Patronatele din sector susțin că rămân fără șoferi, după ce ele îi școlesc și îi „rodează” pe toate drumurile, pentru că aceștia sunt ademeniți de către firmele de stat sau din străinătate pe lefuri mult mai mari.
În București, de exemplu, există numeroase cazuri în care mulți șoferi de la companii private de transport de persoane au trecut la Societatea de Transport București (STB) SA, care le-a oferit salarii atractive.
„Concurență neloială din partea statului”, susțin patronatele, care atrag atenția că societățile de stat sunt cei mai mari datornici la buget, în condițiile în care primesc și subvenții.
Vasile Ştefănescu, președintele COTAR, spune că în prezent există un deficit de 150.000 de șoferi de camion, categoriile D, C și E în piață. Pentru că salariile oferite de operatorii privați nu pot concura cu cele oferite de firmele de stat sau de angajatorii din străinătate, mulți șoferi au ajuns să le prefere.
„La transportul de persoane eu nu pot să plătesc un șofer ca la STB, care ia subvenții de 150-200 milioane de euro pe an, noi de unde să dăm 10 000 lei brut pe lună la un șofer care transportă persoane, adică peste 7.000 lei in mână? Cât să creștem noi prețul biletului? Noi trebuie să ne facem calcule să fie și clientul mulțumit și noi să ne scoatem măcar costurile, dacă nu beneficii”, a declarat pentru Termene.ro Vasile Ştefănescu.
Potrivit ultimilor date din piață, STB are un efectiv de peste 10.000 șoferi.
Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) include firme de transport de persoane – transport urban, suburban, metropolitan, transport de marfă, agabaritic, scoli auto, unități reparatoare, toate unitățile conexe pe transporturi, după cum spune Stefanescu.
Președintele COTAR declară că statul face o concurență neloială companiilor private, prin acordarea de subvenții firmelor în care este acționar.
”Statul este un concurent al nostru, este concurență neloială ce ne face și culmea este că toate aceste societăți subvenționate sunt cei mai mari datornici la statul român”, a mai precizat președintele COTAR.
Vasilescu mai atrage atenția că aceste societăți de stat pe pierdere funcționează fără nicio problemă, în timp ce operatorii privați dacă lucrează pe minus trebuie să închidă pur și simplu și încă într-un termen foarte rapid.
”Noi ne facem calculele de așa natură că să ne putem plăti și taxele la stat…de unde se dă subventia? Tot din taxele și impozitele plătite de noi de către privați către statul român”, arată Stefanescu.
”Noi transportatorii privați nu ne-am dus să cerem subvenție de la nimeni, bineînțeles că au plecat de la noi de la transportul de persoane, pentru că noi nu avem de unde să-i plătim cu banii aceștia, nu avem cum, nu avem subvenție și nu mergem pe pierdere. Daca am fi pe pierdere, am închide într-o săptămână și ANAF-ul ne-ar bloca și conturile spre deosebire de restul, adică societățile acestea de stat care sunt datoare vândute la buget”, afirmă președintele COTAR.
Iar până la urmă, banii de subvenții se strâng din taxele și impozitele plătite de către firmele private la buget.
Anul trecut, subvențiile alocate de Primăria Capitalei pentru STB și termoficare au s-au ridicat la circa două miliarde lei.
Salariul unui șofer în România pornește de la 3.500 lei net, după cum declara în septembrie 2024 reprezentantul Cotar pentru Termene.ro, după care urcă până la 6.000 – 7000 de lei net pe lună. La transportul de marfă se ajunge chiar și la 10.000-12.000 lei net pe lună. Pentru cei care efectuează curse externe se mai adaugă și sporurile, în cuantum semnificativ.
Spre comparație, românii care preferă să lucreze ca șoferi de TIR pentru firme din Vestul Europei pornesc de la un salariu de 2.500 euro pe lună. Sunt, însă, și o serie de condiții pentru a ajunge aici, cum ar fi o experiență minimă de câteva luni, cunoașterea unei limbi străine la un nivel minimal, care să permită comunicarea cu dispeceratul. De asemenea, ei mai trebuie să aibă grijă de camion, remorcă și de marfa transportată și să fie punctuali.
În România activează peste 200.000 de firme în sectorul transporturilor, care dispun de circa un milion de angajați.
Deși anul 2025 a început cu anunțarea unor viitoare concedieri în aparatul de stat, luna ianuarie a venit cu aproape 900 de locuri de muncă disponibile pentru cei care vor să se angajeze în sectorul public. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare.
Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor Jobradar24.ro, site-ul cu cele mai multe și mai diverse locuri din România, care face parte din portofoliul eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante.
