţă, internările pacienţilor cu boli cronice, a căror patologie necesită internări multiple, nici de către copiii până la 18 ani, gravidele şi lauzele, bolnavii incluși în programele naționale, pensionarii care au pensii sub 740 de lei şi cei cu statut de persoane cu handicap. Până la sfârșitul anului 2013, încasările estimate în urma aplicării coplății sunt de aproximativ 170.000 lei, întrucât se estimează că aceasta va fi suportată de circa 21.000 de pacienţi.
Consiliile de Administraţie ale Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş şi Spitalul Clinic Judeţean (SCJ) Mureş nu au luat încă decizii cu privire la nivelul coplăţii, în ambele cazuri propunerile managerilor fiind de 7,5 lei.
Managerul SCJU Târgu Mureş, Ovidiu Butuc, a declarat luni că nu ştie încă dacă propunerea Comitetului Director a fost sau nu luată în dezbatere de către Consiliul de Administraţie, însă crede că din cauza sărbătorilor pascale la catolici acesta se va întruni cel mai probabil marţi.
Ovidiu Butuc a precizat că SCJU Târgu Mureş a început însă procedurile de informare a Casei de Asigurări de Sănătate referitor la nivelul coplăţii şi crede că aceasta de va aplica bolnavilor care se internează în spital începând cu data de 1 aprilie.
Comitetul Director al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş a stabilit nivelul coplăţii la 7,5 lei la externare, încasările estimate fiind de 150.000 de lei pe an, întrucât se estimează că aceasta va fi suportată de circa 20.000 de pacienţi pe an.
Purtătorul de cuvânt al SCJ Mureş, Mariana Negoiţă, a precizat că nivelul coplăţii în acest spital va fi discutat în Consiliul de Administraţie în şedinţa de marţi, însă nu consideră că va fi vreo problemă în privinţa adoptării propunerii conducerii unităţii, care este de 7,5 lei.
Directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean Mureş, dr. Ladislau Schwartz, a declarat, joi, că în urma unui conflict izbucnit între chirurgii şi anesteziştii de la Clinica Chirurgie nr. II, conducerea spitalului a luat decizia stopării internărilor pentru a nu pune viaţa pacienţilor în pericol.
”Este o situaţie anume, în care noi am oprit internările pentru o anumită clinică, Clinica Chirurgie II. Oricum, demult a trecut de barierele spitalului, este un conflict, să zicem aşa, între ceea ce înseamnă chirurgi şi ceea ce înseamnă anestezişti în acel compartiment, cu documente clare – plângeri depuse peste tot, UMF, Colegiul Medicilor… deci o situaţie dată, în care n-am mai putut să asigurăm anestezie la bolnavii internaţi în acea clinică. Normal că de aici a venit decizia conducerii spitalului de a bloca internările în acea clinică, noi având şi o altă clinică de Chirurgie (Chirurgie nr. I – n.r.), deci pacienţii nu suferă niciun fel de probleme în sensul acesta. Doar în acea clinică a trebuit să stopăm, până la rezolvarea situaţiei conflictuale, internările, acolo aflându-se doar pacienţii deja operaţi, care urmează să se vindece şi să se externeze. Acolo sunt, se vindecă, deci nu mai trebuie operaţi”, a susţinut dr. Schwartz.
Potrivit acestuia, dacă vreunul dintre bolnavii care sunt încă internaţi la Chirurgie II necesită în continuare vreo intervenţie chirurgicală de urgenţă, atunci se va rezolva, ‘deci se va da anestezie şi se va rezolva’.
”Deci deocamdată sunt toţi operaţi (pacienţii, n.r.), aşteptăm să se vindece şi să se externeze şi să vedem în continuare cum vom proceda. Noi a trebuit, pentru siguranţa bolnavului, să oprim internările în acea secţie, pentru că putea să vină o avalanşă de bolnavi internaţi acolo şi anesteziştii refuzând în bloc să dea anestezie acolo, pe motive întemeiate, zic eu, dar urmează să decidă alte foruri despre ce este vorba, nu puteam să risc starea lor de sănătate”, a subliniat dr. Ladislau Schwartz.
Întrebat când anume stimează că se rezolvă situaţia de la Clinica Chirurgie II, directorul medical al SCJ Mureş a precizat că doar atunci când forurile sesizate – Comisia de etică a UMF Târgu Mureş, Colegiul Medicilor, inclusiv la Ministerul Sănătăţii – se vor pronunţa.
”Aşteptăm să vină comisie de specialitate să medieze între partea chirurgicală şi anestezică şi în momentul când dumnealor vor da un verdict (…) Nu suferă deloc spitalul din acest punct de vedere, pentru că avem cealaltă secţie de Chirurgie, unde a crescut numărul de bolnavi internaţi, nu puteam să riscăm viaţa bolnavilor, a trebuit să luăm această măsură temporar (care durează de 10 zile, n.r.)”, a susţinut dr. Schwartz.
Acesta a precizat că date fiind reclamaţiile şi plângerile făcute de fostul şef al clinicii, s-a ajuns în situaţia ca o jumătate dintre anestezişti să aibă dosar penal.
Până la finalizarea anchetei, la Clinica Chirurgie II nu se mai fac internări, iar conducerea a fost preluată de dr. Damian Vasile.
