Autostrada Unirii, care va tăia Carpații și va uni Moldova cu Transilvania, prinde contur. Un nou contract a fost semnat marți, iar drumul de mare viteză va avea cel mai lung traseu montan din țara noastră, prin zone și arii protejate.
În paralel, lucrările avansează pe loturi ale altor autostrăzi în lucru și, susțin oficialii, vom avea mai multe inaugurări de tronsoane, în următoarele luni.
Autostrada Unirii sau A8 va asigura legătura între două dintre cele mai importante regiuni din centru și nord – est Practic, din Transilvania de la Târgu – Mureș până la Iași – Ungheni. Este împărtiță în mai multe loturi, aflate în diferite faze de licitație ori abia contractate.
A8 are cel mai lung traseu montan de până acum, aproximativ 200 de kilometri, unii străbătuți de tuneluri ori pasaje.
Planurile arată că va intersecta 14 situri Natura 2000 – , adică o rețea formată din zone naturale de protecție, dar și 2 arii protejate de interes național.
Cum arată un lot, de exemplu, cel semnat marți. Are aproape 20 de kilometri, include 7 tuneluri, cel mai lung de 500 de metri, 46 de poduri pasaje și viaducte. În plus, vor exista două parcări de scurtă durată pe ambele părți ale autostrăzii, dotate inclusiv cu stații de incărcare pentru mașinile electrice. Doar pentru această porțiune, valoarea contractului este de peste 2,7 miliarde de lei. Constructorul care va demara lucrările și pe acest lot munceste deja la aproape o treime din autostradă.
Are la dispoziție 4 ani să dea în trafic porțiunea, unde este prevăzut și nodul rutier de la Pipirig, care asigură legătura cu Drumul Național DN15B, unul dintre cele mai aglomerate din România.
Autostrada Unirii, de la Târgu-Mureș la Ungheni, inclusiv Podul peste Prut, se ridică la aproximativ 50 de miliarde de lei fără TVA și este finanțată din fonduri europene.
Luni, 20 ianuarie 2025, primarul Municipiului Târgu Mureș a susținut la sediul autorității locale o conferință de presă, în care a prezentat o radiografie ca primului mandat, dar și perspectivele de dezvoltare pentru următorii patru ani.
Proiectele demarate în 2020 se apropie acum de etapa de implementare. În această perioadă, autoritatea locală a depus un efort susținut pentru elaborarea documentațiilor necesare (studii de fezabilitate, DALI, obținerea avizelor etc.), iar în curând vor începe efectiv lucrările.
Infrastructura mare – centurile ocolitoare:
Tronsonul 6: Prelungirea Căii Sighișoarei în direcția DN13;
Tronsonul 3: Legătura între strada Budiului și Autostrada Transilvania este în faza de aprobare a indicatorilor tehnico-economici.
Prelungirea străzii Insulei: Începerea studiului de fezabilitate pentru tronsonul 1 al inelului ocolitor.
Strada de legătură între Autostrada Transilvania și strada Gheorghe Doja: Avizele pentru studiul de fezabilitate sunt în curs de obținere.
Strada de legătură între Viile Dealul Mic și strada Budiului: Studiul de fezabilitate pentru tronsonul 4 este în lucru.
Supralărgirea Căii Sighișoarei: Tronsonul 5 este în faza de reevaluare a ofertelor pentru achiziția lucrărilor.
Acordul este încă în faza incipientă a procedurii de avizare din partea statului român, etapă obligatorie pentru o investiție străină directă, conform informațiilor primite de Gândul de la Grupul MVM de la Budapesta și din surse oficiale avizate din țară.
Potrivit unor surse apropiate situației, citate de e-nergia.ro, valoarea tranzacției este de circa 205 milioane de euro.
„Deoarece tranzacția menționată este în desfășurare, nu suntem în măsură să împărtășim alte informații”, a transmis Grupul MVM la solicitarea Gândul, marți seară.
Teoretic, compania deținută de statul ungar trebuie să notifice separat autoritatea de concurență pentru a verifica dacă tranzacția de preluare a unei alte companii respectă normele antitrust, în cazul în care are o activitate înregistrată și care raportează o cifră de afaceri pe teritoriul statului român, au precizat specialiștii consultați de Gândul.
Asocierea de constructori români și spanioli a ajuns la un stadiu fizic de 72% pe șantierul drumului expres (DEx4), care va asigura legătura între A3 și DN1, din județul Cluj, a anunțat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Potrivit lui, ritmul de lucru face posibilă deschiderea circulației pe acest drum expres, în prima parte a anului viitor (2025).
Acest nou drum expres, cu o lungime de 5 km, va descongestiona în mare parte circulația din zona municipiului Cluj Napoca.
Dacă în luna iulie 2022 construcția era doar la cota 0, acum, după doar un an, deja se lucrează la finisajele interioare.
