Alexandru Rogobete: „Medicii nu sunt problema sistemului. Ei sunt fundamentul lui.”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis un mesaj puternic și tranșant privind responsabilitatea și funcționarea sistemului de sănătate din România, subliniind că medicii și personalul medical nu pot fi transformați în „țapi ispășitori” pentru deficiențele administrative acumulate în ani de zile.
Într-o luare de poziție fermă, Rogobete a atras atenția asupra dezechilibrelor care persistă de mult timp în sistem, afirmând că acesta poate funcționa corect numai atunci când există echilibru între toate componentele sale – profesioniști, management și mecanisme administrative eficiente.
Personalul medical, în centrul criticilor nedrepte
Ministrul a evidențiat situațiile în care personalul medical ajunge să fie acuzat pe nedrept pentru probleme ce țin, de fapt, de organizare, finanțare și administrare. „Medicii, asistentele, infirmierele – oamenii care poartă sistemul pe umeri – nu pot fi puși în linia întâi ca țap ispășitor pentru nepăsare, nedreptăți sau incompetență administrativă”, a subliniat acesta.
Potrivit lui Rogobete, profesioniștii din sănătate sunt cei care sacrifică nopți, sărbători și timp alături de familie pentru a-și face datoria, iar respectul și demnitatea lor trebuie reconstruite pentru a restabili încrederea pacienților în întreg sistemul.
O dublă responsabilitate: față de pacienți și față de personalul medical
Ministrul nu a ezitat să sublinieze că a intervenit ferm de fiecare dată când personalul medical a avut comportamente nepotrivite. Însă, în egală măsură, consideră că are obligația de a apăra profesioniștii dedicați din sistem: „Medicii, asistentele și întreg personalul medical nu sunt problema. Ei sunt soluția. Problema este un sistem administrativ care ani la rând nu și-a putut organiza corect modul de finanțare.”
Această poziționare vine într-un moment în care opinia publică este adesea polarizată în urma unor cazuri izolate, iar presiunea pe profesioniști este uriașă.
Reforma promisă: simplificare, echitate și performanță
Alexandru Rogobete a prezentat patru direcții majore ale reformei pe care ministerul o pregătește:
1. Reclasificarea spitalelor – simplificare și claritate
Sistemul actual include opt categorii de spitale, cu mecanisme de finanțare complicate și greu de înțeles. Propunerea ministerului: un model simplificat cu trei categorii – spitale strategice, categoria I, II și III, clasificate în funcție de infrastructură și serviciile efective pe care le oferă.
2. Un nou normativ de personal
În prezent, numărul angajaților este stabilit strict în funcție de numărul de paturi, fără a lua în calcul complexitatea cazurilor sau încărcarea reală. Rogobete vrea un normativ modern, adaptat realității din teren: acolo unde cazurile sunt mai dificile sau volumul de pacienți este mare, trebuie alocat mai mult personal.
3. Reforma gărzilor – un sistem echitabil
Gărzile sunt considerate în prezent inechitabile și prost organizate. Ministerul propune introducerea a trei tipuri de gărzi:
gărzi la domiciliu,
gărzi de monitorizare,
gărzi de urgență, fiecare cu tarife diferențiate și adaptate responsabilităților.
4. Performanță reală în managementul spitalelor
Rogobete amintește că, din august, au fost introduse criterii reale de performanță pentru manageri și șefi de secție, o schimbare care ar trebui să producă rezultate vizibile. Diferențele între spitale sunt evidente: unele unități sanitare închid anul cu excedent de milioane de euro – dovadă că acolo unde managementul este bun, lucrurile funcționează.
Profesioniștii – „inima sistemului”
Ministrul a reafirmat, în final, că toți specialiștii din sănătate – de la medici și asistente până la biologi, kinetoterapeuți și chimiști – reprezintă temelia sistemului. „Fără ei nu se poate. Nu ei sunt vinovați pentru anii de lipsă de viziune administrativă”, a concluzionat Rogobete.
Sunt coinitiator al proiectului de lege al cărei raport final a fost adoptat ieri în Comisia Juridică, al cărei membru sunt, un raport comun alături de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională, asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare.
Modificarea vizează faptul că ,,persoanelor înscrise în Registru le este interzis să încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi cu entitățile publice sau private din sistemul de învățământ, sănătate, protecție socială, educație fizică și sport, precum și cu orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane. În acest sens, aceste instituții și entități publice și private au obligația de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală.”
Efectul acestei modificări și noi reglementări legale este eliminarea obligatorie a riscului de contact dintre persoanele condamnate pentru infracțiuni grave (sexuale sau de exploatare) și categoriile vulnerabile.
Modificarea legislativă va funcționa ca un filtru de securitate intransigent, oprind persoanele cu antecedente grave să ocupe poziții de încredere sau de autoritate în preajma celor care nu se pot apăra singuri.
Urmează dezbaterea în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională
Mai multe instituții publice au nevoie de fonduri suplimentare pentru a-și putea continua activitatea până la sfârșitul anului, așadar peste 3 milioane lei vor fi redistribuite către spitale, instituții de cultură și servicii sociale, conform proiectului de hotărâre de consiliu județean.
Cea mai mare sumă merge către Ansamblul Artistic Profesionist Mureșul – 1,8 milioane lei, bani necesari pentru funcționare și pentru activități noi. DGASPC Mureș (instituția care se ocupă de protecția copiilor și persoanelor în dificultate) va primi 826.000 lei pentru investiții și reparații la centrele de îngrijire, Spitalul Județean Mureș va primi 160.000 lei în plus, în timp ce Spitalul din Târnăveni va da înapoi 21.000 lei pe care nu îi mai poate cheltui. Și alte instituții culturale din județ vor primi bani:
Teatrul Ariel (teatrul pentru copii) – 50.000 lei
Centrul pentru Cultură Tradițională – 41.000 lei
Filarmonica de Stat – 5.000 lei
Muzeul Județean și Biblioteca Județeană și-au reorganizat bugetele fără să ceară bani în plus.
Aeroportul și circuitul de curse
Aeroportul Transilvania va primi 122.000 lei pentru activități care nu sunt legate direct de zboruri, iar Circuitul Transilvania Motor Ring va primi 43.000 lei pentru o centrală termică nouă la clădirea de comandă.
Consiliul Județean va modifica și lista drumurilor care urmează să fie reparate, precum și celelalte investiții prevăzute pentru acest an. Banii se mută de la un proiect la altul, în funcție de ce s-a reușit să se facă până acum.
Joi, 30 octombrie, consilierii județeni se întrunesc și votează dacă aprobă sau nu redistribuirea banilor.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a anunţat, sâmbătă, la Deva, că din luna septembrie spitalele vor trebui să publice pe site-ul lor o serie de indicatori de transparenţă în activitate, cum ar fi numărul de pacienţi internaţi sau cel al bolnavilor transferaţi în alte spitale.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat, sâmbătă, la Deva, că în evaluarea şefilor de secţii din spitale se vor aplica criterii de performanţă care se vor referi la performanţa echipei medicale pe care aceştia o coordonează.
De asemenea, la concursul pentru ocuparea funcţiei de şef de secţie, candidatul va trebui să depună şi un proiect în care îşi va asuma anumiţi indicatori ce vor evaluaţi anual. De îndeplinirea acestora va fi condiţionată rămânerea în funcţie a şefului de secţie, a precizat ministrul.
„Criteriile de performanţă nu sunt individuale, doar ale şefului de secţie, ci sunt, sau îmbracă, dacă doriţi, performanţa echipei medicale pe care o coordonează. Se va schimba nu doar acest lucru, ci şi modul de desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de şef de secţie, în sensul în care, de acum înainte, se va introduce un proiect. Practic, şeful de secţie îşi va asuma un proiect de dezvoltare, de coordonare şi de management a secţiei respective, cu indicatori clari şi indicatorii vor fi evaluaţi anual. Dacă sunt respectaţi indicatorii, rămâne în poziţia de şef de secţie, iar dacă nu – o părăseşte”, a spus ministrul Sănătăţii.