Potrivit informațiilor noastre influentul și totodată controversatul om de afaceri mureșean Costin Lăurean este internat în stare gravă la spital. Lăurean este proprietarul și administratorul firmei de construcții de drumuri Citadin Prest, una din cele mai vechi firme de profil din județ, care și în prezent derulează contracte de reparații de drumuri sau reabilitări, atât cu Primăria Tîrgu-Mureș, cât și cu Consiliul Județean.
Potrivit surselor noastre, Florin Gomotârceanu a demisionat ieri din funcția de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu-Mureș. Informația n-a fost confirmată încă pe cale oficială, întrucât Florin Gomotârceanu n-a fost de găsit ieri și astăzi la telefon. Purtătoarea de cuvânt a instituției Lavinia Cosma spune că nu poate confirma sau infirma această informație întrucât nu a primit un mandat în acest sens.
Potrivit negocierilor politice din interiorul USL, postul de director al Spitalului Clinic Județean de Urgență Tîrgu-Mureș aparține PNL, cu atât mai mult cu cât și conducerea din minister este asigurată tot de un liberal – Eugen Nicolăescu. Cel mai probabil, în scaunul lăsat liber de Gomotârceanum va fi instalat Ovidiu Butuc, liberalul care a mai fost la conducerea instituției. Practic se face o nouă rocadă cu aceeași actori, întrucât în 2009 Ovidiu Butuc a fost destituit printr-un ordin al Ministrului Sănătății de la acea vreme Ioan Bazac, în locul său fiind numit interimar la acea vreme Florin Gomotârceanu.
Spitalul Nova Vita din Târgu Mureş, construit printr-o investiţie privată de peste 15 milioane de euro, şi-ar putea restrânge activitatea şi ar trece inclusiv la concedieri, dacă intenţia Ministerului Sănătăţii de sistare a plăţilor către spitalele private s-ar materializa.
‘În acest moment, din estimările noastre, aproximativ 50 la sută din bugetul lunar al spitalului ar fi în deficit. Asta va implica cu siguranţă mai multe aspecte, pe care va trebui să le luăm în considerare, dincolo de creşterea tarifului. Din păcate, aproximăm şi o scădere a numărului de pacienţi care se vor interna, lucrurile acestea având repercusiuni inclusiv asupra angajaţilor care astăzi lucrează în Nova Vita şi în orice spital privat, cred. Concedieri, da (…) Tarifele vor creşte cu suma care lipseşte de la Casă, deci cu 1.440 de lei – aceea este suma care ar trebui suplinită de pacient (în cazul intervenţiilor chirurgicale – n.r.), în condiţiile în care la noi există şi intervenţii care astăzi costă 1.000 de lei sau sub 1.000 de lei, pacientul uneori va trebui să plătească mult mai mult sau oricum proporţional cu gradul de dificultate al intervenţiei şi cu zilele de spitalizare. Măsurile pe care le vom lua – că acestea vor implica inclusiv decizii mai drastice, de a închide anumite sectoare de activitate, nu le excludem, în acest moment’, a declarat presei, miercuri, directorul medical al Nova Vita Târgu Mureş, dr. Dragoş Popa.
Potrivit acestuia, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate deconta suma de 1.440 de lei pentru intervenţii chirurgicale, în timp ce pacientul, în funcţie de dificultatea intervenţiei, contribuia în medie cu sume cuprinse între 1.000 şi 10.000 lei.
Dr. Dragoş Popa a susţinut că lunar spitalul primea de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate suma de 480.000 de lei, că în 2012 Nova Vita a spitalizat 5.875 de pacienţi şi peste 17.000 au fost consultaţi la centrul medical.
Acesta a spus că Spitalul Nova Vita, cel mai mare dintre spitalele private din judeţul Mureş, s-a orientat către tratamentul unor patologii grave – tumori cerebrale, afecţiuni neoplazice severe, malformaţii cerebrale, cu grad de risc operator crescut, iar de la debutul activităţii a înregistrat peste 30.000 de pacienţi.
‘Pacienţii apelează la spitalul privat pentru profesionalismul medicilor, dotările recente, aparatura nouă, care permite reducerea numărului de zile de spitalizare, modul cum e abordat – ştie că trebuie plătit un tarif fix. Plus că Nova Vita oferă specialităţi deficitare în spitalele publice, printre care un centru de recuperare medicală şi neurologică în care s-a investit un milion de euro, care nu există în sistemul public probabil din toată Transilvania, şi un centru de îngrijiri paliative, cu care nu se poate compara niciun spital public din Mureş. Suma alocată de CNAS nu e o susţinere a spitalului privat, ci a serviciilor oferite pacientului. N-am auzit ca vreun pacient să fi fost internat cu forţa într-un spital privat. E o discriminare. Îngrădeşte adresabilitatea pacientului, a contribuabilului, care nu are opţiunea de a-şi direcţiona banii către asigurări private, ci e obligat să-i vireze către CNAS’, a susţinut dr. Popa.
Directorul medical al spitalului Nova Vita consideră că declaraţia ministrului Eugen Nicolăescu de sistare a plăţilor către privaţi ‘e o jignire’ şi că afirmaţii de genul că ‘privaţii fură bani ai statului’, ar fi ‘o abordare greşită a mediului privat în ansamblu’.
‘Astfel de declaraţii trebuie dovedite. În UE, pacientul are şansa de a încheia asigurare privată, în România nu’, a susţinut dr. Dragoş Popa, care a precizat că aşteaptă o reacţie a Asociaţiei Pacienţilor din România.
Alături de Nova Vita în Târgu Mureş mai există încă trei spitale private, Topmed, Plus şi Galenus.
