Teodor Manuel Isfan, un tânăr de 26 de ani cunoscut pentru multiple tentative de uzurpare de calități oficiale, a fost adus miercuri seara la sediul DIICOT Alba Iulia pentru audieri, după ce s-a dat drept ofițer al Serviciului Român de Informații și a coordonat o presupusă structură secretă de culegere de informații.
Potrivit anchetatorilor, Isfan a recrutat foști combatanți din teatrele de operații și persoane pasionate de arme, convingându-i că vor face parte dintr-o structură secretă a SRI, cu misiuni de supraveghere și culegere de informații. Între lunile aprilie și iulie 2025, șase dintre persoanele recrutate au participat, sub coordonarea acestuia, la așa-zise „misiuni” în județul Mureș, dar și în Arad, Timiș, Constanța, Satu Mare, Bihor și în București.
Aceste operațiuni false presupuneau urmărirea unor persoane, recoltarea de probe de apă sau fotografierea unor obiective, activități care în realitate nu aveau nicio legătură cu serviciile secrete românești.
Percheziții în patru județe
Cazul vizează infracțiuni grave: desfășurare neautorizată de activități specifice culegerii de informații, uzurpare de calități oficiale, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals. Isfan ar fi oferit celor recrutați legitimații false cu însemnele SRI și ar fi utilizat mijloace de comunicare și autoturisme modificate pentru a imita dotările structurilor oficiale, creând astfel o iluzie completă de autenticitate.
Nu este la prima abatere
Tânărul are un istoric bogat de tentative de înșelăciune. În februarie 2025, a fost condamnat de Judecătoria Alba Iulia la doi ani de închisoare cu suspendare, după ce s-a dat drept polițist rutier și a oprit în trafic o mașină.
De-a lungul timpului, Isfan s-a prezentat și ca detașat MAE în Spania sau lider religios, fondând chiar o asociație sub numele Smochinul Roditor, demonstrând o capacitate remarcabilă de a-și construi identități false și de a păcăli oameni.
„Care credeți că este cea mai digitalizată instituție din România? Experții OECD care ne evaluează țara în vederea aderării spun că cea mai digitalizată instituție din România este ANAF. Surpriză! Acum înțelegem cu toții toate E-urile care ne-au fost impuse anii trecuți: e-Factura, e-TVA, e-Transport, e-Sigiliu”, a afirmat Alina Andrei.
Prin aceste platforme, spune ea, ANAF colectează o cantitate uriașă de informații despre afacerile noastre.
„În momentul de față, ANAF este cea mai puternică instituție din România din punct de vedere al informațiilor colectate. E mai puternică decât SRI”, a explicat reprezentanta Cabot Transfer Pricing.
Ce face ANAF cu toate aceste informații?
„Le folosește ca să evalueze riscul fiscal și, conform unui raport al instituției, pentru a face analize predictive. Deci la nivelul ANAF sunt niște domni și doamne care pe baza informațiilor colectate, monitorizează taxele care urmează a fi încasate la bugetul de Stat, identifică asimetriile din economie și, de asemenea, evaluează nivelul taxelor care urmează a fi încasate și emite recomandări atunci când nivelul taxelor a scăzut ori sunt probleme pe partea de încasări”, a mai arătat Alina Andrei.
O creștere a cifrei de afaceri a fost considerată criteriu de risc pentru ANAF, care a declanșat inspecția fiscală”, povestea Alina Andrei.
Atunci când a pregătit dosarul, a identificat și alte riscuri fiscale, precum contracte de închiriere cu titlu gratuit (coșmarul consultanților fiscali).
Morala, spune ea, este că „deși noi credem că nu avem niciun risc, există peste 150 de indicatori care ne pot aduce inspecția fiscală”.
„Sunt ceva mai puțini pe partea de prețuri de transfer, dar chiar și-așa, sunt indicatori care vă pot aduce inspecția fiscală. ANAF spune că acești indicatori nu vor fi niciodată făcuți publici pentru că, altfel, firmele ar putea să le ocolească. Întrebarea noastră: cum poți să ocolești peste 150 de indicatori de risc? E imposibil!”, afirmă Alina Andrei.
Cunoaștem indicatorii pe risc pe prețurile de transfer. Îi cunoaștem din chestionarul de risc pe care inspectorii îl dau contribuabilului înainte să înceapă inspecția fiscală. Contribuabilii ni-i dau nouă. Inspectorii ne-au spus: Chestionarul ăsta nu trebuia niciodată să ajungă la voi.
Păi, contribuabilul ni-l dă nouă să-l completăm.
Pierderea din exploatare rămâne primul indicator de risc în ceea ce privește prețurile de transfer. Dacă aveți pierderi din exploatare și aveți tranzacții cu persoanele afiliate, probabil veți primi o inspecție fiscală pe partea de prețuri de transfer.
Ce alți indicatori de risc pot să atragă o inspecție pe prețuri de transfer
Alți indicatori de risc care pot să atragă o inspecție pe prețuri de transfer, potrivit Alinei Andrei:
Depunerea cu întârziere a declarațiilor fiscale
Plata cu întârziere a impozitelor
Depunerea de rectificativă la impozitul pe profit
Sumele de recuperat de la bugetul de Stat (dacă am TVA de rambursat sau alte taxe, probabil Fiscul îmi va solicita și dosarul de prețuri de transfer).
România se pregătește, după mulți ani de așteptare, să permită străinilor din state non-UE să lucreze inclusiv ca șoferi de taxi sau Uber/Bolt, schimbând regulile de obținere a atestatului în domeniu, relevă date analizate de Profit.ro.
Condițiile impuse de autorități, un oarecare miss-match între necesarul local de forță de muncă și ceea ce pot oferi țări precum Sri Lanka, India sau Pakistan, dar și creșterile de salariu minim au făcut ca în ultimii trei ani (2022 – 2024) contingentul de lucrători străini non-UE să rămână constant.
An de an însă cererea se rafinează, iar dacă în urmă cu câțiva ani expații din Asia sau Africa ocupau aproape exclusiv posturi de muncitori necalificați, acum găsim lucrători străini non-UE și în domenii care presupun pregătire și calificare de top.
