spun

Creşterea salinităţii în pârâul Corund şi în râul Târnava Mică a fost cauzată atât de prăbuşiri ale unor părţi din tavanul minei vechi de la Praid, care au dus la o dislocare de apă sărată, cât şi de lucrările de deviere a cursului de apă efectuate de constructor, au anunţat joi autorităţile.

„Legat de problema salinităţii crescute în aval, în zona pârâului Corund, respectiv Târnava Mică: în cursul zilei de ieri, am avut o intensificare a prăbuşirii unor părţi din tavanul minei vechi, ceea ce a dus o dislocare de apă sărată din acea mină. În acelaşi timp, situaţia activităţii de construcţii a impus două acţiuni: prima, de deviere pe un canal, pregătit printr-o pădurice, a cursului de apă, pentru a permite lucrul la drumul tehnologic respectiv, pregătirea suprafeţelor pentru montarea conductelor şi, în acelaşi timp, unul din cele două baraje executate în cursul zilelor trecute a fost parţial dezafectat, s-a creat o breşă, pentru a duce la scăderea nivelului de apă, deoarece apa era pe toată zona, împiedicând intrarea utilajelor în zona de construcţii. Acestea sunt motivele care au dus la dislocări de volume de apă sărată şi la creşterea conductivităţii, salinităţii în aval”, a declarat prefectul de Harghita, Petres Sandor, într-o conferinţă de presă susţinută la Praid.

La rândul său, directorul general al Salrom, Constantin Dan Dobrea, a spus că în cursul zilei de miercuri „au căzut nişte bucăţi destul de importante” din tavanul minelor vechi, care au dislocat volume destul de mari de apă ce au intrat în cursul pârâului Corund.

Potrivit lui Dobrea, acesta este motivul pentru care se urgentează lucrările de deviere a cursului de apă prin bypass şi ţevi corugate, pentru ca „interacţiunea apei dulci cu sarea şi cu galerii de mina veche să nu mai aibă loc”.

Referitor la informaţiile potrivit cărora salinitatea a crescut în urma dărâmării de către constructor a digurilor realizate la recomandarea experţilor internaţionali, directorul Salrom a spus că acestea nu au fost distruse, ci s-a creat o breşă în cel din amonte, pentru a scădea nivelul apei şi a se putea circula pe drumul tehnologic.

„Erau prevăzute două diguri, unul în amonte, unul în aval. Vorbim de digul din amonte, unde a fost creată o breşă pentru ca lui (constructorului – n.red.) să-i poată scădea nivelul apei, să poată circula pe drumul tehnologic. În zona respectivă, atât timp cât nivelul apei creşte, drumul tehnologic este ca un burete, având în vedere calitatea solului în acest moment. Orice cantitate de apă suplimentară face ca acel drum tehnologic să nu mai fie stabil. Intrarea cu utilaje atât de grele, cu care trebuie să lucrezi ca să realizezi această lucrare, în timp şi de calitate, ar putea crea o prăbuşire a acestui drum tehnologic, ceea ce poate pune în pericol atât vieţile angajaţilor acestei firme, cât şi distrugerea echipamentelor şi, evident, întârzierea lucrării. Trebuie să înţelegeţi (…) că se lucrează în nişte condiţii extreme. Nu am mai întâlnit niciunul dintre noi aceste condiţii, nu s-a mai lucrat în astfel de condiţii, nu s-a mai lucrat sub această presiune şi cu un risc atât de mare, având în vedere şi necesitatea de a urgenta devierea acestui pârâu şi pentru a evita creşterea salinităţii în continuare”, a afirmat Constantin Dan Dobrea.

El a adăugat că vor mai exista creşteri de salinitate, atât timp când vor mai avea loc prăbuşiri din tavanul minelor vechi.

„Cu siguranţă creşteri de salinitate vor mai exista, dar în fiecare zi colegii de la Apele Române (…) din oră în oră iau probe de apă, verifică conductivitatea şi salinitatea, în aşa fel încât, în măsura în care este posibil, populaţia în aval să nu fie afectată. Atât timp cât încă bucăţi din tavanul galeriilor de mină veche vor mai cădea, şi vor mai cădea atât timp cât apa dulce atinge din nou sarea şi creează acest fenomen de dislocare, cu siguranţă fenomene de creştere a nivelului salinităţii vor mai exista. De aceea, sperăm şi facem toate eforturile să terminăm această lucrare cât mai repede, pentru a pune cât de cât în siguranţă şi a realiza o stabilitate a zonei, pentru ca salinitatea şi problemele de mediu, care nu vor dispărea, măcar să fie diminuate şi lumea să aibă în aval, toată populaţia să nu întâmpine probleme legate de potabilitatea apei”, a subliniat Dobrea.

Directorul general Salrom a punctat că lucrările de deviere a cursului de apă nu ar fi putut continua dacă nu se realiza breşa respectivă, iar decizia luată de constructor a fost una de moment şi a fost comunicată ulterior.

„Constructorul a fost nevoit să ia decizia pe moment, având în vedere că era cu utilaje grele, apa ajunsese până sus şi a început să se modifice structura drumului tehnologic. Şi atunci a fost decizia domniei sale, luată de moment, pentru a scădea nivelul apei. (…) Nu a avut timp să comunice, având în vedere situaţia de la teren. Dumnealui era pe teren, noi eram aici, a fost comunicată târziu, dar decizia care s-a luat, şi era firesc să o ia, a luat-o în acel moment pentru a salva drumul tehnologic şi a-şi pune în siguranţă echipamentele şi oamenii”, a declarat Constantin Dan Dobrea.

Legat de acuzaţiile preşedintelui CJ Harghita, Bíró Barna-Botond, potrivit căruia salinitatea a crescut din cauza dărâmârii digurilor şi a devierii pârâului printr-un bypass care nu e impermeabilizat, directorul Salrom a spus că dacă acesta ar participa mai des la întâlniri şi dacă ar merge pe şantier ar fi la curent cu ce se întâmplă şi apoi ar face declaraţii în cunoştinţă de cauză.

Prezent la conferinţa de presă, Luci Ervin, director tehnic la Apele Române, a menţionat că au fost luate mai multe măsuri pentru a scădea concentraţia de sare din cursul de apă.

„Apele Române au început o procedură de pregolire a acumulărilor Bezid şi Zetea pentru a asigura, în aval, un debit de diluţie. S-a luat legătura şi cu Hidroelectrica pentru a uzina hidrocentralele care evacuează în râul Mureş. Debitul total adunat, al nostru şi al Hidroelectricii, este în jur de 50 m3/sec, un aport suplimentar de debit în râul Mureş, ţinând cont că acum pe Mureş, la Alba Iulia, avem un debit de 45 m3/sec, practic, dublăm debitul tocmai pentru a crea această diluţie. Monitorizarea se va realiza şi pe parcursul nopţii care o să urmeze, pe parcursul zilei, se vor face astăzi diferite simulări pentru a vedea până unde ajunge unda poluantă şi ce acumulări în aval mai putem suplimenta, deschide pentru a atenua concentraţia de sare din cursul de apă”, a spus oficialul de la Apele Române.

De asemenea, el a arătat că Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor a realizat deja un studiu hidrogeologic pentru alimentarea cu apă a localităţii Fântânele din foraje şi în prezent se lucrează la un studiu similar şi pentru oraşul Târnăveni.

Întrebat dacă s-au raportat cazuri de mortalitate piscicolă pe cursurile de apă, Ervin a răspuns că există astfel de situaţii, dar nu a putut să precizeze dacă este un fenomen de amploare. AGERPRES