AGERPRES
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş lucrează la implementarea proiectului ”Sistem educaţional online pentru formarea continuă a personalului medical”, unic în România, în urma câştigării unei finanţări pentru implementarea unei soluţii de E-educaţie.
Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii, miercuri, de SCJU Târgu Mureş, prin acest proiect se urmăreşte crearea unui sistem informatic integrat de E-educaţie, care pune la dispoziţia cadrelor didactice, a medicilor rezidenţi şi a personalului specializat şi administrativ facilităţi de acces securizat la date, conţinut şi funcţionalităţi specifice ”printr-o interfaţă personalizată şi prietenoasă, care să contribuie la creşterea eficienţei şi calităţii procesului educaţional şi îmbunătăţirea activităţilor de management, educaţionale şi de suport”. ”Soluţia informatică care va fi implementată va permite accesul online al beneficiarilor la conţinutul digital existent şi la cel care se va dezvolta ulterior. Proiectul va avea un impact deosebit datorită tehnologiilor multimedia utilizate, tehnologii care vor permite: creşterea numărului de medici rezidenţi şi doctori specialişti-profesori participanţi la procesul de E-educaţie, posibilitatea adaptării programelor personalizate, a acomodării rapide la schimbare şi la noile cunoştinţe din diverse domenii, posibilităţile extinse de educaţie interdisciplinară şi, nu în ultimul rând, reducerea considerabilă a costurilor educaţionale”, precizează comunicatul de presă.
Valoarea totală a proiectului este de 6.164.787,70 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 3.527.961,39 lei prin Fondul European de Dezvoltare Regională.Proiectul se va finaliza în luna octombrie a acestui an.AGERPRES
Spitalul municipal ,,Gheorghe Marinescu” din Tîrnăveni, în colaborare cu Primăria municipiului Tîrnăveni au organizat spectacolul de caritate ,,Dăruieşte un zâmbet”, în cadrul primei ediţii ale Zilelor Psihiatriei Târnăvene. Evenimentul s-a desfășurat miercuri 12 decembrie la Casa de Cultură a municipiului.
,Organizarea acestui eveniment ne dă prilejul de a lansa un proiect amplu anti-stigmă şi totodată de a vă prezenta produsele bolnavilor noştri psihici şi a populariza această activitate în rândul populaţiei din municipiul Tîrnăveni.” a declarat Szász Ioan, managerul Spitalului ,,Gheorghe Marinescu”.
Spectacolul a cuprins un concert susţinut de Fanfara ,,Armonia” de Junii Târnavei, formaţia ,,Autograph”, Adelina Morar şi fraţii Balu.
Invitat special a fost Tinu Vereşezan. Cu ocazia acestui eveniment a fost deschisă o expoziţie cu vânzare de produse lucrate manual de către pacienţii Compartimentului de Terapie Ocupaţională din cadrul spitalului.
Banii obţinuţi din vânzarea produselor vor fi utilizaţi pentru Compartimentul de Terapie Ocupaţională din cadrul Spitalului.
Activitate de peste 100 de ani
Începând cu anul 1905 s-a înfiinţat pe lângă spitalul din Tîrnăveni colonia familială de tip agricol, bazat pe plasarea bolnavilor psihici la familiile localnicilor unde desfăşurau activităţi gospodăreşti. În anul 1906 s-a construit o secţie de psihiatrie cu 60 de paturi, iar în 1915 a fost construit cel mai mare spital colonie de boli mintale din Transilvania cu 270 de paturi. Colonia familială s-a dezvoltat ajungând în 1914 la un număr de 1.100 bolnavi plasaţi la familii, iar cei care prezentau probleme medicale erau internaţi temporar la secţia de boli mintale.
În 1947 bolnavii au fost retraşi din coloniile familiale şi tratamentul lor s-a desfăşurat numai în condiţii de spitalizare. În anul 1970 s-a înfiinţat ergoterapia la nivelul unităţilor sanitare cu ateliere şi gospodării agro-zootehnice, permiţând valorificarea produselor în folosul spitalului. După 1989 a început o degradare treptată până la dispariţie a ergoterapiei. Din anul 2012 a început relansarea acestei activităţi prin înfiinţarea unei secţii de terapie ocupaţională şi stabilirea unui program pe termen mediu şi lung cu personal calificat şi motivat.
Vineri, 18 mai 2012, de la ora 11.00, preşedintele CJ Lokodi Edita-Emőke inaugurează trei secţii modernizate în cadrul Spitalului Municipal „Gh. Marinescu” din Târnăveni. Acestea sunt: Secţia de Terapie Intensivă, Laboratorul de Imagistică şi Radiologie şi Laboratorul medical. Tot mâine va avea loc inaugurarea Secţiei de Terapie Ocupaţională.
Lucrările de modernizare au fost executate din fonduri alocate de către Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean Mureş.