Întrebat despre extinderea programului de lucru din policlinici, ministrul a arătat că acest aspect va fi reglementat printr-o ordonanţă de urgenţă ce va fi inclusă în Pachetul 2 de măsuri, care va fi adoptat de Guvern.
„În momentul de faţă, ordonanţa de urgenţă din Pachetul 2 de măsuri va crea cadrul legal pentru ca acest lucru să fie posibil. Ceea ce am spus este că este absolut necesar ca în multe spitale publice din România programul în ambulatoriul de specialitate să fie prelungit până la ora 20:00, acolo unde se poate, pe specialităţile unde se poate”, a precizat ministrul.
Programul de lucru va fi stabilit de managerul unităţii medicale, care va avea mai multe instrumente administrative la dispoziţie pentru a face acest lucru.
Preoții și personalul monahal (călugări și călugărițe, preoții) nu vor mai beneficia de calitatea de persoane asigurate în sistemul de sănătate începând cu 1 septembrie 2025, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate de actuala coaliție de guvernare, anunță Ziarul de Iași. Până la această dată, aceștia își păstrează statutul de asigurat. Citește articolul complet
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a declarat, joi seară, că unele spitale au implementat cu fonduri proprii sau eruropene soluţii digitale de programare online a pacienţilor, însă platforma naţională va fi disponibilă la finalul acestui an, în luna decembrie, urmând să fie implementată în august 2026.
Rogobete a precizat că o parte dintre spitale deja au o astfel de platformă pentru programări online. Citește articolul complet
Începând de luni, pacienții pot reclama, direct la Ministerul Sănătății, nemulțumirile legate de mâncarea din spital. Pe site-ul instituției a fost activat un chestionar, care le permite inclusiv să atașeze fotografii cu porțiile primite.
Ministrul spune că a făcut acest lucru pentru că a primit multe sesizări despre hrana insuficientă sau prost gătită.
Nu puține sunt situațiile în care pacienții se plâng că mâncarea din spital nu este bună. Uneori, calitatea ingredientelor folosite lasă de dorit, alteori oamenii reclamă că termenele de valabilitate ale produselor sunt depășite ori porțiile prea mici.
Pentru a regla aceste situații, ministrul Sănătății a activat formularul de raportare a hranei în spitale.
Fiecare spital trebuie să aibă meniuri adaptate afecțiunilor pacienților. Tocmai de aceea și sumele decontate de stat diferă: 33 de lei pentru hrana zilnică a bolnavilor cu cancer, diabet sau boli de rinichi. Pentru ceilalți, statul va da 22 de lei.
Unele unități sanitare au bucătărie proprie, altele au servicii de catering, iar acolo unde bugetul permite, costul hranei poate fi completat cu bani de la spital.
Medicii rezidenți care devin specialiști în 2025 se pot angaja în spitale, după ce ordonanța de urgență (OUG) „trenuleț” din 31 decembrie 2024, care le bloca inițial angajarea, a fost modificată după două luni prin OUG publicat în Monitorul Oficial vineri.
Iată ce prevede OUG 4/2025 care modifică OUG 156/2024:
„3. La articolul VII, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: «(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici/farmaciști/medici stomatologi rezidenți care au promovat examenul de specialitate, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe rambursabile și plătite din fonduri europene și posturilor aferente proiectelor naționale de cercetare plătite din fonduri publice»”.
Foto: captură OUG 4/2025
În plus, pentru spitalele care asigură servicii medicale de urgență ale căror posturi rămân vacante pe timpul anului 2025, se poate organiza concurs de ocupare a posturilor – s-a adăugat o prevedere explicită:
„4. La articolul VII, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4.1), cu următorul cuprins: «(4.1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în anul 2025, structurile publice care asigură servicii medicale de urgență, prevăzute la art. 92 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot ocupa, în condițiile legii, posturile care devin vacante pe parcursul anului 2025»”.
De menționat că este prima serie de modificări la ordonanța de urgență (OUG) „trenuleț” cu măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025, adoptată la finalul anului 2024. Alte modificări sau clarificări referitoare, de exemplu, la angajări în Educație, nu apar în OUG 4/2025.
În luna decembrie, „Harta Șpăgii” a evidențiat noi date despre percepția și incidența mitei în spitalele din România. Cluj a rămas județul cu cea mai scăzută incidență a mitei.
„În frunte, cu cea mai mică șpagă, avem județul Cluj cu 2.39% urmat de Satu Mare (3.31%), Timiș (3.36% ), Iași (3.38%) și Bihor (3.44%). Cel mai rău stau județele Călărași cu 11.61%, Harghita (10.32%), Olt (8.81%), Ialomița (8,74%) și Covasna cu 8.56%. Bucureștiul se situează la 3.77% iar media națională la 4.21%.”
Ocuparea posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice este blocată, începând cu 1 ianuarie 2025, potrivit ordonanței „trenuleț” cu măsuri fiscal-bugetare, publicată pe 31 decembrie în Monitorul Oficial. Conform actului normativ, doar anumite categorii de posturi sunt exceptate, inclusiv cele destinate medicilor rezidenți care au promovat examenul de specialitate în 2024.
Ordonanța 156/2024 nu exceptează explicit medicii rezidenți care își vor încheia pregătirea și vor susține examenul de specialitate în 2025. Concret, se pot angaja în spitalele și instituțiile publice absolvenții de rezidențiat care au trecut examenul de specialitate din 2024, care sunt exceptați în textul OUG, iar cei din 2025 nu.
Vizite de lucru la Seoul National University Hospital (SNUH), Korea University Guro Hospital și Yongin Severance Hospital, cele mai importante și înalt tehnologizate spitale universitare din Coreea de Sud.
Digitalisation for people – un fapt deja prezent într-un sistem medical în care tehnologia aferentă unui smart hospital/spital inteligent, așa cum va fi și Spitalul UMFST din Târgu Mureș, deja a devenit realitate. Interacțiunea mediatǎ de tehnologie dintre pacient și cadrele medicale, trasabilitatea fiecărui proces, gestionarea datelor și fluxurilor, soluțiile robotice terapeutice și de suport administrativ, comunicarea și interoperabilitatea fiecǎrui sistem au fost teme de discuții și prezentǎri de posibile soluții.
Întâlnirile directe cu conducerile acestor spitale au arătat deschidere maximǎ de colaborare prin consultanță, implicare în designul și implementarea acestui concept unic de digitalizare pentru România dar și pentru extinderea schimburilor academice. Vor urma vizite de lucru în Târgu Mureș și realizarea unor demersuri administrative concrete.
Proiectul Spitalului UMFST din Târgu Mureș – smart hospital, este susținut de Ministerul Cercetǎrii, Inovǎrii și Digitalizării și de Ministerul Sǎnătǎții din România.
Întreaga vizitǎ a fost posibilǎ prin implicarea Ministerului Afacerilor Externe din România și a demersurilor excepționale fǎcute de ambasadorul României în Coreea de Sud, E. S. dl. Cezar Armeanu.
Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, tehnic şi auxiliar, a atras atenţia, marţi, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, care a subliniat că este necesară o schimbare de mentalitate.
„Digitalizarea nu înseamnă doar investiţii. În spatele acestor investiţii sunt oamenii care sunt pregătiţi să lucreze într-un cadru nou. Am început deja să pregătim oamenii. La Iaşi, la Cluj şi la Craiova, unde se vor dezvolta cele mai importante spitale regionale din România, cu Universităţile de medicină, pregătim personalul medical – medici, asistente, personal tehnic şi auxiliar – să lucreze în acest nou mediu pentru asistenţa medicală spitalicească”, a afirmat Rafila, la HealthTech Forum, eveniment desfăşurat la Palatul Parlamentului şi dedicat tehnologiilor medicale şi digitalizării serviciilor medicale.