Un exemplu ar fi sudorii de adâncime aduși din Vietnam pe salarii chiar și de 10.000 de lei, după cum a explicat pentru termene.ro Vasile Andriescu, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Stagnare în ultimii 3 ani
Pentru 2024 guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători nou admiși pe piața forței de muncă, același ca în 2023 și 2024 și de douăzeci de ori mai mare ca în 2017 (5.500).
Vasile Andriescu consideră că numărul de avize disponibile pentru 2024 s-ar putea consuma până la finele anului, în timp ce o parte din firmele de recrutare spun că cererea ar fi de 3 ori mai mare, dar posturile nu pot fi ocupate din cauza condițiilor stricte impuse de autorități pentru importul de forță de muncă.
Situația ”la firul ierbii” e însă ușor diferită, în condițiile în care companiile care angajează s-au plâns de-a lungul anilor că unii dintre lucrătorii non-UE se adaptează greu din cauza diferențelor culturale sau a necunoașterii limbii engleze, iar alții folosesc România doar ca țară de tranzit și în câteva luni pleacă spre țările din Vest. În plus, au existat și cazuri în care autoritățile au depistat străini veniți în țară pentru trafic de persoane.
Un sfert din vize, anulate
De exemplu, în decembrie 2023 Ministerul Muncii anunța că Ministerul Afacerilor Externe eliberase până pe data de 10 octombrie 42.822 de vize pentru angajare în muncă și respinsese respinsese 11.388 cereri de eliberare a vizelor de lungă şedere pentru angajare în muncă/detașare. Totodată, 3.355 de astfel de vize au fost anulate.
”În același timp, aproape 82.000 de contracte individuale de muncă cu normă întreagă, active, au fost înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene până în 10 octombrie, iar datele înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că, în primele opt luni ale acestui an, 304.371 locuri de muncă au fost declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa”.
În ultimii ani, am putea vorbi de o rafinare a procesului de recrutare. După cum explică Vasile Andriescu, ”companiile de la noi angajează străini în principal când nu găsesc pe piața locală. În plus se caută lucrători stabili, iar în prezent 80% dintre lucrătorii aduși din Asia sau Africa își mențin locul de muncă. Asta și pentru că procesul de recrutare este extrem de serios, poate dura chiar și un an, iar ca să găsim muncitori mergem chiar pe piețele de origine”.
Creștere a ofertei
Oficial, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a anunțat peste 30.000 de locuri vacante (destinate în proporție de peste 60% angajaților necalificați) la nivel național (30.748, conform celui mai recent comunicat, din decembrie), număr de două ori mai mic decât în urmă cu 6 ani (60.000 de locuri de muncă vacante în 2018).
Cele mai multe companii nu raportează locurile de muncă vacante și fac recrutare pe cont propriu sau prin firmele de profil.
Chiar dacă datele ANOFM nu reflectă fidel situația de pe piața muncii (necesarul de forță de muncă fiind estimat la câteva sute de mii) în ultimii doi ani au existat premise de creștere a ofertei dat fiind conflictul din Ucraina și, în special, date fiind majorările succesive de salariu minim: de la 2.550 de lei (brut) în 2022, la 3.700 de lei în prezent (+45%) și 4.050 de la 1 ianuarie (+58%), ce au crescut interesul românilor pentru joburile de lucrători necalificați.
Perspective
În aceste condiții, se poate specula că numărul de lucrători străini din țările non-UE va reuși să se mențină constant și ar mai putea crește în condițiile în care ar veni noi categorii de angajați sau ar crește numărul angajatorilor. ”În 2024, de exemplu, au început să apară cereri din domeniul agricol, și nu doar pentru muncitori necalificați. De exemplu, am adus tractoriști din Sri Lanka”, a spus Vasile Andriescu.
Concurența dintre forța de muncă locală și cea din Asia/Africa se va da de acum încolo pe planul costurilor și pe cel al stabilității. ”În mod normal, angajatorii care apelează la lucrători non-UE trebuie să le asigure cel puțin salariul minim. Însă există angajatori cu vechime care le asigură cazare și masă, așa încât lucrătorii reușesc să pună de-o parte cei 500 de euro primiți ca salariu”, a mai explicat reprezentantul patronal.
Evoluția contingentul de lucrători non-UE în ultimii 8 ani
2017 – 5.500 2018 – 7.000, contingentul stabilit inițial + 8.000, suplimentare 2019 – 20.000, contingetul stabilit inițial + 10.000, suplimentare 2020 – 30.000 2021 – 25.000, contingetul stabilit inițial + 25.000, suplimentare 2022 – 100.000 2023 – 100.000 2024 – 100.000
Proiectul de lege nr. 28/2024, care prevede că SRI va gestiona digitalizarea ANAF, a primit raport favorabil de la comisiile de specialitate și ajunge la votul final din Camera Deputaților. În februarie, a fost aprobat tacit de Senat, fără dezbatere.
Proiectul pentru aprobarea OUG nr. 109/2023 privind înființarea, dezvoltarea și administrarea unui hub financiar la nivelul Ministerului Finanțelor consfințește în mod explicit implicarea SRI în sistemul informatic al ANAF, prin intermediul Regiei Autonome Rasirom (deținută 100% de SRI) și al Centrului Național Cyberint.
Nu e vorba doar de ANAF, ci de un întreg „centru de servicii și date financiare, fiscale și vamale al administrației publice”. Practic, dacă proiectul va fi adoptat, toate informațiile financiare despre companiile și cetățenii din România vor fi la îndemâna Serviciului Român de Informații.
România a denunțat în trecut, în timpul guvernului condus de Viorica Dăncilă, un proiect de digitalizare început cu Banca Mondială în 2015 și în care nu exista o astfel de implicare a SRI, remarcă Economedia. Pentru a justifica aducerea SRI în proiect, guvernul a decis că acest hub financiar este infrastructură de securitate națională.