Ieri seară, un deținut condamnat definitiv la un an și două luni de închisoare pentru furt, clasificat în regim de maximă siguranţă, internat la secţia ATI a Spitalului Judeţean Mureş, a decedat în urma unui stop cardiorespirator. Persoana în cauză fost resuscitată de personalul medical până în jurul orelor 23.30, când a fost constatat decesul. Respectiva persoană privată de libertate a fost internată în spital în data de 19.04.2012 în urma unei tentative de suicid. În acest caz , conducerea Penitenciarului Târgu Mureş a anunţat familia decedatului, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, Poliţia Municipiului Târgu Mureş şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
În data de 4 aprilie, la ora 10:46, pe adresa săptămânalului mureșean Punctul (redactia@punctul.ro) ne-a fost remis un Drept la replică de la cei 7 medici urologi semnatari al ,,Memoriului”, trimis la CJ spre soluționare. Publicăm în continuare dreptul la replică exact așa cum l-am primit, cu mențiunea că nu ne asumăm eventualele greșeli de punctuație și ortografie prezente în text …
Replica la “cruciada” dr. Vass
( articol aparut in 02.04.2012 in ziarul “Punctul”)
Cu toate ca ne-am propus sa facem o conferinta de presa pe tema “Memoriului” doar dupa, cum era si normal, aparitia unui punct de vedere oficial al autoritatilor locale( raspuns pe care-l asteptam cu nerabdare dupa implinirea celor 30 de zile oficiale),nu ne-am putut abtine sa nu raspundem provocarilor venite din partea dr. Vass, putand fi acuzati, altfel, de “non combat”, sau, mai grav, de marturie mincinoasa.Sa o luam punctual:
Replica la replica ATI-istilor
In materialul remis de medicii ATI acestia se prevaleaza, cu obstinatie, de litera legii si anume de Ordinul M.S. 1500/2009.Foarte corect! Compartimentul ATI Urologie-Litotritie se incadreaza, conform legii mai sus amintite, in salon de terapie intermediara/ingrijire postoperatorie(TIIP), dar numai la capitolul criterii de internare si externare(ANEXA 4 la Regulament), dar legea de mai sus stipuleaza, OBLIGATORIU, pentru a lua fiinta un astfel de compartiment, inca doua criterii care nu sunt nici pe departe indeplinite:
-normarea personalului mediu si auxiliar(Anexa 7 la Regulament): legea prevede 1 asistenta la 4 paturi, deci la 10 paturi sunt 2 ½ norme, ori acest criteriu nu este indeplinit pe timpul turei de noapte, din lipsa de personal. De aici va puteti da seama de cheltuielile suplimentare pe care le incumba un astfel de compartiment cu care noi nu am fost de acord( lucru mentionat in memoriu), activitatea desfasurandu-se normal de atatia zeci de ani pana acum fara acesta. In privinta cheltuielilor salariale suplimentare cele mentionate in memoriu se pot verifica oficial la Compartimentul RUNOS al SCJ, medicii ATI nu pot fi credibili in acest sens( am ruga pe semnatara articolului intai sa verifice oficial datele primite inainte de a fi tiparite, conform codului deontologic al jurnalistilor profesionisti).
-in Anexa nr. 5 la Regulament este prevazuta dotarea MINIMA cu echipamente si aparatura medicala/pat TIIP.Acest compartiment ATI, fortat infiintat, nu se incadreaza la urmatoarele puncte: A 1, A 2 a) , 2b),2e),2f),2g),A3a),3c),3d),A4a),4b),4c),4d),4e),A5,A6,A7,A8,B-la toate subpunctele enumerate in lege.
In proportie de 95% NU are dotarile MINIME necesare, CONFORM LEGII IN VIGOARE ( pe care chiar medicii ATI o invoca in apararea lor), pentru a se putea, legal, constitui. Atunci ne punem firesc intrebarea: cine a fundamentat juridic si profesional, stiintific, infiintarea acestui compartiment, pentru a putea primi avizul necesar de la minister si apoi de la Consiliul Judetean, cine si-a dat girul din CJ, pentru a fi tras la raspundere pentru cheltuirea nejustificata a banului public, in nici un caz nu credem ca este de vina “septuagenarul” presedinte al Comisiei Social-Culturale, stimabilul dr. Kakasi Alexandru!
Incheiem cu o intrebare legitima: daca ordinul mai sus mentionat este executoriu, asa cum se sustine de catre colegii ATI-sti, de ce a fost nevoie de 3 ani pentru implementarea lui, desi dotarea este aproape inexistenta, ca si in anul 2009?Aceasta sa se datoreze, oare, schimbarii conducerii clinicii, singura schimbare produsa recent, care, se stie, nu convine deloc dr. Vass si dr. Golovei, medc ATI, producandu-se, astfel, o alta segregatie? Noi tot sustinem, ca si in memoriu, ca altele au fost interesele care au dus la cheltuirea nejustificata a banului public…
Replica la “ Nu vrem…”( apropo,am ajuns o tara in care fiecare face ce vrea…)
Sa o luam, din nou, punctual!
Sa respectam adevarul istoric: prima litotritie extracorporeala s-a efectuat, pentru prima data in tara noastra, in anul 1991, de catre domnul prof. Dr. Boja Radu, sub indrumarea directa a prof. Dr. Dorin Nicolescu, in Clinica Urologie, pe atunci neexistand acest Compartiment separat de ESWL.In timp pacientii pentru ESWL au inceput sa fie internati si tratati, in clinica, in saloane separate de restul pacientilor, avand si un corp de asistente care deserveau, exclusiv, aceste saloane( pentru conformitate se pot lua interviuri, in aceasta privinta, medicilor mai vechi din clinica: dr. Schwartz L. Dr. Catarig C., dr. Golea O. Conf. Dr. Martha O., dr. Nedelcu S., cat si asistentelor “veterane” din acea perioada, care activeaza, actualmente, in cadrul Comprtimentului Urologie-ESWL: as. Potcoava Katalin, as. Schmidt Edith,as. Toganel Claudia.