El a menţionat că, dintre cele 18 secţii de terapie intensivă din ţară pentru care s-au alocat fonduri pentru digitalizare completă, doar la Timişoara funcţionează sistemul, pentru celelalte pregătindu-se personalul să treacă de la registrele pe hârtie la cele digitale.
„Este mai mult decât un training, este o schimbare de mentalitate şi de obişnuinţă. Probabil că lucrul acesta va fi cel mai greu de realizat în anii care urmează. (…) Cel mai dificil de realizat este schimbarea obişnuinţei. Activitatea fiecăruia este foarte uşor de cuantificat în sistem digital şi lucrul acesta nu este convenabil. Trebuie să avem exemple de bună practică ca spitalul ‘smart’ de la Târgu Mureş. (…) Sunt convins că şi în Bucureşti o să putem să dezvoltăm un astfel de centru. Şi, din aceste centre, vom avea mişcarea centrifugă către celelalte zone ale sistemului de sănătate care să poată să facă într-adevăr operabile, sustenabile şi, mai ales, utile aceste instrumente digitale pe care le avem la dispoziţie”, a susţinut Alexandru Rafila.
Ministrul a amintit că Guvernul a aprobat recent un memorandum prin care Spitalul ‘George Emil Palade’ din Târgu Mureş va servi drept unitate-pilot pentru digitalizarea completă a sistemului de sănătate din România.
„Târgu Mureş poate deveni şcoala pentru noile spitale din România în ceea ce priveşte accesul la soluţii digitale. Aşa trebuie să se întâmple lucrurile, să creezi o infrastructură unde poţi să pregăteşti oamenii, ulterior să o extinzi la celelalte instituţii medicale”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Potrivit acestuia, prin PNRR s-au alocat circa 200 de milioane de euro, iar 200 de spitale din România vor beneficia de digitalizare.
„Important este să integrăm această digitalizare, să nu fie doar o soluţie locală şi să putem face un sistem integrat, iniţial, de operare şi comunicare cu Ministerul Sănătăţii, cu Direcţiile de sănătate publică, cu CNAS, pe de o parte, dar ne interesează şi procesele din interiorul spitalului. O să dau un exemplu care a tulburat, în urmă cu ceva timp, opinia publică şi lumea medicală legat de un spital din Bucureşti unde a fost pus în discuţie modul în care au fost trataţi pacienţii într-o secţie de terapie intensivă. Am discutat cum au fost trataţi, ce şi cum li s-a administrat, dacă a fost bine sau nu. Dacă incidentul s-ar fi întâmplat la Timişoara, în secţia de terapie intensivă complet digitalizată, toate aceste discuţii nu ar fi avut loc pentru că acolo toate procedurile medicale, tratamentele şi procedurile care se fac pacienţilor sunt înregistrate. Avem, astfel, posibilitatea de a oferi, pe de o parte, un tratament şi o atenţie mai mare pacienţilor prin digitalizarea secţiei de terapie intensivă şi, pe de altă parte, siguranţa corpului medical în ceea ce priveşte procedurile pe care le aplică”, a detaliat Rafila. AGERPRE
Există operații care necesită ani de așteptare în unele spitale din Ungaria. Ministerul de Interne de la Budapesta a răspuns că există o listă de așteptare excepțional de lungă doar dacă pacientul insistă pentru un anumit spital și un anumit medic, transmite hvg.hu.
6 ani și 9 luni este cea mai lungă listă de așteptare din Ungaria pentru implantarea unei proteze de genunchi, relatează Válasz Online. Potrivit portalului, oricine dorește să se înscrie acum pentru o intervenție chirurgicală în Szombathely poate obține o programare pentru octombrie 2030. Pe locul doi pe listă se află Szekszárd, unde este posibil să se facă o nouă operație în decembrie 2027, iar pe locul trei se află Veszprém, unde operația poate avea loc din octombrie 2027, arată G4Media.ro.
Pentru implantarea unei proteze de șold, trebuie să așteptați cel mai mult la Szombathely și Szekszárd, până în octombrie și, respectiv, martie 2026. Operația de cataractă se poate face cel puțin anul acesta, cel mai mult trebuie să aștepți în Kiskunhalas și Kisvárda, până în octombrie și septembrie.
Ministerul de Interne de la Budapesta a răspuns pentru RTL că listele de așteptare excepțional de lungi apar doar dacă pacienții insistă asupra unui anumit spital și medic.
Proiectul a fost adoptat luni de Senat. Anterior, amenda era de 500-1000 de lei.Aceste contravenții se vor sancționa cu amenzi între 5000 și 10.000 de lei.
Propunerea este de creștere a cuantumul amenzilor pentru:
servirea cu băuturi alcoolice, în localuri publice, minorilor
desfacerea, comercializarea și consumul băuturilor alcoolice în locurile publice, la intrarea în curțile și interioarele lor (spitale, alte unități sanitare, centre de plasament al minorilor, unități și instituții de învățământ/educație, lăcașuri de cult, instituții religioase aferente cultelor care interzic consumul băuturilor alcoolice în practicarea religiei respective
pe trotuarele sau aleile de acces ale acestora
consumul de băuturi alcoolice în următoarele locuri publice: drumuri publice, parcuri, stadioane şi terenuri sportive, instituţii culturale, săli de spectacole, instituţii sau unităţi economice, toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări şi aeroporturi, de stat şi private, sau alte locuri prevăzute de lege. În incinta acestor locuri publice se pot consuma băuturi alcoolice prin delimitarea unor spaţii special amenajate pentru consumarea băuturilor alcoolice, prin hotărârea conducerilor locurilor publice respective. Sunt exceptate localurile de alimentaţie publică şi turism, cum sunt: restaurante, baruri şi discoteci. În locurile publice enumerate se interzice cu desăvârşire consumul de băuturi alcoolice de către persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani;
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Târgu Mureș, Florin Crăciun, ne-a declarat: “serviciile prestate de noi pe luna octombrie nu sunt plătite și având în vedere protestul din casele de asigurări de sănătate nu vom putea plăti contribuțiile către stat pentru salariile din spital. Avem disponibili bani pentru a plăti net-ul (salariile nete – n.r.) însă nu avem bani pentru a plăti contribuțiile aferente. Cel mai grav este că nu avem contract cu casa (CAS Mureș – n.r.) pentru noiembrie și decembrie. Am notificat casa și vom vedea zilele viitoare care va fi situația, având în vedere și Hotărârea de Guvern de vineri prin care s-au alocat 1.700 de miliarde sectorului sanitar, sumă din care vor fi și transferuri către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, bani pe care trebuie să-i distribuie caselor județene”. SCJU Târgu Mureș se află în subordinea Ministerului Sănătății însă se autofinanțează prin prestarea de servicii medicale decontate de CAS Mureș.
Întrebat despre efectul pe care îl va avea neplata de către CAS Mureș a deconturilor către furnizorii de servicii medicale, managerul Spitalului Clinic Județean (SCJ) Mureș, dr. Ovidiu Gîrbovan, ne-a declarat că “există pericolul să ne blocăm cu plata salariilor, cu plata facturilor. Fiind un spital mare și sumele care trebuie decontate sunt pe măsură. În plus sunt plăți restanțe care nu au fost efectuată până acum (din partea CAS Mureș – nr.r)”. Managerul SCJ Mureș a mai spus că neplata deconturilor “ne pune în mare dificultate financiară. Facturile neplătite vor atrage penalități, iar salariile trebuie plătite”. Dr. Ovidiu Gîrbovan speră să se găsească “înțelepciune și resurse financiare ca să putem continua activitatea. Bolnavii nu au nicio vină. Ei trebuie tratați, trebuie să primească medicamente, trebuie îngrijiți și hrăniți, iar cei care îi îngrijesc trebuie să fie pătiți”. SCJ Mureș se află în subordinea Consiliului Județean Mureș și se autofinanțează, furnizând servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate Mureș.