În anul 2023, polițiștii Serviciului pentru Imigrări al Județului Mureș au procesat 4.592 de cereri depuse, au emis 2.226 de documente de ședere și 1.729 de avize de muncă.
Polițiștii au depistat, în ședere ilegal,ă 41 de străini. Peste 100 de documente administrative prin care străinii au fost obligați să părăsească țara au fost emise. În 17 cazuri au fost instituite măsuri de interzicere a intrării pe teritoriul României.
Polițiștii au aplicat și 482 de sancțiuni contravenționale, valoarea amenzilor fiind de 112.400 lei.
Din totalul străinilor cărora anul trecut polițiștii de imigrări au aasigurat managementul șederii și rezidenței în județul nostru, 2.787 au provenit din Europa, cei mai mulți din Italia, Germania, Ungaria, Olanda, Finlanda și 1.810 de cetățeni din state terțe, majoritatea din Nepal, Sri Lanka, Republica Moldova, Bangladesh, Turcia.
Principalele scopuri pentru care străinii și-au stabilit rezidența sunt conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie ai cetățenilor români, U.E sau S.E.E), angajare în muncă, studii sau stabilirea permanentă pe teritoriul țării noastre.
În ceea ce privește admisia în România, în perioada de referință au fost înregistrate 49 de invitații depuse pentru străini proveniți în principal din Egipt, India, Iran și opt cereri de admisie în scopul reîntregirii familiei pentru cetățeni din Turcia, China, Pakistan.
Au fost înregistrate 2.246 de cereri de obținere a avizelor de angajare în muncă, majoritatea pentru cetățenii din Sri Lanka, Bangladesh, Nepal, Pakistan și India. Dintre acestea, 1.729 au fost aprobate, fiind emise avize de angajare în muncă pentru lucrători permanenți și înalt calificați.
De asemenea, au fost înregistrate 1.392 de cereri pentru prelungirea dreptului de ședere temporară. 33 de permise de ședere pe termen lung au fost emise și 648 de certificate de înregistrare au fost eliberate. (sursa: Serviciul pentru Imigrări al Județului Mureș, sursa foto: pixabay.com)
Poliţia Română desfăşoară peste 100 de percheziţii domiciliare în 11 judeţe şi în municipiul Bucureşti. 353 de poliţişti participă la acţiunea care vizează mai multe persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani.
În această dimineaţă, Poliţia Română a efectuat 105 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Bacău, Braşov, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Maramureş, Mureş, Olt, Satu-Mare, Teleorman şi Vâlcea, precum şi a municipiului Bucureşti. Vor fi puse în aplicare 67 de mandate de aducere.
353 de poliţişti de la structurile de investigare a fraudelor, investigaţii criminale şi acţiuni speciale din cadrul I.G.P.R., D.G.P.M.B. şi a inspectoratelor de poliţie ale judeţelor amintite mai sus participă la acţiune.
Sunt vizate mai multe persoane fizice şi juridice, bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul construcţiilor, prin folosirea de achiziţii fictive şi firme fantomă.
Prejudiciul estimat până în prezent se ridică la 10.000.000 de euro.
Activităţile se desfăşoară în cadrul unui dosar penal aflat în instrumentarea Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul D.G.P.M.B., sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Întreaga acţiune beneficiază de suportul de specialitate al S.R.I., conform IPJ.Mureş.
Serviciul Resurse Umane al Inspectoratului de Politie Judeţean Mureş recrutează în perioada 22.04-14.08.2014 candidaţi pentru participarea la concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale (MapN) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI), care pregătesc personal în beneficiul Ministerului Afacerilor Interne, curs de zi.
Unde se va da concursul?
Concursul de admiterea se va da la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – Facultatea de Poliţie, în Şcolile de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina şi „Septimiu Mureşan” Cluj-Napoca şi în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale.
Care sunt condiţiile de participare?
a) cetăţenia română şi domiciliul în România;
b) limba română scris şi vorbit;
c) capacitate deplină de exerciţiu;
d) „apt” din punct de vedere medical, fizic şi psihic; verificările sunt efectuate de structurile de specialitate ale M.A.I.
e) vârsta minimum 18 ani împliniţi;
f) diplomă de bacalaureat;
g) comportament corespunzător cerinţelor în societate;
h) fără antecedente penale, fără urmărire penală ori de judecată cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
i) fără destituire dintr-o funcţie publică în ultimii 7 ani;
j).fără activităţi de poliţie politică;
k) fără apartenenţă politică(art.10 alin. (3) din Legea nr. 360/2002)
l) criterii specifice
a) vârsta maximă 27 de ani
b) la purtare media generală de minimum 8,00;
c) fără abateri disciplinare într-o instituţie de învăţământ
d) înălţimea de minimum 1,65 m bărbaţii şi 1,60 m femeile.
Condiţii specifice
Condiţii pentru admitere la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”
a) cetăţenie română şi domiciliul stabil în România( şi cei căsătoriţi)
b) vârsta de până la 23 ani împliniţi în 2014
c) diplomă de bacalaureat
d) la purtare minimum 8,00 şi la bacalaureat 7,00;
e) clar şi corect limba română;
f) să nu fi fost repetent în timpul liceului
g) „apt medical” conform baremelor stabilite de SRI;
h) „apt psihologic
i) conduită civică şi morală corespunzătoare;
j) să nu fi fost condamnaţi penal;
k) să declare în scris că după admitere renunţă la calitatea de membru de partid;
l) candidaţii care au calitatea de asociat unic sau participă direct la administrarea ori conducerea unei organizaţii sau societăţi comerciale trebuie să declare pe proprie răspundere că odată cu admiterea sa la această instituţie de învăţământ superior vor renunţa la aceste calităţi
m) să fie dispuşi să desfăşoare activităţi, în calitate de ofiţeri de informaţii, în orice zonă a teritoriului naţional,
n) să accepte, în situaţia în care vor fi declaraţi „Admis”, interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti prevăzute de legislaţia în vigoare;
o) să accepte efectuarea de verificări asupra activităţii şi comportamentului lor,
p) în situaţia în care candidaţii au mai urmat o formă de pregătire similară, cu suportarea cheltuielilor de la bugetul de stat, vor achita taxele de şcolarizare, în cuantumul stabilit de Senatul Academiei, dacă vor fi declaraţi „Admis”.