In anul 2000, dupa pensionarea onorabilului Prof. Dr. Dorin Nicolescu, seful clinicii, Prof. Dr. Osan Virgil, director al spitalului la acea vreme, infiinteaza acest compartiment, conferindu-i un statut separat, profitand, asa cum am mentionat in memoriu, de reducerea paturilor in sectiile care depaseau 100 de paturi, afirmatie care se poate verifica in arhiva Autoritatii de Sanatate Publica si in cea a spitalului.
Nu intelegem referirea facuta de dr. Vass privitoare la restructurarea clinicii in 2010! Ne-ar fi placut ca dr. Vass sa atinga problema normativului actual al medicilor din clinica( alarmant de necorespunzator) rezultat in urma trecerii celor 8 paturi in structura Compartimentului ATI !!!
In memoriul nostru NU am negat activitatea prestata de colega noastra dr. Simion Carmen in decursul timpului, ba din contra am subliniat( daca s-a citit memoriul) ca este singurul medic care, la ora actuala, face litotritie extracorporeala! Ce am “afirmat” noi este numarul foarte mic de cazuri( 54 pacienti contractati si decontati lunar de Casa de Asigurari de Sanatate Mures- a se face verificarile necesare!) care nu va duce nicidecum la amortizarea investitiei facute! Din cifrele comunicate de dr. Simion reiese un numar de 5-6 tratamente/zi( pentru ca uneori sunt necesare si 2-3 tratamente la acelasi bolnav), dar Casa de Asigurari deconteaza tot 54 de pacienti/luna, desi numarul tratamentelor este de 100/ luna, sa zicem.Prin reintrarea in structura clinicii a compartimentului, acest aparat va putea fi folosit de toti medicii care au competenta ESWL, putandu-se contracta astfel un numar mai mare de pacienti cu Casa de Asigurari, spitalul incasand mai multi bani!
In legatura cu exercitiul financiar al Compartimentului Urologie-ESWL versus clinica, avem serioase rezerve: niciodata, pana anul trecut, ESWL-ul nu a avut excedent ci numai pierderi, date de nerealizarea indicatorilor mentionati in memoriu( pe care din nou dr. Vass ii eludeaza cu buna stiinta), cat si de costurile foarte ridicate de intretinere si reparatii ale acestui aparat!
In privinta costului aparatului insusi dr. Vass a afirmat, public, in plenul colectivului de medici ai clinicii, in sedinta in care nu a permis accesul altor colegi la folosirea aparatului, celebra fraza:”Eu am adus acest aparat de 700.000 euro si nu va dau voie sa lucrati pe el, pentru ca asa vreau eu!” Inadmisibil! Pe banii statului!
Suntem foarte deschisi la interviuri luate studentilor vis-a-vis de accesul acestora la aparatul de la ESWL!Am dori sa stim si noi cati au vazut acel aparat!Dupa stiinta cadrelor didactice din clinica nici unul!Dar poate cei de la fara frecventa l-au vazut!
Am fost siderati de afirmatia cum ca urgentele de la ESWL sunt rezolvate EXCLUSIV de dr. Golea si dr. Vass! Da, dr. Golea este in stare si a rezolvat mare parte din urgentele aparute in urma tratamentului ESWL, de altfel un profesionist desavarsit, dar memoria ne joaca feste cumplite cand vine vorba de aportul dr. Vass in acest sens. NICIODATA dr. Vass nu a rezolvat vreo urgenta de la ESWL( se pot verifica condicile operatorii), nefiind in stare de acest lucru singur, fara ajutor!Ultima urgenta majora rezolvata de “medicii de la ESWL” a fost in data de 30.03.2012, nr. F.O. 19467/265ESWL, de catre dr. Porav Daniel.,medic in cadrul Clinicii Urologie, la rugamintea expresa a dr. Simion C.
Vorba preferata a dr. Vass:”Despre ce vorbim aici…” lasa loc de concluzii.
Mentinandu-si linia de “a baga sub pres” problemele cu adevarat importante semnalate in memoriul nostru, dr. Vass nu “sufla o vorbulita” despre refuzul, total nejustificat, al medicilor de la ESWL, de a efectua serviciul de garda si consultatii in Ambulatorul de urologie al spitalului, asa cum prevede legea, ce sa mai vorbim despre un punct de vedere al domniei sale vis-a-vis de uriasele fonduri folosite, absolut inutil, pentru infiintarea, in cadrul Compartimentului ESWL, a unei sali de operatii, asta in contextul in care exista deja 5 asemenea sali la care au acces nelimitat!!Si in acest caz suntem foarte curiosi cine a aprobat aceste fonduri, din cadrul C.J. Mures, totodata dorind a se face publica nota de fundamentare privitoare la infiintarea acestei sali, banii care se vor cheltui fiind bani publici!Oare consilierii judeteni au fost informati atunci cand s-a votat bugetul spitalului sau nu?
La final trebuie sa spunem un lucru: nu intelegem cum un “ziarist” isi permite sa judece activitatea unui medic in necunostinta de cauza, afirmand ca a suferit vreun pacient in urma depunerii unui memoriu, care semnaleaza grave nereguli, catre autoritatile locale competente!Asteptam dovezi in acest sens sau scuze publice la adresa celor 7 medici urologi( din totalul de 11 al clinicii), pe care se presupune ca i-a vizat aceasta afirmatie tendentioasa!Credibilitatea unei clinici este data de calitatea actului medical, a oamenilor care activeaza in aceasta si nicidecum de “vorbaria politicianista”, care incearca sa devieze atentia de la realele probleme, fara a folosi nici un temei legal.