Beatrice Speteanu, farmacist şi preşedinte al Asociaţiei Farmaciilor Tradiţionale şi a Practicienilor e explicat pentru News.ro prevederile din proiectul de lege privind modul în care populaţia gestionează medicamentele expirate sau nefolosite, adoptat de Parlament. Conform proiectului, de la începutul anului viitor, oamenii vor trebui să ducă medicamentele expirate în containere special amenajate în curţile spitalelor, lista acestor spitale urmând să fie făcută publică odată cu normele de aplicare a legii.
În spitale sunt deja zeci de pacienți paralizați, pentru care nu mai există speranță că vor mai merge vreodată.În fiecare vară, doar la Spitalul Bagdasar Arseni ajung peste 30 de persoane, cu răni grave, după ce sar în apă. Cei mai mulți dintre ei sunt tineri până în 35 de ani, spun medicii. Din păcate, aceștia rămân paralizați pe viață.O fractură de coloană vertebrală înseamnă, de regulă, o fractură a destinului. Recuperarea este imposibilă în cazurile grave.Săriturile în apă se fac doar în prezența personalului specializat, spun antrenorii de înot.
Bucătarii din 28 de spitale din România se întrec, la Sighişoara, la Concursul Naţional „Meniuri de spitale, medicamente pentru suflet”, organizat de Spitalul Municipal Sighişoara în colaborare cu Federaţia Sanitas, un eveniment în premieră în România.
„Evenimentul s-a născut ca idee încă anul trecut, dar nu ştiam sigur cum putem să îl realizăm. Mă bucur foarte mult că printr-o colaborare cu Federaţia Sanitas din România am reuşit să lansăm invitaţii şi să se răspundă la invitaţia noastră. Reprezentanţii spitalelor se vede că doresc o schimbare spre bine a sistemului sanitar şi mai ales a blocurilor alimentare, a meniurilor oferite pacienţilor. Evenimentul este menit, în primul rând, să schimbe mentalităţi şi cumva să oferim încredere pacienţilor şi angajaţilor blocurilor alimentare că se poate şi putem să îmbunătăţim tot timpul şi constant serviciile oferite, atât cele medicale, cât şi cele nemedicale. A fost o preselecţie a spitalelor şi în finala de astăzi avem 28 de spitale din toate zonele ţării. Concurenţii au de prezentat un fel principal şi un desert care consideră ei că s-ar putea pregăti în blocurile alimentare, dar trebuie să se încadreze şi în valoarea de 22 lei per pacient, pe zi de spitalizare. Meniurile sunt gândite pentru pacienţii care nu au nicio limită pentru alimentaţie”, a declarat managerului Spitalului Sighişoara, dr. Sarolta Tanaszi.
Juriul concursului este format din profesor doctor Monica Tarcea, de la Departamentul de Nutriţe a Facultăţii de Medicină a Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, inginer doctor Irina Matran, UMFST Târgu Mureş, chef bucătar Alex Barani şi Sorin Gabriel Ungureanu, director general adjunct la Autoritatea Naţională de Management a Calităţii în Sănătate.
„Meniul trebuie să vizeze trei cuvinte cheie pe care le urmărim: cantitate, calitate şi varietate. Cantitatea depinde, bineînţeles, de masa oferită. Sunt trei mese principale, le împărţim procentual – micul dejun, prânz şi cina. Alimentele la prânz sunt cele gătite, contează calitatea alimentelor care se pun în farfurie şi care ţin de siguranţa alimentelor. În mod cert asta o să evaluăm prin notele pe care le dăm la evaluarea meniurilor. Va conta şi varietatea, pentru că încercăm pe cât posibil să ne centrăm pe starea de sănătate a pacientului, dar şi pe satisfacţia pacientului. În aceeaşi măsură, şi pe confortul pe care îl are pe cât posibil în timpul mesei, să avem cât mai variat în farfurie, dar şi pentru calitatea alimentului, prospeţime, modul de gătit să fie cât mai puţin agresiv intervenţional, tocmai pentru ca digestia şi starea de nutriţională să fie cea adecvată. Suplimentar, vom adăuga partea de estetică şi partea inovativă, pentru că nu este uşor la acest preţ să ne încadrăm atunci când dorim să şi inovăm ceva sau să punem alimente foarte proaspete”, a declarat dr. Monica Tarcea.
„Este este o premieră, sper să nu fie doar o manifestare izolată, pentru că această manifestare ar trebui să reprezinte începutul rezolvării uneia dintre problemele pe care toţi ştim că le are sistemul sanitar şi acum vorbesc în calitate neoficială, ca pacient. Atunci când ajungi în spital, ora mesei este unul din reperele interesante pentru tine ale zilei. Atunci când ne ducem la un restaurant, avem pretenţia să primim o mâncare gustoasă şi aspectuoasă, atunci când ne ducem în spital avem dreptul să avem aceleaşi aşteptări. Această manifestare este extrem de benefică pentru că ar putea reprezenta începutul unei standardizări a modului în care se asigură alimentaţia pacientului şi suntem extrem de încântaţi că acest lucru s-a întâmplat şi sperăm să continuăm. În acest barem de masă unele spitale au reuşit să se încadreze. Sperăm să se poată face în continuare, dar oricum ştii că întotdeauna, oricât de mulţi bani ar fi, nu sunt suficienţi. Calitate nu înseamnă doar să faci lucruri foarte bune atunci când ai bani la dispoziţie fără limită. Calitate poate să însemne să faci lucruri foarte bune cu resursele pe care le ai în momentul respective”, a declarat directorul general adjunct al Autorităţii Naţionale de Management a Calităţii în Sănătate, Sorin Gabriel Ungureanu.
Preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu, a transmis aprecieri conducerii Spitalului Sighişoara pentru că s-a gândit la organizarea acestui concurs, mai ales că, în această perioadă, Ministerul Sănătăţii are în curs de elaborare un ghid de bune practici privind hrana bolnavilor din spitale.
Câştigătorii Concursului Naţional „Meniuri de spitale, medicamente pentru suflet” vor fi anunţaţi sâmbătă seara, în cadrul unei gale. AGERPRES
Ca urmare a Ordinelor emise de ministrul Sănătății la solicitarea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”G. E. Palade”, au fost înființate următoarele structuri clinice în structura organizatorică a spitalelor din Târgu Mureș:
Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș
Compartimentul clinic de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
Compartimentul clinic nefrologie
Laboratorul clinic analize medicale
Laboratorul clinic radiologie și imagistică medicală
Secția clinică chirurgie vasculară
Serviciul clinic anatomie patologică
Unitatea clinică de Primire Urgențe – SMURD
Spitalul Clinic Județean Mureș
Secția clinică ATI
Secția clinică pneumologie
Secția clinică neonatologie
Secția clinică cardiologie
Laboratorul clinic analize medicale
Serviciul clinic de anatomie patologică
Serviciul clinic de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale
Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș
Secția clinică ATI
În conformitate cu art. 169-170 din Legea 95/2006 privin reforma în domeniul sănătății, secțiile/compartimentele clinice se înființează prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea instituției de învățământ medical superior iar secțiile/compartimentele clinice sunt secțiile/compartimentele de spital în care se desfășoară activități de asistență medicală, învățământ medical, cercetare științifică medicală și de educație medicală continuă (EMC).
Intrăm astfel într-o stare de normalitate mult așteptată în care toate secțiile care au condițiile legale îndeplinite (prezența cadrelor didactice universitare în personalul medical al secției), devin secții clinice.
Se restabilește astfel o relație naturală între universitate și spitale și se creează cadrul necesar învățământului medical.