Derogări:
De la condiţiile de înscriere stabilite pentru persoanele care intenţionează să candideze la concursul de admitere organizat de Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” a Serviciului Român de Informaţii nu se acordă derogări.
Nu se pot înscrie la concursul de admitere organizat de Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” a Serviciului Român de Informaţii:
a) tinerii care fac parte din organizaţii aflate în afara legii, precum şi cei care nu dovedesc respect şi devotament faţă de valorile democraţiei, faţă de statul de drept şi instituţiile sale;
b) adepţii unor culte sau organizaţii religioase ale căror precepte contravin normelor de păstrare a ordinii publice, încalcă bunele moravuri sau nu sunt compatibili cu exercitarea profesiei de militar;
c) cei cunoscuţi ca având trăsături negative de caracter, incompatibile cu profilul moral al unui ofiţer de informaţii.
Ce cuprinde dosarul de admitere?
Dosarul de recrutare, indiferent de unitatea de învăţământ pentru care optează candidatul, va cuprinde următoarele documente:
1. Cererea de înscriere şi C.V.
2. Declaraţia de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare;
3. Copii ale actului de identitate, carnetului de muncă şi, dacă este cazul, a livretului militar;
4. Diploma de bacalaureat (copie legalizată) sau adeverinţă pentru absolvenţii de liceu din anul 2014 şi foaia matricolă (copie legalizată);
4a. Pentru absolvenţii de liceu din anul 2014 care candidează pentru admiterea în instituţiile de învăţământ superior şi în şcolile postliceale ale M.Ap.N.care pregătesc personal pentru nevoile M.A.I., adeverinţa, eliberată de liceu, va atesta că sunt înscrişi la sesiunea de bacalaureat 2014.
4b. Pentru absolvenţii de liceu din anul 2014 care candidează pentru admiterea în şcolile de agenţi de poliţie ale M.A.I. în adeverinţa, eliberată de către liceu, se menţionează media generală de la bacalaureat, mediile obţinute în anii de studiu, termenul de valabilitate şi faptul că nu a fost eliberată diploma;
5. Următoarele documente în copie legalizată: certificatul de naştere pentru candidat, soţ/soţie şi fiecare copil, certificatul de căsătorie, precum şi hotărârile judecătoreşti privind starea civilă; hotătârea judecătorească sau alte documente privind schimbarea numelui pentru cei care şi-au schimbat numele;
6. Autobiografia şi tabelul nominal cu rudele candidatului completate CORECT şi COMPLET, conform anexei;
7. Cazierul judiciar al candidatului;
8. Fişa medicală tip de încadrare în M.A.I.
9. Caracterizare de la ultimul loc de muncă, respectiv de la instituţia de învăţământ în cazul absolvenţilor în primul an de la absolvire;
10. 4 fotografii 3×4 cm. şi 2 fotografii 9/12 cm.
11. Declaraţie notarială. Candidaţii pentru instituţiile de învăţământ superior, cu excepţia absolvenţilor învăţământului liceal din promoţia 2014, vor depune la dosarul de recrutare declaraţia notarială din care rezultă că nu au mai beneficiat de finanţare de la buget pentru un program de studii universitare de licenţă (ciclu complet de studii superioare de lungă durată, studii universitare de licenţă sau o perioadă de studii).
ATENŢIE: Candidaţii care au urmat/urmează sau au finalizat, după caz, un program de studii universitare de licenţă, indiferent de forma de organizare a acestuia, au obligaţia depunerii unei adeverinţe eliberate de instituţia de învăţământ organizatoare din care să rezulte regimul de finanţare al programului de studii universitare de licenţă în cauză.
Suplimentar documentelor prevăzute, candidaţii care se înscriu pentru locurile alocate distinct minorităţilor naţionale, cu excepţia minorităţii maghiare, depun la dosarul de recrutare şi o adeverinţă din partea unei organizaţii etnice, constituite potrivit legii, care să ateste etnia de apartenenţă a candidatului, respectiv calitatea de etnic.
Candidaţii pentru Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, pe locurile destinate minorităţii maghiare, trebuie să dovedească faptul că au susţinut examenul de bacalaureat la limba maternă, limba maghiară.
Candidaţii care au efectuat studii liceale în străinătate vor fi acceptaţi fără caracterizarea de la instituţia de învăţământ şi fără media la purtare. Au obligaţia de a prezenta:
a) atestatul de recunoaştere a studiilor emis de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale;
b) diploma de bacalaureat sau echivalentă cu acesta, în copie, tradusă şi legalizată;
c) foaia matricolă din perioada studiilor liceale, în copie, tradusă şi legalizată.
Unde se depun cererile?
Cererile de înscriere la concursul de admitere la Academia de Poliţie A. I. Cuza Bucureşti şi pentru unităţile de învăţământ ale Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii se vor depune la Serviciul Resurse Umane din cadrul I.P.J. Mureş, până la data de 02.06.2014. Pentru concursul de admitere în şcolile postliceale ale M.Ap.N. până la data de 02.06.2014, iar pentru Şcolile de agenţi de poliţie Câmpina şi Cluj Napoca până la data de 14.08.2014.
Candidaţii vor depune la Serviciul Resurse Umane, în volum complet, dosarele de recrutare pentru admiterea la Academia de Poliţie A. I. Cuza Bucureşti, instituţiile de învăţământ superior ale Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii până la data de 16.06.2014. Pentru şcolile postliceale ale M.Ap.N. până la data de 16.06.2014, iar pentru Şcolile de agenţi de poliţie Câmpina şi Cluj Napoca până la data de 22.08.2014.