Suntem bucuroși să vă prezentăm un șantier avansat, curat, exemplar chiar. Și toate acestea doar cu ajutorul lui Dumnezeu și al oamenilor cu viziune, inteligenta și un suflet mare, care au fost și sunt în continuare aproape de acest proiect. Nu ne-am pierdut din vedere obiectivul În continuare dorim sa aducem un nou echilibru in practica medicala din Romania. Dorim sa punem accent pe pacient, nu doar pe afecțiunea acestuia. Vom aborda fiinta umana pe toate cele trei laturi ale acesteia: fizică, psihică și spirituală. Și toate acestea într-un cadru ultramodern, cu aparatură de top, oferind cele mai bune condiții tuturor celor care ne vor călca pragul. Dumnezeu să ne ajute la aceasta!
Câteva sute de kilometri de conducte noi (fie pentru extinderea rețelei, fie pentru reabilitarea celei existente atât pentru alimentare cu apă, cât și pentru canalizare), 13 stații de pompare (noi sau reabilitate), 6 stații de tratare a apei, 25 de stații de pompare, 5 stații de epurare și, într-un final, alimentare cu apă la standarde mult mai decente pentru 300.000 de locuitori din județele Mureș și Harghita.
Cam asta înseamnă pe scurt proiectul „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Mureș”. Pe de altă parte, nu toate informațiile din derularea proiectului sunt roz.
Contracte anevoioase și majorări de preț
Semnarea contractelor se face anevoios din cauza licitațiilor contestate, în unele cazuri întârzierile mergând până la 14 luni, iar pentru consumator vestea cea mai proastă este că prețul apei a crescut și urmează să mai crească. Acestea au fost concluziile prezentării pe care cei care derulează proiectul au făcut-o săptămâna trecută. Dar să le luăm pe rând.
Super – investiții
În primul rând trebuie spus că avem de-a face cu cel mai mare proiect de investiții în extinderea și reabilitarea rețelei de apă și canalizare din județul Mureș din ultima sută de ani. Valoarea totală a investițiilor începute în 2011 era estimată la peste 110 milioane de euro, sumă ce s-a mai redus până la aproximativ 109 milioane de euro, datorită economiilor făcute.
Din această valoare, 76,23% reprezintă contribuția Uniunii Europene, 11,66% sunt bani de la bugetul de stat, doar 1,79% reprezintă contribuția bugetelor locale, pentru restul de 10,32% compania Aquaserv contractând în 2012 un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pe o perioadă de 15 ani.
Beneficiari: 300.000 de persoane
Beneficiază de proiect peste 300.000 de oameni, din care 60.000 vor avea pentru prima dată acces la rețeaua de apă. Vor fi modernizate sau extinse rețele de apă și canalizare din șapte orașe – Tîrgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Tîrnăveni, Luduș, Iernut și Cristuru Secuiesc – precum și în 57 de comune.
Proiectul în sine este atât de mare, încât semnarea contractului a avut loc în aprilie 2011, iar finalizarea investițiilor, programată pentru 2015, s-ar putea decala. Proiectul a fost împărțit în nu mai puțin de 18 contracte, din care 16 vizează lucrări efective, iar două sunt contracte de servicii. Din cele 18, au fost semnate de 10, care se află în derulare.
Milioanele de euro
Intrând mai în detaliu, trebuie spus că numai la Tîrgu-Mureș vor fi investite la final peste 23 de milioane de euro. Reghinul va beneficia de 10,7 milioane, Sighișoara de 10,8 milioane, Tîrnăveni de 13,7 milioane, Luduș de 18,4 milioane, Iernut de 7,7 milioane, Cristuru Secuiesc de 4 milioane, magistrala Voiniceni – Sărmașu reprezintă o investiție de 11,8 milioane, magistrala Pănet – Band va înghiți alte 3,4 milioane, iar cea de pe Valea Nirajului 7,2 milioane de euro.
Aceste magistrale au fost gândite de așa natură încât ulterior și alte localități să se poată conecta la ele, prin viitoare extinderi ale rețelei.
În prezent, se lucrează pe 10 contracte semnate, alte trei sunt adjudecate, dar nesemnate din cauza contestațiilor, o ofertă este în curs de evaluare, trei sunt lansate în procedura de achiziție în sistemul SEAP, iar un contract este în curs de finalizare și urmează să fie demarată procedura de licitație.
Situație mai puțin roz
Luată la bani mărunți, situația nu mai e așa frumoasă. Dacă ne raportăm la valoarea totală a proiectului ce trece de 461 de milioane de lei, doar 50 de milioane reprezintă plăți deja efectuate, în condițiile în care, cel puțin teoretic, proiectul urmează să se finalizeze în 2015 (suntem așadar la jumătatea perioadei de implementare a proiectului).