Pana la aparitia raspunsului oficialitatilor ne rezervam dreptul de a nu mai raspunde provocarilor de orice fel!
Conf. univ. dr. Martha Orsolya şi doctorii – Adrian Chiujdea, Ovidiu Mălău, Daniel H. Porav, Călin Chibelean, Sorin Nedelcu, dr. Mutnik Dorjan.
Cred că limba română o stăpânesc bine, aşa că ştiu ce am scris şi îmi asum ce am scris în materialul amintit. Mai mult, dintr-o decenţă, care nu mi se pare a-l caracteriza pe cel care a întocmit şi memoriul şi dreptul la replică, ca să mă opresc doar la faptul că apar aceleaşi greşeli de ortografie, am preferat să nu citez toate numele incriminate în memorii şi în punctele de vedere pentru a afla mureşenii şi pacienţii de ce se ocupă medicii în loc să îşi facă meseria, potrivit jurământului lui Hipocrate. Pentru că aţi pus la îndoială calitatea mea de jurnalist, îmi voi permite la rândul meu să vă solicit să îmi adresaţi scuze publice, rezervându-mi dreptul de a merge mai departe în situaţia contrară.
P.S. Să nu uităm că jumătate din semnatari aţi fost contactaţi de către colegii subsemnatei şi nu aţi dorit să declaraţi nimic.
Să desfiinţăm. Sub această deviză şapte medici de la Clinica de Urologie din cadrul Spitalului Clinic au pornit cruciada pentru desfiinţarea compartimentului de Anestezie-Terapie Intensivă şi a Compartimentului de Urologie – Litotriţie din cadrul spitalului. Primul pas mai serios, şi pe care îl cunoaştem, l-au făcut prin trimiterea unui memoriu Comisiei Social-Culturale din cadrul Consiliului Judeţean, comisie coordonată de către septuagenarul Kakasi Alexandru. Prin grija fie a angajaţilor Clinicii de Urologie, fie a personalului SCJ de la sediul administrativ, fie a angajaţilor CJ sau a consilierilor judeţeni, memoriul a ajuns şi în posesia jurnaliştilor. Moment în care conflictul nu a mai fost secret. Replicile nu au întârziat să apară din partea reprezentanţilor compartimentelor cărora li se cere desfiinţarea, în timp ce managementul spitalului şi conducerea CJ au adoptat o poziţie de neutralitate faţă de acest nou scandal. Pe moment.
Scandalurile se ţin lanţ la Spitalul Clinic Judeţean Mureş (SCJ), după ce, în luna februarie, încheierea cu o firmă privată a contractului pentru o parte din analizele anatomo-patologice de la SCJ a pus pe picior de război cele două spitale târgumureşene, un alt scandal stă să erupă. De această dată este vorba de unul intern, purtat între medicii SCJ. Dar să începem cu începutul.
Memoriul
În 12 martie 2012, sub numărul de înregistrare 26, părăsea Clinica de Urologie un memoriu adresat Comisiei Social-Culturale din cadrul Consiliului Judeţean Mureş. Cele cinci pagini şi jumătate au fost înregistrate în 19 martie 2012 la Consiliul Județean. Memoriul semnat inclusiv de către şefa Clinicii de Urologie, conf. univ. dr. Mártha Orsolya, ,,atacă” două probleme: Înfiinţarea compartimentului Anestezie Terapie Intensivă (ATI) în cadrul SCJ, respectiv menţinerea ca entitate separată a compartimentului Urologie – ESWL.
Mai exact, semnatarii (şapte medici primari urologi) se plâng că înfiinţarea compartimentului începând cu data de 1 februarie a fost făcută fără ca fostul şef al clinicii, prof. dr. Radu Boja, să îşi fi dat acordul, iar înfiinţarea nu este justificată. „Din 1976, de la înfiinţare, această clinică nu a avut nevoie de un salon ATI, separat, care să presupună cheltuieli suplimentare, ci tocmai în acest sens funcţiona un salon de urmărire postoperatorie a pacienţilor, în cadrul clinicii, deservit de asistentele secţiei, activitatea desfăşurându-se fără nicio problemă”, se arată în memoriul remis celor cinci membri ai Comisiei Social-Culturale.
Medicii arată că, în afară că i-au fost luate clinicii 8 paturi, înfiinţarea compartimentului ATI implică risipa resurselor financiare pentru că angajaţii de la ATI primesc un spor de 75% faţă de 15% cât primesc angajaţii din clinică. Adică în jur de 150.000 de lei pe an mai mult pentru plata salariilor a șase asistente medicale principale, trei infirmiere şi o îngrijitoare. De asemenea, compartimentul va avea nevoie de o registratoare, ceea ce înseamnă alţi 30.000 de lei pe an. La toate aceste cheltuieli suplimentare se adaugă, în opinia reclamanţilor, cheltuielile generate de angajarea de personal, deoarece la ATI norma e de o asistentă şi o infirmieră la 5 paturi, în timp ce în alte secţii doar de o asistentă şi o infirmieră la 10 paturi. Însumând aceste cheltuieli, cei şapte semnatari ai memoriului arată că bugetul spitalului ar fi păgubit cu aproape 180.000 de lei pe an, în urma înfiinţării acestui compartiment.