Candidaţii care optează pentru admiterea într-o instituţie de învăţământ universitar şi care au o a doua opţiune o şcoală de agenţi de poliţie din cadrul I.G.P.R. depun un dosar de recrutare separat cu actele de studii în copie legalizată şi fişa medicală în copie certificată de către lucrătorii de resurse umane prin înscrierea menţiunii „Conform cu originalul”. Totodată, aceştia vor relua întreaga procedură stabilită pentru concursul de admitere – taxă participare, înscriere concurs, susţinere probe eliminatorii – contravizita medicală, probele de verificare a aptitudinilor fizice şi testul de cunoştinţe.
Detaliile privind admiterea
Detaliile privind admiterea în instituţiile de învăţământ prevăzute, respectiv numărul de locuri aprobate, condiţiile, criteriile de recrutare, perioada de desfăşurare a concursului, probele de admitere, tematica şi bibliografia de concurs etc., vor fi publicate pe site-ul fiecărei unităţi cu sarcini de recrutare şi instituţii de învăţământ, precum şi pe site-ul Poliţiei Române – secţiunea Admitere 2014.
Relaţii suplimentare pot fi obţinute de la Serviciul Resurse Umane, telefon 0265/202.412.
„Înscrierile se fac la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureş, din municipiul Tg. Mureş, str. Borsos Tamas, nr. 16, unde se obţin informaţii privind documentele de înscriere, respectiv pentru întocmirea dosarelor de candidat, tematica şi bibliografia de concurs, după următorul program: luni – vineri: între orele 08-16”, se arată în comunicatul IPJ Tîrgu Mureş, semnat de purtător de cuvânt Andreea Pop.(EM)
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, de către o grupare de societăți comerciale din județul Iași, a unor infracțiuni de evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat de peste 1 milion euro.
În cursul dimineții de 18 februarie 2014, ca urmare autorizării de către instanța competentă, sunt efectuate percheziții în 12 locații situate în județele Iași și Timiș, zone în care există suspiciuni că gruparea respectivă ar fi desfășurat, în perioada 2012-2013, activitatea infracțională. În paralel, în legătură cu această cauză penală, la solicitarea procurorilor, inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul A.N.A.F. efectuează o serie de controale la diferite societăți comerciale, pe raza mai multor județe. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Comisia Juridică a Senatului a respins amendamentul propus de către deputatul PSD Florin Iordache prin care interceptările din dosarele de corupţie, obţinute pe mandat de siguranţă naţională, erau eliminate. Un prim efect al adoptării acestei modificări la legea de punere în aplicare a Codului Penal și implicit la legea siguranței naționale ar fi fost că informații cheie obținute de SRI în baza mandatelor de siguranță națională nu ar mai fi putut fi folosite în instanță dacă vizau, de exemplu, fapte de corupție, evaziune fiscală, trafic de armament, de droguri, fraude informatice etc. Faptele de corupție nu sunt considerate prin lege amenințare la siguranța națională, ci doar în strategia de apărare a țării adoptată de CSAT. Mai mult, ofiţerii SRI ar fi fost obligaţi să nu sesizeze procurorii când ar fi constat că, de exemplu, un cetăţean se pregăteşte să comită un omor.
Un alt doilea efect al legii ar fi fost că numeroase dosare deschise deja în baza mandatelor de siguranță națională ar fi fost compromise. Beneficiarii acestui amendament ar fi fost politicienii suspectaţi de fapte de corupţie trimişi în judecată. Ei ar fi putut scăpa de puşcărie dacă legea s-ar fi aprobat.
Concret
Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: „Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”. Acest amendament a mai fost propus în trecut şi de Ministerul Justiţiei, care l-a eliminat după ce SRI a transmis un punct de vedere juridic.
Favorizarea infractorilor
Amendament privind art. 12 alin. 1 vizând legea 51/1991, urmărea de fapt revenirea la formularea propusă în decembrie 2012 de Ministerul Justiției, în sensul limitării modalităților de valorificare a aspectelor rezultate din punerea în executare a mandatelor de securitate națională. La acea vreme, prim-ministrul Ponta a declarat public că nu susține propunerea în cauză, motiv pentru care Ministerul Justiției a revenit la formularea inițială.
Practic, inițiatorul proiectului a propus, cu alte cuvinte, ca personaje cu mari probleme legate de corupție să scape basma curată doar pentru ca au picat pe interceptări de siguranță națională. Si, astfel, fapte prevăzute de legea penală ca infracțiuni vor rămâne nepedepsite.
Astfel, dacă amendamentul ar fi primit girul Senatului, ar fi avut de suferit însăși activitatea de documentare specifică, fiind lipsită de unul din instrumentele recunoscute de legea 51/1991, având în vedere că interceptarea se face când: „nu există alte posibilități ori sunt posibilități limitate pentru cunoașterea, prevenirea sau contracararea riscurilor sau amenințărilor la adresa securității naționale”; „probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare”.
Amenințarea teroristă crește în intensitate, iar dușmanul nevăzut din războiul cibernetic își face tot mai des simțită prezența, astfel că România este o țintă clară pe harta terorii. Evaziunea fiscală creează prejudicii enorme, iar corupția atârnă greu de gâtul statului… Ochiul care veghează și protejează, Servicul Român de Informații, a împlinit 23 de ani. Despre realizări, pericole și intelligence… citiți în rândurile care urmează.
Riscul numărul I
Cu ocazia zilei Serviciului şi aniversării a 23 de ani de activitate (la 26 martie 1990 a fost înfiinţat SRI, instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională), directorul SRI, George Cristian Maior, a ținut un discurs în care a amintit despre principalele realizări ale instituției conduse de dânsul, afirmând totodată că 50% din populația României are încredere în instituție, „ceea ce este foarte important pentru legitimitatea şi credibilitatea noastră”.
Din punctul de vedere al securităţii naţionale a României, directorul SRI a făcut câteva precizări, dintre care reproducem pe cele mai interesante: „cel mai important aspect a fost faptul că nu am fost surprinşi, la nivel strategic, de nicio evoluţie negativă la adresa securităţii naţionale a României, deci am putut informa, nu am fost surprinşi. […] Din punctul de vedere al hărţii riscurilor de securitate naţională, aş menţiona mai multe probleme. În primul rând terorismul. Facem eforturi deosebite pentru ca această ameninţare să nu se producă pe teritoriul României. Au existat indicii, în 2012, că ea creşte în intensitate…”.