Datele mai arată că Bucureștiul domină clasamentul național al angajărilor la stat, cu 160 de joburi deschise pentru candidați. Clujul ocupă locul al doilea, cu 59 de joburi postate de instituțiile publice, urmat de Iași, Constanța și Prahova. Cel mai puțin s-a angajat în județele Ialomița, Covasna, Bihor, Arad sau Mureș. În fiecare dintre acestea, instituțiile de stat au avut deschise mai puțin de 10 poziții pe tot parcursul lunii ianuarie.
Dacă instituțiile publice au avut aproape 900 de poziții deschise în luna ianuarie, angajatorii din mediul privat au postat 23.000 de joburi pe eJobs.ro. Domeniile cu cea mai mare nevoie de candidați au fost retail, servicii, industria alimentară, call center / BPO, turism și transport / logistică.
Concediile de odihnă ale unor anumite categorii de bugetari sunt de aproape două ori mai mari decât durata minimă a concediului de odihnă, de 20 de zile, așa cum este prevăzută în Codul Muncii. Astfel, în anumite cazuri, se poate ajunge ca aceștia să beneficieze de câte 35 de zile lucrătoare plătite în fiecare an, în timp ce în mediul privat acordă, în cele mai multe cazuri, 21 de zile anual, după cum arată un articol publicat de platforma de recrutare e-jobs în toamna anului trecut.
Cu tot cu cele 17 zile libere legale, unii bugetari ajung la peste 50 zile libere pe an, adică aproape două luni nemuncite.
Fostul ministru al afacerilor externe Luminița Odobescu a primit funcția de consilier de stat la Cancelaria premierului Marcel Ciolacu, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Luminița Odobescu a fost ministru în perioada primului Guvern format de Marcel Ciolacu, fiind înlocuită în Guvernul Ciolacu II cu Emil Hurezeanu.
În perioada noiembrie 2021 și iunie 2023 a fost consilier pentru afaceri europene al președintelui Klaus Iohannis.
Luminiţa-Teodora Odobescu (52 de ani), originară din Reghin este diplomat de carieră. Între noiembrie 2012 şi august 2015 a fost consilier de stat pentru afaceri europene şi politică externă în cadrul Cancelariei premierului. În decembrie 2014 i-a fost acordat gradul diplomatic de ambasador.
Potrivit Reprezentanței Permanente a României la UE, a fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe în perioada februarie – noiembrie 2012, iar între 2008 şi 2012 a îndeplinit funcţia de director general al Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe, fiind responsabilă cu gestionarea ansamblului problematicii UE şi a dialogului politic bilateral cu statele membre UE, AELS şi Turcia.
Între anii 2002 şi 2007 a deţinut diverse poziţii în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană – Bruxelles, gestionând o serie de capitole în cadrul negocierilor de aderare a României la UE (energie, uniune economică şi monetară, taxare, comerţ, etc.).
După semnarea Tratatului de aderare a României la UE, Luminiţa Odobescu a asigurat coordonarea şi pregătirea reuniunilor Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi Adjuncţi (COREPER I), participând, în paralel, la o serie de grupuri de lucru ale Consiliului şi Comisiei Europene.
Între 1999 şi 2002 a fost şef de serviciu în cadrul Departamentului de Comerţ Exterior, având responsabilităţi legate de gestionarea relaţiilor comerciale între România şi Comunităţile Europene, în cadrul Acordului European de Asociere. Între anii 1995 si 1999 a ocupat diverse poziţii în cadrul serviciului Uniunea Europeană din acest Departament, iar între 1992 şi 1995 a fost cercetător ştiinţific la Institutul Naţional „Virgil Madgearu”.
Deși au fost declarate eligibile, acum, proiectele a circa 30 de companii se află în așteptare, în condițiile în care nu se știe nimic despre viitorul programului.
Cu toate că era inclus la finanțare în programul de guvernare PSD-PNL-UDMR – Grupul parlamentar al Minorităților, fiind vizate sume de 590 milioane de euro pentru susținerea proiectelor aprobate, Investalim este uitat complet în celebra Ordonanță Trenuleț 156/2024.
Companiile declarate eligibile speră ca măcar în ultimul ceas să fie găsită o rezolvare, pentru că altfel nu există nicio șansă ca proiecte importante de ordinul a zeci de milioane de euro să poată să fie realizate.
În noiembrie 2024, erau semnate contractele de finanțare pentru primele nouă companii beneficiare, care şi-au asumat investiții de patru miliarde de lei, din care 2,3 miliarde reprezentau ajutoare de stat nerambursabile. Pentru celelalte firme urma ca acest lucru să se întâmple în mai multe etape, numai că, la acest moment, nu se mai știe nimic legat de derularea programului.