Premierul Nicolae Ciucă a anunţat, miercuri, că în şedinţa de guvern vor aproba o Ordonanţă de urgenţă prin care asigurăm finalizarea şi operaţionalizarea celor trei spitale de arşi, la spitalele Grigore Alexandrescu din Bucureşti şi spitalele judeţene din Timişoara şi Târgu Mureş., asigurându-se finalizarea şi continuitatea acordului de împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Universitățile de medicină solicită să le fie transferate cele 15 spitale ale Ministerului Transporturilor, susținând crearea „rețelei de spitale universitare”. Demersul a fost lansat de rectorul UMF din Târgu Mureș și s-au aliat acestuia și rectorii universităților de medicină din București, Iași și Cluj.
Premierul Nicolae Ciucă a decis, într-o întâlnire la Palatul Victoria cu factorii de decizie la nivel guvernamental şi local, să înceapă procesul de transfer al celor 15 unităţi spitaliceşti aflate în prezent în coordonarea Ministerului Transporturilor către autoritățile locale, urmând ca prima etapă să fie demarată prin intermediul unui comitet interministerial coordonat de secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, a informat Executivul în 3 martie.
„Principala sarcină a acestui comitet va fi de a realiza cadrul normativ necesar la nivelul Guvernului. În cea de-a doua etapă vor fi identificate toate măsurile pentru a ne asigura că există capacitatea şi resursele pentru ca autorităţile locale să poată consolida şi chiar dezvolta capacitatea de tratament oferită de aceste spitale. Un rol important în acest sens îl vor avea universităţile de medicină, care vor contribui la pregătirea personalului medical din aceste reţele”, a declarat premierul, citat în comunicatul Guvernului. Detalii aici.
După o săptămână, în 10 martie, rectorul UMF Târgu Mureș a lansat pentru prima dată în spațiul public ideea creării unei rețele de spitale universitare, prin preluarea celor 15 unități spitalicești de la Ministerul Transporturilor. În următoarele zile, rectorii UMF București, Iași și Cluj au ieșit cu declarații de susținere a acestui demers.
O ordonanță intrată în vigoare în primele zile ale lunii martie oferă posibilitatea familiilor pacienților ajunși la spital în stare gravă, de inconștiență și care mor să ceară documentelor medicale ale rudei lor decedate în lipsa unui consimțământ scris dat anterior. Potrivit legislației române de până acum, informațiile privind starea pacientului, analize, investigații, diagnosticul, tratamentul sunt declarate date confidențiale chiar și după decesul acestuia și nu pot fi oferite nimănui. Familia sau aparținătorii pot intra în posesia dosarului medical doar în cazul în care pacientul și-a dat acordul în scris și a indicat persoanele care pot avea acces la datele sale. Sau când obțin un ordin judecătoresc. Din 2 martie 2023 a intrat însă în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 6/2023 care modifică Legea Drepturilor Pacientului nr. 46/2003. Citeşte întreaga ştire: Drepturi în plus pentru familiile pacienților decedați în spitale. De acum, rudele au acces la dosarul medical. Regula e valabilă doar într-o singură situație
Recent a fost dată publicității clasificarea mondială 2022 a spitalelor – World’s Best Hospitals 2022, realizată de către Newsweek și compania Statista.
Dacă primele poziții din cele 250 care apar în clasificare, sunt ocupate, de fiecare dată, de spitalele din SUA (primele 3 poziții), este de comentat ierarhia spitalelor din Europa.
Există o legătură firească între puterea economică a țărilor și calitatea serviciilor medicale din aceste țari dar aș vrea să mai aduc în față încă un lucru evident: fie din denumirea spitalelor, fie din analiza sumară a activităților acestora rezultă că primele 25 de spitale din Europa sunt spitale universitare. Iată doar primele 10:
Charite – Universitätsmedizin Berlin, Germania – poziția 5 mondial
AP-HP – Hôpital Universitaire Pitié Salpêtrière, Paris, Franța – poziția 7
Karolinska Universitetssjukhuset, Solna, Suedia – poziția 8
Centre Hospitalier Universitaire Vaudois, Lousanne, Elveția – poziția 11
Universitätsspital Basel, Elveția – poziția 14
Universitätsspital Zürich, Elveția – poziția 15
Universitätsklinikum Heidelberg, Germania – poziția 16
AP-HP – Hôpital Européen Georges Pompidou, Paris, Franța – poziția 18
Aarhus Universitetshospital, Aarhus, Danemarca – poziția 19
Klinikum rechts der Isar der Technischen Universität, München, Germania – poziția 22.
În toată lumea, performanța medicală de vârf se face, mai ales în spitalele universitare, fără ca această afirmație să diminueze în vreun fel importanța activității medicale din celelalte spitale publice sau private, care are însă au o orientare mai ales comunitară, cu adevărat necesară de altfel, la fiecare nivel sau uneori, chiar de rentabilitate imediată, cu referință, mai ales, la serviciile medicale private.
Spitalele universitare au însă atribuții suplimentare. Ele trebuie să facă nu doar medicină de performanță, ci să fie locul unde apare inovația în medicină sau se introduce inovația în primă instanță. Este locul unde se formează studenții și medicii rezidenți, unde se supraspecializează medicii, este spațiul dezirabil de cercetare medicală, de studiu și de progres. Este locul de ultimă adresabilitate la care apelează nu doar bolnavii cu patologii complexe ci, deseori chiar medicii din spitalele de un alt rang, din dorința comună de a rezolva un caz medical dificil. Dacă nu acolo, unde altundeva? Este sau trebuie să fie locul profesionalismului în medicină.
Pentru a preveni reacțiile la cele scrise mai sus, a celor care au avut experiențe neplăcute generate de serviciile medicale, trebuie să acceptăm că și în aceste spitale încă există și malpraxis medical sau infecții noscomiale. Un sondaj făcut de National Patient Safety Foundation and Healthcare Improvment în SUA, în 2017 a arătat că 21% dintre adulții americani au raportat că au suferit o eroare medicală și că 31% dintre respondenți au spus că un apropiat a suferit după o neglijență medicală. Și în aceste spitale există infecții asociate îngrijirilor medicale a căror incidență, în țările dezvoltate, este în medie de 5-15%, mergând până la 9-37% la pacienții din Terapie intensivă (World Alliance for Patient Safety, 2005, Lancet 2003). Doar că au o incidență mai mică, mecanisme mai clare de prevenire, de raportare și de reacție. Dar aceste mecanisme vin tot din rezultatele performanțelor profesionale a celor chemați să le conceapă și să le respecte.
În acest context, recenta decizie luată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii împreună cu Ministerul Sănătății, de a face transferul spitalelor din rețeaua Transporturilor la universitățile de medicină și la autoritățile locale (unde este cazul, chiar într-o asociere a acestora) reprezintă ocazia de aur de a crea și în România o rețea națională de spitale universitare, așa cum există de altfel în toate sistemele medicale performante din întreaga lume. Desigur că un asemenea demers complex trebuie făcut cu înțelepciune, pentru a proteja interesele pacienților, mai întâi, dar și a personalului medical care lucrează în aceste instituții precum și interesul național de securitate în transporturi. Toate acestea însă se pot reglementa cu atenție dacă însă acceptăm schimbarea.
Importantă mi se pare ideea! Iar aprecierea nu vine dintr-un interes local, în Târgu Mureș nefiind, din păcate, un spital CFR. Construim din resurse proprii un spital universitar – Spitalul clinic G. E. Palade, care sper să nu fie unic, ci să devină o parte a unei rețele naționale. Universitățile au expertiza și capacitatea financiară de a da o nouă dimensiune, de excelență, asistenței medicale din România. Și poate că intrăm astfel și într-o normalitate: Ministerul Transporturilor să se ocupe de…transporturi iar Ministerul Sănătății, de sănătate! Credeți că ar exista vreun serviciu asigurat în prezent de spitalele CFR care nu ar putea fi realizat de celelalte spitalele civile sau militare?
Vrem un sistem medical mai bun? Este nevoie de o schimbare, făcută mai întâi conceptual și apoi de forța necesară de a fi pusă în practică. Dar schimbarea începe cu ideile noastre!