Replica
În 26 martie, colectivul secţiei ATI din cadrul spitalului remite un punct de vedere Comitetului Director al SCJ. Documentul care părăsea secţia cu nr. 39 şi este înregistrat la SCJ sub nr. 2772 este semnat de către opt medici primari ATI, inclusiv de către şeful secţiei, dr. Lucian Băilă. Astfel aflăm că, în primă fază, la Consiliul Judeţean a ajuns un memoriu înaintat în numele colectivului Clinicii de Urologie, şi că acesta a ajuns la o săptămână din nou în atenţia consilierilor judeţeni, de această dată cu cele şapte semnături şi parafe. Aceasta ar fi partea de alcov.
Mai departe, angajaţii de la ATI explică de ce a fost nevoie de înfiinţarea acestei secţii, şi anume că aşa prevede Legea nr. 95 şi OMS 1500 din 2009. „În acest ordin se prevăd expres saloane de supraveghere postanestezică (SPA) şi saloane de terapie intensivă şi îngrijire postoperatorie (TIIP), ca făcând parte din compartimentul cu paturi al unei secţii ATI, criterii de internare şi externare din ATI, sunt reglementate relaţiile dintre medicul specialist şi medicul de altă specialitate – ex. urologie. O lectură atentă a acestui ordin repartizează selecţionarea, supravegherea şi tratamentul pacientului în perioada postoperatorie medicului specialist ATI, acesta fiind cel care decide conduita de urmat, în perioada postoperatorie imediată”, se arată în punctul de vedere remis de către colectivul secţiei ATI.
Secţia ATI, propusă de conducerea SCJ, avizată de Ministerul Sănătăţii (MS) şi aprobată de CJ Mureş rezolvă, potrivit semnatarilor, o problemă juridică şi urmează să deservească întreg spitalul, mai precis secţiile care aveau asemenea compartimente – în afară de Urologie – Ortopedia, obstetrică – ginecologie, oftalmologia, boli infecţioase. Angajaţii de la ATI au mai arătat că înfiinţarea compartimentului ATI nu avea nevoie de girul şefului de la Urologie, ci parcursul este următorul: managerul propune, MS avizează, iar CJ aprobă.
Cei opt medici au contestat şi cheltuielile suplimentare nejustificate care ar urma să fie făcute pentru plata personalului medical mediu, arătând că sumele vehiculate sunt eronate şi voit umflate pentru că singura sumă care ar trebui suportată în plus se referă la diferenţa de spor la salariul de bază. Potrivit calculelor medicilor ATI, aceasta nu ar trece de 40.000 de lei pe an.
Vrem unificare…
Cum arătam mai sus, memoriul critică şi existenţa separată de Clinica de Urologie a Compartimentului ESWL, coordonat din 1 noiembrie a anului trecut de către medicul Vass Levente. Semnatarii memoriului susţin că acesta s-a creat ca o soluţie de compromis pentru ca Urologia să nu piardă din paturi, aşa cum s-ar fi impus potrivit unui Ordin emis în acel an care stipula reducerea cu 20% a numărului de paturi în secţiile cu peste 100 de paturi. Astfel, a apărut compartimentul cu 24 de paturi, opinează medicii urologi. În timp, compartimentul a mai pierdut trei paturi, în timp ce clinica ar fi ajuns la doar 60. Apoi, semnatarii arată că menţinerea separată a compartimentului nu este justificată financiar, şi asta pentru că rulajul pacienţilor ar fi de doar 71% în compartiment, în timp ce clinica are 86%. Aceştia au mai arătat că subsecţia este dotată cu un aparat de litotriţie extracorporeală (aparat care sparge pietrele la rinichi cu unde electromagnetice, procedura fiind minim invazivă) de 730.000 de euro, folosit doar de dr. Simion Carmen, deşi reprezentanţii clinicii au solicitat ca acesta să fie utilizat şi de alţi trei medici urologi care deţin competenţă în acest domeniu şi, în plus, costurile să fie amortizate mult mai rapid, dar nu au primit niciun răspuns. Medicii au mai atacat un subiect sensibil, şi anume susţin că studenţii nu pot vedea în acţiune aparatul deoarece le este interzis accesul.
Urologii au mai criticat intenţia medicului Vass de a înfiinţa o Sală de operaţii endoscopice în cadrul compartimentului, investiţie ce s-ar cifra la 1,3 milioane de lei, fără a mai fi socotite alte cheltuieli extrem de costisitoare, şi anume capitonarea cu plumb şi dotarea şi amenajarea sălii. În plus, numărul operaţiilor de acest gen ar fi foarte scăzut, sub 200 efectuate în ultimii trei ani, cifră care, de asemenea, nu ar justifica o asemenea investiţie. Semnatarii memoriului au sugerat că în compartiment s-ar lucra pe minus, iar prin unificarea Urologiei cu Urologia – Litotriţie, clinica ar fi, per total, pe plus.
Nu vrem…
În 28 martie, Compartimentul de Urologie – Litotriţie, cu nr. de ieşire 16, respectiv cu nr. de înregistrare 2870 la SCJ, remite punctul său de vedere Comitetului Director al spitalului asupra memoriului. În punctul lor de vedere, cei trei medici semnatari, inclusiv şeful compartimentului, dr. Vass Levente (numit în 1 septembrie coordonator), Compartimentul de Urologie – Litotriţie s-a înfiinţat în 1995, cu 24 de paturi, fără a fi reduse de la Clinica de Urologie. Mai mult, potrivit acestui punct de vedere, Clinica de Urologie a pierdut la restructurarea din 2010 doar două paturi, responsabilii din MS ţinând cont că în această clinică urma să se dezvolte urgent chirurgia oncologică urologică.