În această situație se află și Fabrica de zahăr Luduș, din județul Mureș, de altfel și singura din țară cu capital românesc, al cărei proiect are o valoare de circa 24 milioane de euro, din care ajutorul de stat se ridică la jumătate. Pentru moment, investiția este în așteptare, iar acționarii fabricii n-au nicio idee dacă se mai pot baza sau nu pe fondurile de la AFIR.
„Fabrica noastră este semnatară a unui proiect Investalim, dar nu am fost norocoși să fim în primul an și vom intra la finanțare în anul 2025 numai cu ajutorul lui Dumnezeu, deoarece nu știm dacă ministerul își va continua sau nu acest proiect. Nu s-a anunțat nimic, o să vedem în ianuarie dacă programul va fi finanțat, dacă va fi bugetat. Noi am primit scrisoare de intenție, am acceptat-o și acum urmărim ca să putem să derulăm investiția pe care ne-am propus-o”, a declarat Mihaela Neagu, co-proprietare Fabricii de Zahăr Luduș, la Agrojurnal de la Digi24.ro.
Proiectul de la Luduș are o valoare de circa 24 milioane de euro, din care 12 milioane de euro sunt bani de la statul român, iar 12 milioane de euro reprezintă cofinanțarea fabricii de zahăr.
Prin această investiție se dorește mărirea capacității de producție, în condițiile în care, anul trecut, societatea a fost nevoită să refuze pe mulți fermieri, deoarece nu există capacitate de procesare decât pentru sfecla de zahăr recoltată de pe o suprafață de 8.000 ha. Mai mult nu se poate.
Lista proiectelor pentru care au fost semnate contractele de finanțare include investiții care vizează construirea unor noi fabrici sau dezvoltarea celor existente în procesarea cărnii, uleiului, a fructelor și legumelor, a zahărului sau în morărit și panificație.
Iată cine sunt companiile norocoase:
Ministerul Agriculturii a lansat pe 16 octombrie 2023 o schemă de ajutoare de stat destinate firmelor din domeniul agroalimentar. Este vorba de Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare Investalim. Finanțările sunt acordate de la bugetul de stat de Ministerul Agriculturii prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
„Este o măsură menită să crească siguranța alimentară a țării şi să sprijine fermierii români. Bugetul total al programului Investalim este de 590 de milioane de euro pentru perioada 2023-2026. Asta înseamnă aproximativ 148 de milioane de euro, anual. Prin această schemă vor fi înființate și modernizate unități de procesare în sectorul industriei alimentare”, a explicat Florin Barbu.
Cererile de finanțare au fost depuse, în 2023, între 27 octombrie și 27 noiembrie. În cadrul primei etape de finanțare, 37 de firme au fost selectate ca eligibile, cu o valoare totală a investițiilor estimată de 4 miliarde de lei, cu o contribuție guvernamentală de 2,3 miliarde de lei. Finanțările urmau să fie distribuite etapizat.
Intensitatea sprijinului nerambursabil are valori cuprinse între 30 – 70%, iar nivelul ajutorului de care poate beneficia o întreprindere poate ajunge până la un maxim total de 57.750.000 de euro.
Bugetul total de 600 de milioane de lei este împărțit anual între 2023 și 2026, ceea ce înseamnă că alocările bugetare anuale sunt de 148 de milioane de lei.
Primele companii de pe listă au alocat bugetul din 2023, iar ultimele ar urma să primească banii în 2026 sau cel puțin așa se intenționa.
Termene.ro
Guvernul României a pregătit „ordonanța trenuleț” prin care este aranjată Legea bugetului de stat pentru anul viitor. Printre prevederi se numără menținerea salariilor la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal, dar și înghețarea angajărilor.
Principalele modificări propuse de ordonanța de urgență sunt următoarele:
Aceste măsuri urmăresc reducerea cheltuielilor bugetare și asigurarea sustenabilității financiare.
Așadar, potrivit primului articol al OUG, este prevăzut ca salariile să rămână la nivelul lunii decembrie 2024, până la aprobarea cadrului fiscal-bugetar pe anul 2025.
„Art. I –
(1) Prin derogare de la prevederile art. 11 alin. (1), ale art. 12 alin. (2) și ale art. 13 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările salariale de care beneficiază personalul salarizat potrivit prevederilor acestei legi se stabilesc prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025.
(2) Până la intrarea în vigoare a legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, pentru personalul salarizat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, se mențin la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”, se arată în document.
Articolul III prevede ca munca peste programul de lucru dar și cea în zilele de odihnă sau sărbătorilor legale, se vor compensa numai cu recuperarea timpului liber.
„Art. III –
Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) – (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.”
Al patrulea articol prevede ca instituțiile publice să nu acorde personalului bilete de valoare (de exemplu tichetele de masă), cu excepția tichetelor de creșă.
„Art. IV –
(1) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare.
(2) În anul 2025, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.”