Royal Dru Health SRL este o companie de turism medical specializată în oferirea serviciilor medicale de înaltă calitate și a vacanțelor medicale personalizate în Istanbul. Compania noastră se remarcă prin faptul că nu percepem comisioane și ne concentrăm în mod special pe găsirea soluției potrivite pentru fiecare pacient, planificând în detaliu toate etapele deplasării.
Suntem foarte mândri să colaborăm cu cei mai buni specialiști din domeniul medical, pentru a oferi pacienților noștri acces la cele mai bune servicii medicale disponibile. În plus, oferim pachete personalizate care combină prioritizarea tratamentului cu o vacanță relaxantă în Istanbul. Această abordare integrată asigură că pacienții noștri beneficiază de cele mai bune opțiuni de tratament și de o recuperare rapidă și confortabilă.
Serviciile noastre sunt specializate într-o gamă largă de specializări medicale, inclusiv medicină generală, chirurgie generală, oncologie și chirurgie cardiovasculară. Pacienții noștri pot beneficia de cele mai bune tratamente medicale disponibile în Istanbul, la prețuri mai accesibile decât în alte destinații medicale populare. În plus, oferim posibilitatea de a plăti în rate pentru tratamentele medicale, astfel încât pacienții să poată beneficia de cele mai bune opțiuni de tratament, fără a-și depăși bugetul.
Pentru a ne asigura că pacienții noștri sunt în siguranță și se simt confortabil în timpul șederii lor în Istanbul, oferim suport în limba română pe tot parcursul procesului de tratament. În plus, pacienții noștri pot beneficia de o a doua opinie medicală gratuită pentru a se asigura că au luat cea mai bună decizie în ceea ce privește tratamentul lor.
În concluzie, Royal Dru Health SRL este partenerul de încredere pentru toți cei care caută servicii medicale de înaltă calitate la prețuri accesibile în Istanbul. Suntem dedicați să oferim cel mai bun serviciu pentru fiecare pacient, planificând în detaliu toate aspectele tratamentului și asigurându-ne că pacienții noștri se simt confortabil și în siguranță în timpul șederii lor. Compania este puternic orientată spre a găsi soluția potrivită pentru fiecare pacient, planificând în detaliu toate etapele deplasării și oferind pachete personalizate ce combină atât prioritatea tratamentului cât și o vacanță relaxantă. Pentru mai multe informații sau programări, puteți vizita biroul Royal Dru Health pe Strada Arany János nr.7, Târgu Mureș sau prin intermediul telefonului 0722598819 sau al adresei de email spitaleturcia@dru.ro.
Alexandru Rafila a anunţat că a fost aprobat proiectul de investiţii în spitale noi şi reabilitarea unităţilor spitaliceşti 2,2 miliarde euro, fiind vorba de fi 27 de obiective de investiţii distincte pentru 17 judeţe, opt specialităţi medicale şi 6.540 de paturi complet echipate cu echipamente medicale noi. Din acea sumă 200 milioane euro va fi folosită pentru digitalizare, iar ministrul Sănătăţii consideră că acest proiect va fi realizat şi finalizat în următorii 3 ani.
Şefa Direcţiei de Sănătate Publică Harghita, dr. Tar Gyöngyi, are încredere că verificările care sunt efectuate, în această perioadă, la spitalele din judeţ nu vor scoate la iveală probleme deosebite, de genul celor înregistrate la spitalul din Ploieşti.
Dr. Tar Gyöngyi a declarat că în baza unui ordin al Ministerului Sănătăţii, instituţia pe care o conduce a început controale la spitale, farmacii, medici de familie sau centre de permanenţă, pentru a vedea dacă există stoc suficient de medicamente şi materiale sanitare şi dacă liniile de gardă sunt asigurate, în contextul apropierii sărbătorilor.
Şefa DSP Harghita a precizat că are încredere că în spitalele din judeţ ,,niciun manager nu îşi permite să dea ordin de refolosire a unor materiale sanitare”.
,,Harghita este un judeţ disciplinat”
,,Ne-am organizat, am început deja controalele, dar eu nu cred că vom identifica probleme deosebite. Harghita este un judeţ disciplinat, în care toată lumea îşi vede de treabă, avem teamă de Dumnezeu şi nu cred că vreun manager îşi permite să dea dispoziţie să fie refolosite materialele sanitare de unică folosinţă”, a spus Tar.
Şefa DSP Harghita a spus că în judeţ problemele legate de aprovizionarea cu medicamente sunt generate de procesul complicat şi anevoios de achiziţii publice, ,,într-un sistem în care nu poţi aştepta cu lunile” sau de eventualele sincope de la nivel central în programele naţionale de sănătate.
,,Se întâmplă ca, în unele terapii inovative, să fie medicamente care nu se ţin în stoc şi pacienţii trebuie să cumpere o doză-două, dar întotdeauna s-a decontat contravaloarea lor. (…) Noi încercăm să ţinem situaţia sub control, efectuăm verificări regulate şi dacă constatăm ceva, intervenim imediat, fără a genera probleme în sistem”, a spus dr. Tar.
Aceasta şi-a exprimat nedumerirea că probleme ca cele semnalate de mass media în ultima vreme apar la spitale ‘care sunt favorizate din punctul de vedere al finanţării”.
La rândul său, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, dr. Demeter Ferenc, a declarat că nu au existat situaţii ca cele semnalate la Ploieşti şi că întotdeauna s-au făcut eforturi pentru aprovizionarea cu materiale sanitare şi cu medicamente. Acesta a precizat că au existat puţine cazuri de cereri de decontare a unor medicamente cumpărate de pacienţi, în special în cazul unora rare, care nu se găseau în farmacia spitalului.
Ministerul Sănătăţii a solicitat direcţiilor de sănătate publică din ţară să comunice care sunt măsurile luate pentru aplicarea prevederilor Cartei Limbilor Regionale şi Minoritare în instituţiile sociale, cum ar fi spitale, cămine de bătrâni, aziluri, pentru ca vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare să aibă posibilitatea de a primi îngrijiri în propria lor limbă.
Ministerul Sănătăţii a arătat, în adresa nr. 976/2013, că având în vedere legislaţia în vigoare prin care este ratificată Carta Europeană a Limbilor Regionale şi Minoritare, care se aplică pentru toate limbile minoritare de pe teritoriul României, Comitetul de experţi cere autorităţilor române să asigure pacienţilor asistenţă socială în limba lor proprie în cadrul spitalelor, căminelor pentru persoane vârstnice şi căminelor studenţeşti.
‘Comitetul de experţi cere autorităţilor române să asigure asistenţă socială în cadrul spitalelor, căminelor pentru persoane vârstnice, căminelor studenţeşti, asistenţă socială care să ofere pacienţilor de a primi şi de a fi trataţi în limba lor proprie, adică utilizarea unei limbi regionale sau minoritare (maghiara sau germana), pentru cei care necesită tratament, pensionari sau pentru alte motive. În acest sens, în vederea întocmirii celui de-al doilea raport privind Carta Limbilor Regionale şi Minoritare, vă rugăm să ne comunicaţi în scris, ca până în 30 mai (2013, n.r.), măsurile întreprinse la nivelul unităţilor sanitare din judeţul dvs. şi care sunt acele măsuri’, se arată în documentul trimis DSP-urilor de către Ministerul Sănătăţii.
Direcţia de Sănătate Publică Mureş a răspuns adresei Ministerului Sănătăţii nr. 976/2013 că, potrivit Legii nr. 95/ 2006 cu modificările şi completările ulterioare ‘spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale’, în timp ce asistenţa socială este reglementată de Legea nr. 292/ 20.12.2011, Legea asistenţei sociale, şi că Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ca autoritate centrală de stat, asigură reglementarea, implementarea, controlul sistemului naţional de asistenţă socială.
‘Având în vedere cele de mai sus, considerăm că unităţile sanitare cu paturi, care furnizează servicii medicale, nu intră sub incidenţa reglementărilor la care face referire adresa dvs.’, precizează DSP Mureş în răspunsul înaintat Ministerului Sănătăţii.