Semnatarii au arătat că dr. Simion a făcut în ultimele 6 luni 750 de şedinţe de ESWL, fără să fie nevoie ca această să intervină endoscopic, urgenţele fiind rezolvate în blocul operator comun cu Urologia, de către dr. Oşan şi Golea, iar în prezent de dr. Golea şi Vass, după pensionarea dr. Oşan. Urologii din compartiment mai susţin că acesta nu este nicidecum pe pierdere, ci anul trecut a avut un excedent financiar de 370 de mii de lei, în timp ce Urologia, după multă vreme, a încheiat pe plus, şi anume cu 170.000 de lei excedent. De asemenea, în răspunsul lor, medicii de la Urologie – Litotriţie au arătat că aparatul a costat doar 502.000 de euro şi că studenţii, curios, cu toate că până acum două luni, veneau să vadă aparatul la lucru, acum nu mai vin, „probabil cu scopul de a demonstra undeva că nu au acces”.
În concluzie
Am consemnat opiniile şi pro şi contra, evitând să ne lansăm în acuzaţii dincolo de cele semnalate în memoriu şi în punctele de vedere. Şi asta pentru că acuzatorii şi cei acuzaţi au evitat să pornească şi un război al declaraţiilor prin mass-media. Ne este clar că aceste probleme au repercusiuni asupra bolnavilor de al căror interes par preocupaţi doar o parte dintre semnatarii documentelor ce certifică starea de conflict din SCJ. Iar pacienţii sunt cei mai importanţi în această ecuaţie, indiferent de antipatiile urologilor faţă de alţi urologi, şi ale urologilor faţă de anestezişti.
Din păcate, observăm că Urologia se transformă în cadrul SCJ în ceea ce este una dintre clinici în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Tîrgu-Mureş. Şi anume, într-un nucleu conflictual ceea ce, pe termen lung, îi scade din credibilitate, pe când poate altele ar fi priorităţile. Suntem curioşi dacă replicile vor genera contra-replici şi dacă în cele din urmă Comitetul Director al SCJ şi consilierii judeţeni vor reacţiona. Şi mai avem o curiozitate: după alegerile locale va mai exista un asemenea conflict…?
Centrul ‘Stop Fumat’ din Spitalul Clinic Judeţean (SCJ) Mureş a lansat, miercuri, campania de prevenţie pentru abandonarea fumatului, sub sloganul ‘Renunţarea la fumat este cel mai bun lucru pe care un fumător îl poate face pentru sănătatea lui’. Directorul medical al SCJ Mureş, dr. Ladislau Schwartz, a declarat, într-o conferinţă de presă, că această campanie se derulează până la sfârşitul lunii mai, iar partenerul Spitalului Clinic Judeţean este Asociaţia Medicilor de Familie Mureş. ‘Campania se adresează atât nefumătorilor, în special tinerilor, cât şi fumătorilor, prin determinarea acestora de a renunţa la fumat. În această perioadă, pe lângă consiliere şi tratament, fumătorii pot beneficia şi de o spirometrie gratuită. (…) Cei care doresc să fie consiliaţi şi trataţi nu trebuie să prezinte bilet de trimitere de la medicul de familie şi pot primi medicaţie gratuită atât fumătorii asiguraţi, cât şi cei neasiguraţi. Durata tratamentului este de două luni, iar vizitele la control se vor efectua la două săptămâni’, a spus doctorul Schwartz.
Vineri, 18 mai 2012, de la ora 11.00, preşedintele CJ Lokodi Edita-Emőke inaugurează trei secţii modernizate în cadrul Spitalului Municipal „Gh. Marinescu” din Târnăveni. Acestea sunt: Secţia de Terapie Intensivă, Laboratorul de Imagistică şi Radiologie şi Laboratorul medical. Tot mâine va avea loc inaugurarea Secţiei de Terapie Ocupaţională.
În data de 4 aprilie, la ora 10:46, pe adresa săptămânalului mureșean Punctul (redactia@punctul.ro) ne-a fost remis un Drept la replică de la cei 7 medici urologi semnatari al ,,Memoriului”, trimis la CJ spre soluționare. Publicăm în continuare dreptul la replică exact așa cum l-am primit, cu mențiunea că nu ne asumăm eventualele greșeli de punctuație și ortografie prezente în text …
Să desfiinţăm. Sub această deviză şapte medici de la Clinica de Urologie din cadrul Spitalului Clinic au pornit cruciada pentru desfiinţarea compartimentului de Anestezie-Terapie Intensivă şi a Compartimentului de Urologie – Litotriţie din cadrul spitalului. Primul pas mai serios, şi pe care îl cunoaştem, l-au făcut prin trimiterea unui memoriu Comisiei Social-Culturale din cadrul Consiliului Judeţean, comisie coordonată de către septuagenarul Kakasi Alexandru. Prin grija fie a angajaţilor Clinicii de Urologie, fie a personalului SCJ de la sediul administrativ, fie a angajaţilor CJ sau a consilierilor judeţeni, memoriul a ajuns şi în posesia jurnaliştilor. Moment în care conflictul nu a mai fost secret. Replicile nu au întârziat să apară din partea reprezentanţilor compartimentelor cărora li se cere desfiinţarea, în timp ce managementul spitalului şi conducerea CJ au adoptat o poziţie de neutralitate faţă de acest nou scandal. Pe moment.