Vestea bună este că nu sunt întârzieri la plăți. Vestea proastă, este că lucrările merg în unele locuri încet, fiind firme contractante care au depus deja cereri pentru decalarea termenelor de execuție. Törzsök Sándor, șeful unității de implementare a proiectului spunea săptămâna trecută că primăriile au întârzieri la plata contribuțiilor la proiect, însă nu sunt probleme cu lichiditățile, fiind disponibile în prezent aproximativ 25 de milioane de lei. Pe de altă parte sunt întârzierile la lucrări nu sunt cauzate doar de licitațiile anevoioase, ci și din cauza dificultăților tehnice. Mâna de lucru specializată este din ce în ce mai puțină, așa că firmele contractante încep să aibă probleme. De pildă, sunt întârzieri la lucrările de proiectare, lucru care nu ține nici de condițiile meteo, nici de bani și nici de procedurile de licitație.
Pe consumator îl doare însă…
…trecând peste toate aceste informații, prețul apei. Preț care a crescut și va mai crește. Purtătorul de cuvânt al Aquaserv Nicu Tomulețiu explică și cum a crescut și cât va mai crește: „În 2011, la începutul implementării proiectului POS Mediu, prețul metrului cub de apă era de 3,31 de lei. În acest moment este de 3,73 de lei, iar în 2016, conform estimărilor din politica tarifară, va fi de 4,71 lei/metru cub. Asta înseamnă o creștere totală de 42%, din care aproximativ 20% o reprezintă inflația pe acești ani”.
Motivele creșterii prețului …
… de furnizare a apei sunt două. Cel mai important este creditul făcut la BERD, în valoare de 11,4 milioane de euro, care trebuie rambursat, de unde alt undeva decât din prețul apei.
Apoi, al doilea motiv este acela că prețul apei a trebuit uniformizat la nivelul întregului operator, lucru care deja s-a produs, în ciuda protestelor, unele chiar mai vocale, cum a fost cazul municipiului Reghin, care amenința la un moment dat că iese din proiect.
De ce afectează uniformizarea prețul apei? Explicația e simplă: costul de furnizare a apei este unul la Tîrgu-Mureș, să zicem, și altul la Sărmașu, unde apa deja a trecut prin mai multe stații de pompare, lucru care crește costul de livrare. „În momentul în care preluăm noi localități, automat cresc și prețurile. Practic, există o cofinanțare – adică consumatorii de la oraș plătesc o parte din prețul celor de la sat. Cei de la sat ar trebui să plătească mai mult, pentru că sunt cheltuieli mai mari de distribuție în localitățile cu mai puțini locuitori. Pompezi cinci kilometri și sunt 100 de locuitori, spre exemplu. Din acest motiv, cei de la oraș suportă o parte din prețul acesta”, explică Nicu Tomulețiu. Totuși, trebuie spus că tarifele practicate de Aquaserv se află în a doua jumătate a clasamentului operatorilor de apă și canalizare din România, undeva după locul 22.
Viitorul…
…se conturează destul de bine. Indiferent că se făceau sau nu aceste investiții prin fonduri europene, cofinanțate de la bugetul de stat, de primării și prin credit, ele trebuiau făcute. Iar la aceste costuri imense, este clar că bugetele locale nu puteau susține investiția, nici măcar prin credite, așadar contribuția UE este nu numai consistentă, ci și mai mult decât bine-venită. Ba mai mult, pentru a rezolva complet problema alimentării cu apă în județul Mureș, cei de la Aquaserv se gândesc deja la pasul următor. Concret, spunea Törzsök Sándor, urmează un alt proiect, estimat la 114 milioane de euro. Masterplanul pentru acest proiect deja a fost trimis la București spre avizare, însă mai devreme de 2015 este foarte puțin probabil că se va putea depune. Totuși, vestea bună este că lucrurile au fost gândite și în perspectivă, ceea ce la noi se întâmplă mai rar.
Într-o conferință de presă susținută astăzi, șeful unității de implementare a proiectului Törzsök Sándor a prezentat stadiul derulării investițiilor derulate prin proiectul „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Mureș”. Potrivit lui Törzsök, proiectul este cel mai mare derulat de companie, nu numai în ultimii 20 de ani, ci chiar în ultima sută de ani. Valoarea totală, după recalculare ajunge la 109 milioane de euro (datorită unor economii făcute), iar după terminarea lucrărilor, peste 300.000 de locuitori, majoritatea din județul Mureș, dar și din Harghita, vor beneficia de serviciile moderne de alimentare cu apă și canalizare.
În cadrul programului mare există 18 contracte, din care 16 sunt contracte de lucrări și 2 de servicii. Din acestea, pentru 10 s-au semnat contractele și se află în diferite stadii de derulare. Principala problemă a întârzierilor, mai spunea Törzsök Sándor, este numărul mare de contestații care se depun la rezultatele licitațiilor, în unele cazuri întârzierile mergând chiar și până la 14 luni.
Mai multe despre investițiile Aquaserv în județul Mureș puteți citi luni, în ediția tipărită a săptămânalului Punctul.