Secretarul Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, dr. Florin Buicu, a declarat, vineri, pentru AGERPRES că o asemenea solicitare ar putea fi valabilă pentru serviciile sociale, nicidecum pentru serviciile medicale de urgenţă şi că spitalele sunt de mai multe tipuri.
‘Probabil că cineva din Ministerul Sănătăţii nu ştie să-şi facă treaba. Ministerul Sănătăţii probabil că în anumite zone nu lucrează cu capul, ci lucrează cu picioarele. În loc să se ocupe de priorităţile care privesc populaţia şi problemele populaţiei, se ocupă de lucruri care nu au de-a face cu interesul oamenilor şi al pacienţilor’, a subliniat deputatul Florin Buicu.
Sute de suflețele sunt abandonate anual în județul Mureș în spitale – și nu numai acolo – de mame cu alte priorități. Oficial, aproximativ 1.000 de copii își caută adăpostul în casele de tip familial, unde li se asigură masa, educația, igiena…și chiar mai mult. Față de vechile centre de plasament, unde erau adunați cu sutele, noile inovații de îngrijire par a fi o soluție mai bună. Dar problemele nu au dispărut! Abuzurile, violurile, bătăile fac încă parte din imaginea care a conturat de-a lungul timpului existența acestor copii. Totuși, peste toate (oricât de bune ar fi soluțiile adăpostirii acestor copii) rămâne TRAUMA. Copiii abandonaţi de părinţi resimt, pentru tot restul vieţii, trauma abandonului. Iar cei care îi îngrijesc ulterior fac o muncă extrem de dificilă …
Este cunoscut faptul că după Revoluţie viaţa copiilor din internatele româneşti, desfăşurată în condiţii mizere şi adeseori supusă unor abuzuri fizice (bătăi) sau sexuale, a contribuit la înrăutăţirea imaginii României pe plan extern. Între timp, s-au luat măsuri de îmbunătăţire a vieţii orfanilor. Orfelinatele au fost desfiinţate şi s-a încercat integrarea tinerilor în medii familiale cât mai apropiate de cele normale. Care este situaţia actuală a tinerilor orfani sau abandonaţi mureşeni, aflaţi din rândurile care urmează.
De la orfelinate la case
Astăzi, copiii orfani sau abandonaţi nu mai trăiesc cu sutele în vechile orfelinate, unde individualitatea lor era înmormântată împreună cu şansele lor puţine de integrare în societate. Acum, aceşti copii trăiesc în case de tip familial care au rolul de a le oferi modelul vieţii în familie, alături de părinţii sociali, învăţarea şi deprinderea unui program de viaţă ordonat şi bine structurat – somn, servirea mesei, joc etc. ,,Denumirea de orfelinat nu se mai foloseşte începând cu anul 2000. Orfelinatele erau fostele centre de plasament. În prezent, în judeţul Mureş nu mai există centre de plasament. Ultimul mare centru s-a desfiinţat anul trecut – centrul de plasament de la Zau de Câmpie. Acest centru a fost închis ca urmare a finalizării strategiei naţionale privind reforma protecţiei copilului. S-a urmărit ca şi climatul familiar, care era o necesitate pentru aceşti copii, să fie unul de casă de tip familial, casă cu efectiv restrâns de copii şi nu în acele centre mamut care găzduiau până la 300 de copii.
Procesul de reformă a început în 2004, s-a închis prima dată Centrul de plasament Numărul 2 de pe strada Mihai Eminescu, apoi Centrul de plasament 3, de pe strada Lenin, Centrul de Plasament 1 de pe strada Trebely, Centrul de plasament Luduş şi cel de la Zau. La care se adaugă şi cel de la Miercurea Nirajului. Ele au fost înlocuite cu o reţea judeţeană de case de tip familial – 36 de case coordonate de instituţia noastră, care fac parte din sistemul public de protecţie”, a precizat Doru Constantin, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş (DGASPCM).
Implicarea ONG-urilor
„Ca şi alternativă la sistemul public mai există şi un număr de 15 case de tip familial coordonate de ONG-uri, deci cu management privat.
În sistemul public avem un total de 462 de copii, aflaţi în plasament la case de tip familial, la care se adaugă un număr de 244 copii aflaţi în plasament la casele de tip familial coordonate de ONG-uri. Dar hotărârile de plasament sunt emise tot de către noi. Ei le oferă doar protecţie şi creştere.
Mai avem un număr de 456 de copii tot în plasament, dar în sistem familial la asistenţi maternali. Deosebirea este că aceşti asistenţi maternali sunt angajaţii Direcţiei, dar ei cresc copiii în casele lor, proprietate privată.
Casele de tip familial îşi desfăşoară activitatea în locaţia direcţiei, nu acasă. Maximul de copii per casă este 12”, a completat Doru Constantin.
Violenţă rară, dispariţii dese
Conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al DGASPCM, sunt rare cazurile de abuz asupra copiilor în cadrul caselor de tip familial, însă adeseori copiii fug de acasă, pentru o perioadă relativ scurtă: „Maltrataţi nu sunt. Cazuri de abuz sexual nu au fost. Am avut un incident violent: maltratarea unui copil de către tatăl social. Bineînţeles că ne-am autosesizat şi i-am desfăcut contractul de muncă şi a fost luat de poliţie pentru anchetă de răspundere penală. În prezent, procesul este pe rol. Concret, i s-au aplicat copilului 3-4 lovituri cu palma. Dar maltratări care să pună în pericol integritatea fizică a copilului nu au existat.
Însă sunt destul de frecvente plecările fără învoire pe durată relativ scurtă – 48 de ore, 72 de ore. Mai ales cei de vârstă adolescentă pleacă, motivând că s-au săturat, că nu le place climatul, că trebuie să se supună unor reguli, faptul că au program de stingere.
În general ei merg la familii, îşi regăsesc tatăl şi mama biologici şi sunt găsiţi acolo de poliţie. Lunar sunt cazuri de genul acesta. Majoritatea sunt elevi în învăţământul liceal sau profesional”.
Viaţa în casă
Cum se desfăşoară viaţa în casele de tip familial, care este programul tinerilor, am aflat tot de la Doru Constantin: „Este un program stabilit: trezirea la 7, făcut igiena personală, servirea mesei şi fiecare pleacă la şcoală. Seara se repetă: igienă, servirea cinei şi stingerea. Fiecare casă este dotată cu televizor, calculatoare, conexiune la net. În weekend programul este mai relaxat. Sunt copii cărora nu le convine pentru că ei vor să nu facă nimic. Ideea cu care ei s-au obişnuit din păcate este că acest cuplu parental este acolo doar pentru a le asigura igiena, pentru a le face masa şi atât; dar este o concepţie greşită pentru că şi copiii au nişte obligaţii pe care în multe cazuri nu le respectă. Cuplul parental stă permanent acolo. La cererea scrisă a tânărului, noi asigurăm protecţie până la 26 de ani, cu condiţia să urmeze o formă de învăţământ”.
Nevoi speciale
Din păcate, există şi un număr mare de orfani cu dizabilităţi fizice şi psihice. În privinţa acestei categorii de copii se încearcă recuperarea lor, pentru a putea măcar să se hrănească singuri: „Copii cu handicap – o categorie destul de mare, în general afecţiuni dobândite la naştere. Avem un număr de 158 de copii cu handicap grav, care sunt în centre speciale – tot case de tip familial doar că denumirea este centru rezidenţial pentru copii cu deficienţe neuro-psihiatrice. Avem cinci asemenea centre în Tîrgu-Mureş şi trei la Ceuaşu de Câmpie şi avem şi un complex de servicii la Sighişoara. Este o categorie specială pentru că nevoile sunt mai aparte faţă de un copil cu dezvoltare fizică normală şi principalul obiectiv este recuperarea neuromotorie: să aibă deprinderi de bază.