Pericolul cibernetic
SRI a contracarat cel puţin două atacuri cibernetice majore împotriva unor instituţii ale statului. Operaţiunea Red October şi o alta, mai importantă, prin care s-a urmărit obţinerea unor informaţii cruciale pentru statul român şi nu numai. Mai multe site-uri guvernamentale, ale unor ambasade, precum şi ale altor entităţi au fost atacate. Intervenţia SRI, prin Centrul Naţional Cyberint, a blocat atacurile cibernetice, reducând pagubele.
„Am anticipat, din punct de vedere practic, prin strategia noastră „SRI în era informaţională”, problema securităţii cibernetice a României. Ne-am confruntat cu cel puţin două atacuri majore la baze de date, la infrastructuri tehnologice majore ale statului român. Am putut să le contracarăm şi astfel să evităm prejudicii materiale semnificative, dar şi de altă natură pentru stat”, a precizat George-Cristian Maior.
Tot referitor la acest subiect, SRI a publicat pe site-ul propriu un comunicat de presă din care cităm: „Referitor la atacul cibernetic lansat la adresa României la sfârşitul lunii februarie 2013, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: SRI confirmă faptul că este vorba de un nou atac cibernetic de anvergură la adresa României. […] Acest atac cibernetic […] ne permite să reiterăm faptul că amenințarea cibernetică reprezintă una dintre cele mai mari și mai dinamice amenințări la adresa securității naționale a României și aliaților săi, astfel încât creșterea nivelului securității cibernetice este, a devenit o prioritate a statului român”.
Evaziune și corupție
Siguranță națională este afectată și de alte două probleme grave, care se dovedesc a fi o nucă foarte greu de spart: fenomenul evaziunii fiscale și a corupției. „Evaziunea fiscală, bineînţeles, tot un risc la adresa securităţii naţionale a fost în atenţia noastră permanent. Am lucrat bine cu ANAF-ul, cu Guvernul pe această chestiune. Am informat, dar cred că aici se poate face mult mai mult, în special în identificarea unor ţinte mai importante care aduc prejudicii majore bugetului de stat al României, repet, într-o perioadă de criză. Bineînţeles, problema corupţiei în administraţie, în justiţie a rămas o prioritate şi pentru noi. Noi, bineînţeles, transmitem informaţii Parchetelor pe această dimensiune”, a precizat Maior.
Previziuni 2013
Anul 2013 ar putea aduce o intensificare a riscurilor la care este supusă țara noastră, a menționat George-Cristian Maior: „Încercăm să le prevenim, să le transformăm, într-un fel, şi într-un baraj de prevenire a acestor riscuri de combatere a lor, dar şi într-un depozit de cunoaştere pentru Guvern, pentru Preşedinţie, în legătură cu securitatea naţională a României, cu deciziile care se iau pe acest palier. Statul, ca să fie puternic astăzi, în Secolul XXI, trebuie să fie şi un stat inteligent. Am spus, în prezentarea mea de la bilanţ, inteligenţa se bazează şi pe informaţie, pe analiză, pe cunoaştere, astfel încât şi cetăţeanul să poată să fie protejat”.
Mesajul președintelui
După discursul directorului SRI, a urmat cel al președintelui Traian Băsescu. Acesta a felicitat activitatea SRI și a afirmat că prioritatea majoră rămâne „prevenirea actelor de terorism pe teritoriul României, plecând de la premisa că, în momentul de faţă, urmare a primăverii arabe, structuri teroriste sunt deja la frontiera de Sud a Uniunii Europene, iar perspectiva retragerii trupelor NATO din Afganistan creează premise pentru ca şi frontiera de Est a Uniunii şi a NATO să devină vulnerabile, din acest punct de vedere”.
Discursul președintelui Traian Băsescu a urmat la o zi după ce acesta a conferit Ordinul Naţional „Steaua României” – în grad de Comandor directorului George-Cristian Maior, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia personală semnificativă la protejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României, precum şi la asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept.
Deschidere spre public
SRI comunică cu publicul larg și prin intermediul unor publicații proprii. Amintim spre exemplificare ultimul număr al revistei Intelligence (apărut la sfârșitul anului trecut) sau Calendarul contraterorism 2013.
Astfel, ultimul număr al revistei Intelligence cuprinde, alături de numeroasele analize referitoare la diferitele aspecte care ar putea afecta securitatea României și de studiile referitoare la intelligence-ul internațional, și o serie de analize care abordează o problemă relativ nouă – problemele de securitate specifice erei informaționale.
În primul articol al numărului, autorul Radu Moinescu evidențiază pericolul apariției unui nou tip de război, războiul cibernetic, prin care economia anumitor țări ar putea fi „asaltată” fără victime directe: „De ani buni, riscul izbucnirii războiului cibernetic este cel mai fierbinte subiect al securității informatice”. Drept exemplificare, autorul prezintă cazul celui mai puternic virus din lume (descoperit în 2012), creat cu scopul de a deveni o super-armă cibernetică și folosit în „operațiuni de spionaj și sabotaj cibernetic, deci cu scop militar”, cu scopul de a anihila programul nuclear iranian.
Pe de altă parte, în articolul „Conceptul de căutare semantică în mediul internet”, Tudor Ciuflea prezintă o inovație în lumea internetului – motoarele de căutare semantică, care probabil vor fi funcționale din 2020. Atunci lumea internetului va fi mult mai ergonomică, rezultatele oferite utilizatorului de către motoarele de căutare fiind mult mai relevante decât în prezent. Pentru serviciile secrete, căutarea semantică va oferi avantaje prețioase, după cum afirmă Tudor Ciufrea: „Ea permite diminuarea timpului de realizare a evaluărilor riscurilor de securitate, în baza surselor deschise, întrucât trimite la produse informaționale superior filtrate, comparativ cu cele puse la dispoziție de utilizarea motoarelor clasice”.