Acolo unde starea de sănătate permite sunt orientaţi către învăţământul special. Avem o colaborare cu trei centre, fostele şcoli ajutătoare, centre şcolare de educaţie incluzivă – 2 în Tîrgu-Mureş şi unul în Reghin. Ele sunt în subordinea Consiliului Judeţean”.
Trauma
Copiii abandonaţi de părinţi resimt, pentru tot restul vieţii, trauma abandonului care se poate manifesta printr-un complex de inferioritate sau prin diferite frustrări: „Avem tineri peste 20 ani şi care încă nu au depăşit acest complex. Chiar dacă noi le găsim familiile şi la un moment au fost duşi… au refuzat contactul cu acestea. Este o traumă mare, consilierea psihologică ajută, dar nu într-o asemenea măsură încât să depăşească această traumă.
În judeţul Mureş cazurile de abandon sunt un fenomen destul de cronic. Copii nou- născuţi abandonaţi în secţiile de neonatologie am avut în 2012, în trimestrul 1 – 22, trimestrul 2 – 26, trimestrul 3 – 18. Fenomenul este alarmant şi cei de la secţiile de maternitate au luat nişte măsuri preventive – mama care vine în spital să nască este fotografiată, chiar şi amprentată, să aibă o evidenţă ca poliţia să identifice mamele care părăsesc copiii imediat după naştere”.
Abuzuri
„Mai avem fenomenul de abuz, nu neapărat fizic sau sexual, ci neglijare. Este vorba în 75% din cazuri despre copii din mediul rural. Părinţii sunt ocupaţi cu munca câmpului sau zilieri pe diferite terenuri şi preferă să lucreze şi lasă copiii pe seama unor copii mai mari. Am avut cazuri – 5 copii într-o casă şi lăsaţi în grija unui copil de 12 ani. Apoi există cazuri mai rare de copii abuzaţi prin exploatare economică – îndemnaţi şi constrânşi să cerşească, să facă munci fizice care le pun în pericol starea – de exemplu, copil de 10 ani care-l ajuta pe tatăl său să facă munci în construcţie.
Foarte mulţi sunt copiii care-i ajută pe părinţi la munca câmpului şi nu sunt lăsaţi la şcoală. Acesta este un fenomen mare, grav, cu cea mai mare pondere dintre cazurile de abuz”, a menţionat Constantin Doru.
Probleme juridice în cazul violențelor
Desigur, există şi probleme juridice, adică situaţii în care Direcţia pentru Protecţia Copilului nu poate interveni deşi un copil este abuzat, de exemplu agresat fizic în mod repetat: „O problemă de ordin juridic… De exemplu, dacă un copil este abuzat fizic, bătut urât, echipa noastră mobilă fără acordul părintelui nu poate să intre în casă pentru că e proprietatea lui. Se face cerere la judecătorie şi judecătorul emite o ordonanţă prezidenţială. Pe baza acesteia poliţia poate să intre şi să ne dea copilul.
Apoi, să zicem că am găsit un copil neglijat şi l-am plasat în regim de urgenţă la o familie. Părinţii vin şi pe baza unei cereri trebuie să le dăm copilul. Şi s-ar putea ca acei părinţi să reia abuzul. Legea nu permite scoaterea unui copil în mod direct de către noi dintr-un mediu familial care-i pune în pericol viaţa. Trebuie consimţământul părintelui sau ordonanţă prezidenţială. Cu toate că legea permite, decăderea din drepturile părinteşti are loc foarte rar. Anul trecut n-am primit de la judecătorie nicio sentinţă de decădere din drepturile părinteşti”, a precizat Constantin Doru.
Cazuri grave
Din păcate, au existat la casele de tip familial şi unele cazuri grave, mediatizate. De exemplu, anul acesta, de sărbătoarea Sfintelor Paști, un copil de 10 ani a fost bătut crunt de un cuplu parental, în Sîncraiu de Mureş. Bărbatul a recunoscut că l-a bătut pe copil, dar a spus că a crezut că micuţul i-a furat lucruri din casă.
În Sâncraiu de Mureș, în complexul în care locuiește băiatul, există 11 case de tip familial. Cu doar două luni în urma incidentului cu bătaia, complexul a fost zguduit de un alt scandal: un bărbat, angajat să aibă grijă de copii, a întreținut relații sexuale cu una din fetele pe care le avea în grijă, o tânără de 16 ani. Când povestea a ajuns la Poliție, iar bărbatului i-a fost desfăcut contractul de muncă, acesta s-a sinucis.
Însă există şi cazuri în care copiii, din teribilism sau poate din dorinţa de a scăpa de unele îndatoriri, inventează abuzuri. De exemplu, în 2010, la o casă de tip familial din Miercurea Nirajului un scandal de abuz a fost pus la cale chiar de către una dintre tinerele care locuiesc acolo. În urma anchetei, reprezentanţii Direcţie de Protecţie a Copilului au ajuns la concluzia că fata, în vârstă de 20 de ani, cea mai mare dintre tinerele din casă, voia cu orice preţ să scape de părinţii sociali şi le-a pus pe colegele minore să dea declaraţii mincinoase.
Tânăra a profitat de naivitatea lor şi le-a convins să scrie sesizări şi să se lase filmate cu telefonul mobil plângându-se despre așa-zisele abuzuri la care sunt supuse de către părinţii sociali, una dintre fete chiar ameninţând că se va sinucide.
Resurse financiare
Obținerea de resurse financiare și materiale pentru susținerea copiilor în casele de tip familial s-a realizat prin accesarea fondurilor PHARE, Banca Mondială, Programe de interes național (PIN), Programe guvernamentale, județene, stabilirea de parteneriate cu ONG-uri, societăți comerciale, persoane private. Prin programul PHARE ,,Copiii mai întâi”, s-au obținut 300.000 de euro pentru achiziționarea a nouă case pe raza județului Mureș în perioada 2001-2003. Dotarea acestora cu mobilier, aparatură electrocasnică, instalații de încălzire s-a realizat cu ajutorul fundațiilor: LOC, Buckner, Kinderzeit, Speranța Copiilor. În perioada 2004- iunie 2005, Consiliul Județean Mureș și Guvernul României au achiziționat în Cartierul Răsăritului din Comuna Sâncraiu de Mureș 11 case. În realizarea acestui obiectiv și desfășurarea activităților din case, un rol important îl au parteneri ca: Fundația Dove, Asociația Bența, Episcopia de Alba Iulia și Protopopiatul ortodox din Tîrgu-Mureș. În municipiul Reghin funcționează două case familiale, având ca parteneri Guvernul Luxemburghez, Protopopiatul ortodox din Reghin și Consiliul Local. ,,Ele sunt organizate ca pe întreg judeţul şi au fost înfiinţate fie prin proiecte cu finanţare europeană, fie prin programul de interes naţional din partea Guvernului”, a precizat Doru Constantin.
Concluzii
Casele familiale sunt cu siguranţă o soluţie mai bună decât vechile orfelinate unde, din cauza numărului mare de copii aceştia puteau fi mai greu supravegheaţi, instruiţi şi îngrijiţi. Conform informaţiilor primite de la Direcţia pentru Protecţia Copilului de la funcţionarea primelor case familiale (2003) şi până în prezent s-au constatat următoarele: copiii frecventează diferite forme de învăţământ în comunităţile locale cu rezultate bune şi foarte bune; relaţiile cu familia naturală s-au închegat şi perpetuat prin vizite; copiii sunt acceptaţi şi integraţi în comunităţile locale prin participarea la diferite acţiuni comune culturale, morale, voluntariat; realizarea unei relaţii cu grupul parental bazat pe încredere, comunicare, respect reciproc etc.
Totuşi, tinerii sunt urmăriţi în continuare de trauma abandonului, ceea ce afectează uneori şi viaţa în familia socială, determinându-i să fugă de acasă, chiar dacă pe termen scurt, sau să aibă anumite comportamente de respingere a regulilor din casa de tip familial.