Luptători de elită
Totodată, prin intermediul Calendarului contraterorism 2013, cititorul este informat atât în legătură cu diferitele componente ale Direcției Antiteroriste din cadrul SRI, cât și în legătură cu diferitele amenințări teroriste la adresa țării noastre, precum și exemple de dejucări ale acestor amenințări.
Astfel, lecturând Calendarul, am aflat că în cadrul Brigăzii Antiteroriste „există mai multe categorii de luptători”: de asalt (parașutiști, scafandri etc.), lunetiști, negociatori, pirotehniști etc. Apoi, fiecare categorie de luptători este descrisă detaliat. De exemplu, rapeliștii „sunt unul dintre tipurile de luptători de asalt de care dispune Brigada și care, în plus față de pregătirea generală de intervenție, sunt specializați în accesul clădirilor din exterior prin cățărare / rappel sau frânghie rapidă”. Apoi, luptătorii de tip „breachers” sunt specializați „în crearea breșelor și asigurarea pătrunderii echipelor de asalt în locațiile vizate pentru intervenția anti sau contrateroristă”.
Al Qaeda și alți teroriști
Pe de altă parte, calendarul prezintă diferite acțiuni antiteroriste. Astfel, acum aproximativ 1 an, irakianul Mohamad Al Dulaimi a fost închis după ce, prin intermediul unei rețele de migrație ilegală, a facilitat accesul în România a aproximativ 200 de cetățeni irakieni, dintre care cinci au executat în țara natală atacuri teroriste în numele Al Qaeda din Irak.
Un alt exemplu din care reiese eficiența SRI este declararea ca indezirabili pentru România, în august 2012, a opt etnici palestinieni cu legături teroriste: cei opt „au fost preocupați de verificarea posibilităților de constituire pe teritoriul național a unor puncte de sprijin pentru derularea de activități de migrație ilegală de care ar fi beneficiat preponderent membri ai unor organizații teroriste în Orientul Mijlociu interesați să acceseze spațiul european. Palestinienii aveau numeroase conexiuni cu entități teroriste din spațiile natale, precum Hezbollah și organizația palestiniană Hamas…”, se precizează în Calendarul contraterorism 2013.
Astăzi Serviciul Român de Informații aniversează 23 de ani de existență, moment ce va fi marcat prin organizarea activității de bilanț pentru anul 2012. La eveniment vor participa alături de conducerea Serviciului, președintele României, Traian Băsescu, consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Iulian Fota, președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, deputat Georgian Pop, precum și membri ai acestei comisii.
Imediat după atacul terorist de la Burgas, Bulgaria, aflat în apropierea graniţei României, Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate naţională în materie de prevenire şi combatere a terorismului, împreună cu celelalte instituţii ale Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT) a iniţiat o serie de măsuri specifice privind această situaţie, inclusiv cooperarea cu autorităţile bulgare şi cu alţi parteneri internaţionali. Astfel, urmare a măsurilor laborioase întreprinse de SRI la nivel naţional, în cadrul SNPCT (în special cu MAI -IGPR), dar şi în colaborare cu parteneri externi, au rezultat o serie de aspecte relevante pentru investigaţia aflată în derulare. Concret, în cadrul măsurilor de verificare si evaluare comună au fost identificate persoane suspecte de implicare în acţiunea teroristă din Bulgaria. Până în prezent, nu au rezultat niciun fel de elemente sau indicii că persoanele identificate ar fi realizat pe teritoriul României activităţi pregătitoare ori de susţinere a atentatului de la Burgas.
Precizăm că asupra persoanelor care nu au nici un fel de restricţii de călătorie, respectiv nu figurează pe listele internaţionale cu suspecţi de terorism şi tranzitează ţara noastră, autorităţile române nu au nici o posibilitate legală pentru a interveni preventiv. Toate informaţiile relevante rezultate în acest caz au fost puse la dispoziţie, în timp util, autorităţilor bulgare şi partenerilor străini pentru a sprijini ancheta, respectiv pentru aprofundarea şi completarea verificărilor. De asemenea, cu privire la rezultatele obţinute, SRI a informat beneficiarii legali, precum şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în cadrul căruia au fost decise o serie de măsuri pentru limitarea vulnerabilităţilor României pe profil antiterorist. Deoarece în acest caz ancheta se află în derulare SRI nu poate furniza date suplimentare.
Un cetățean de origine irakiană, rezident în Finlanda, care plănuia un atac terorist împotriva unui diplomat străin acreditat la Bucureşti a fost prin săptămâna trecută de autoritățile române. El a fost reținut de Brigada Antitero a SRI chiar în moment ce intenționa să acționeze, iar ulterior a fost predat Poliției Române. Despre acest incident, SRI a emis un comunicat de presă, în care se mai spune că respectivul cetățean avea și pregătire militară:
Despre cetăţeanul irakian s-a stabilit că a fost implicat în activităţi extremist-teroriste şi dispune de pregătire militară fiind determinat să realizeze un atac terorist pe teritoriul naţional, având ca ţintă diplomaţi ai unor state din Europa şi SUA. În cadrul cercetării penale iniţiate de DIICOT asupra cetățenului străin, SRI acordă sprijin de specialitate, conform competenţelor legale. Având în vedere faptele săvârşite, cetăţeanul irakian a fost reţinut pentru 24 de ore iar ulterior instanţa a dispus arestarea preventivă a acestuia pentru o perioadă de 29 de zile.
SRI, în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, are ca prioritate majoră prevenirea oricăror riscuri şi ameninţări pe profil antiterorist, cooperând în acest sens cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT), precum şi cu parteneri externi.
Două persoane care plănuiau comiterea unui atentat pe teritoriul României în perioada sărbătorilor de iarnă au fost prinși de către Serviciul Român de Informații. Cei doi se pare că activau într-o structură afiliată Al-Qaida și intenționau să coopteze în organizarea atentatului și persoane de pe teritoriul României. În comunicatul de presă emis de SRI după capturarea celor doi, se mai precizează:
Urmare a informaţiilor obţinute în cadrul Sistemului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (SNPCT), SRI, în cooperare cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului, a întreprins o serie de măsuri complexe de documentare a unor activităţi pregătitoare pentru comiterea unei acţiuni teroriste pe teritoriul României în perioada sărbătorilor de iarnă de către o structură extremistă afiliată ideologic organizaţiei AL – QAIDA. În acest sens, au fost monitorizate acţiunile întreprinse de către membrii structurii aflaţi în ţara noastră, consideraţi ”puncte de sprijin”, ce se aflau sub coordonare externă, în condiţii de conspirativitate. S-a stabilit că aceştia urmau să asigure suport pentru desfăşurarea întregii operaţiuni, relevant fiind şi faptul că unul dintre cei în cauză deţine cunoştinţe cu privire la confecţionarea unor dispozitive explozive improvizate. De asemenea, s-au obţinut informaţii potrivit cărora, pentru punerea în aplicare a acţiunii preconizate, s-a încercat cooptarea unor persoane cunoscute ca susţinători ai unor grupări jihadiste, care să acţioneze împreună cu „punctele de sprijin” din România.
Datele şi informaţiile relevante obţinute în caz au fost valorificate, potrivit legii, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a susţinut în faţa instanţei competente propunerea SRI de declarare ca indezirabili a cetăţenilor străini R. M. şi A.M implicaţi în activităţi de natură a afecta grav securitatea naţională pe profil antiterorist. Urmare a Sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, cei doi cetăţeni străini au fost reţinuţi şi luaţi în custodie publică, în vederea îndepărtării de pe teritoriul naţional.
În calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, SRI, împreună cu celelalte instituţii din cadrul SNPCT, are ca prioritate majoră prevenirea oricăror riscuri şi ameninţări pe profil antiterorist.
In urmă cu un an, trei foști angajați ai SRI Timiș și un superior al acestora sunt judecați pentru lovituri cauzatoare de moarte și purtare abuzivă, de Tribunalul Militar Timișoara, după ce superiorul le-ar fi ordonat celor trei să bată trei persoane care voiau să fure fier vechi din curtea instituției, una dintre acestea decedând în urma bătăii primite. Dosarul va fi judecat la Tribunalul Militar Timișoara, primul termen fiind stabilit pentru 29 noiembrie. Dosarul a fost instrumentat de Parchetul Tribunalului Timișoara, apoi a fost preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind instrumentat din nou, de această dată de Secția Parchetelor Militare. Aceasta instituție a decis retrimiterea dosarului la Timișoara pentru a fi judecat la Tribunalul Militar.
Legat de acest incident, SRI a emis urmatorul comunicat de presa:
Cu referire la cazul unor foşti angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii trimişi în judecată de către Parchetul Militar pentru fapte legate de exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, aducem la cunoştinţa opiniei publice următoarele: În data de 27.10.2011, persoane neautorizate au intrat prin efracție într-un obiectiv, supus unor norme si restrictii de acces, al Serviciului Român de Informaţii din Timișoara, fiind surprinși în curtea imobilului de către personalul însărcinat cu paza şi protecţia obiectivului, în timp ce încercau să sustragă materiale.
În acest context, foste cadre ale Serviciului, trei soldați gradați voluntari și un ofițer, au acţionat, în mod disproporţionat, asupra persoanelor depistate în interiorul obiectivului militar, cu depăşirea nejustificată a limitelor de reacţie prevăzute de normele interne ce reglementează astfel de situaţii, în contradicţie flagrantă cu conduita stabilită de legile şi regulamentele militare şi de valorile Serviciului Român de Informaţii.
Faţă de situaţia descrisă, conducerea Serviciului Român de Informaţii a acţionat cu promptitudine, în spiritul şi litera legii, dispunând cu celeritate, conform procedurilor interne, constituirea unei comisii speciale de verificare cu privire la eveniment. Rezultatele investigaţiilor complexe realizate au avut o contribuţie semnificativă în cadrul urmăririi penale instrumentate de procurorul militar însărcinat cu soluționarea cauzei, cu care s-a cooperat strâns pe tot parcursul anchetei. În paralel, au fost dispuse o serie de măsuri legale, conform regulamentelor interne pentru sancţionarea drastică a celor implicaţi şi de natură să evite pe viitor astfel de incidente la nivelul întregului Serviciu.
Pentru a nu interfera cu procedurile judiciare aflate în desfăşurare şi a nu afecta în nici un fel bunul mers al justiţiei, pe tot parcursul investigaţiei şi judecării cauzei, instituţia noastră a respectat şi va respecta, conform legii, restricţiile referitoare la comunicarea de date din dosarul penal care are ca obiect acest eveniment cu caracter de unicitate la nivelul Serviciului.
Serviciul Român de Informaţii îşi exprimă regretul faţă de situaţia creată şi îşi reafirmă intransigenţa faţă de orice abuz şi nerespectare a legilor şi regulamentelor, a normelor de deontologie profesională de către propriii angajaţi, considerând o prioritate majoră menţinerea stării de legalitate a activităţilor realizate la nivelul instituţiei.
SRI reiterează că va continua să îşi îndeplinească necondiţionat misiunile fundamentale ce ţin de protejarea valorilor democratice, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, apărarea statului de drept, cu respectarea strictă a legalităţii în toate activităţile desfăşurate de angajaţii instituţiei.
Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Mureş, Iaşi, Botoşani, Vaslui, Braşov, Bistriţa Năsăud, Covasna, Cluj, Sibiu şi din cadrul Inspectoratelor Judeţene de Poliţie Mureş şi Iaşi, cu sprijinul SRI – Mureş, efectuează în prezent un număr de 22 de percheziţii în mai multe locaţii din judeţele Mureş şi Iaşi. Acţiunea se înscrie în cadrul cercetărilor care se desfăşoară cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni de evaziune fiscală de către un număr de 12 învinuiţi.
Poliţia Română desfăşoară peste 100 de percheziţii domiciliare în 11 judeţe şi în municipiul Bucureşti. 353 de poliţişti participă la acţiunea care vizează mai multe persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani.