Al șaptelea articol prevede înghețarea angajărilor începând cu 1 ianuarie 2025. Totuși, nu se aplică posturilor unice vacante.
Valoarea punctului de referință pentru pensii rămâne neschimbată, la 81 de lei, iar majorarea de 12% prevăzută anterior pentru 1 ianuarie nu va mai avea loc. De asemenea, nu se acordă ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie.
Totodată, în 2025 nu vor fi acordate bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă. Iar angajații din sectorul public nu vor beneficia de vouchere de vacanță pe parcursul anului 2025.
„Art. VII
(1) Începând cu 1 ianuarie 2025, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), posturile pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, precum și cele a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum, pot fi ocupate în condițiile legii.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante.
(4) Prin post unic, în sensul alin. (3), se înțelege:
a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite, nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică; sau
b) un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante.
(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte. Pentru posturile din instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, respectiv instituțiile de învățământ superior de stat, urmărirea încadrării în procentul de maximum 15% se realizează la nivelul Ministerului Educației, respectiv la nivel de ordonator principal de credite, după caz.
(6) Încadrarea în procentul de 15% prevăzut la alin. (5) nu se aplică în situația în care ocuparea posturilor vacante nu duce la majorarea numărului total de posturi ocupate, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivelul ordonatorului principal de credite, în cazul ocuparii posturilor vacante corespunzătoare.”, se mai arată în documentul emis de Guvern.
Grupul energetic controlat de statul ungar MVM a informat miercuri că va prelua o participaţie de 5% la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan, unul dintre cele mai mari din lume, transmite Reuters, relatează Agerpres.
MVM a precizat că zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan are o producţie anuală de 29 de miliarde metri cubi. O participaţie de 5% s-ar traduce într-o aprovizionare anuală cu 1,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pentru Ungaria.
Comparativ, Ungaria primeşte o cantitate de 4,5 miliarde de gaze naturale pe an din Rusia, conform unui acord pe 15 ani semnat în 2021.
Ungaria, o ţară fără ieşire la mare, îşi acoperă necesarul de gaze naturale din importuri, în principal din Rusia, chiar şi după invadarea Ucrainei în 2022, eveniment care a obligat multe ţări europene să caute surse alternative de aprovizionare cu energie.
Comunicatul grupului energetic MVM vine după ce ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a anunţat, la un briefing de presă organizat la Baku, că Ungaria va prelua o participaţie la zăcământul de gaze Shah Deniz din Azerbaidjan.
Preluarea unei participaţii la acest zăcământ de gaze „ne dă nouă (Ungaria) o protecţie faţă de fluctuaţiile mari ale preţurilor la energie. În condiţiile în care Azerbaidjanul este un nou jucător în aprovizionarea noastră energetică, această situaţie ne conferă o aprovizionare cu energie mult mai stabilă, o mult mai mare securitate a aprovizionării cu energie”, a precizat Szijjarto.
În plus, oficialul ungar a informat că, pentru prima dată, Ungaria va cumpăra 50 de milioane de metri cubi de gaze naturale din Azerbaidjan, în acest an. De asemenea, în luna iulie, Azerbaidjanul, Georgia, România şi Ungaria vor înfiinţa un joint venture care va importa energie verde produsă în regiunea Caspicii în Europa Centrală, a adăugat Szijjarto.
Vor fi verificate inclusiv sursele de capital non-UE ale maghiarilor.
Joi, 12 decembrie, Adunarea Generală a Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN) i-a încredințat un nou mandat de președinte consilierului de stat László Borbély, coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României. Rețeaua este una dintre cele mai importante organizații de sustenabilitate din Spațiul Economic European și Uniunea Europeană.
”Voi îndeplini atribuțiile mele de președinte al Rețelei cu același avânt și spirit de inițiativă ca și anul trecut. Noul mandat înseamnă pentru mine o nouă oportunitate de a coordona îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel european și național, de a consolida și susține administrația publică a țărilor membre ESDN prin expertiză specializată, promovarea bunelor practici ale sustenabilității, implicarea activă a tinerilor și dezvoltarea de noi parteneriate” a spus László Borbély, după preluarea noului mandat.
În urma consultărilor cu membrii obișnuiți ai ESDN – Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România și Elveția – în 2025, trei vicepreședinți vor sprijini activitatea președintelui în cadrul Comitetului Executiv al Rețelei: Jeannette Muller, șefa echipei pentru Dezvoltare Durabilă a Ministerului Mediului, Climei și Biodiversității din Luxemburg, Elisabeth Freytag-Rigler, șefa Departamentului pentru Coordonarea UE pentru Climă și Mediu din cadrul Ministerului Federal pentru Acțiune Climatică, Mediu, Energie, Mobilitate, Inovare și Tehnologie din Austria, respectiv Taru Savolainen, secretar general adjunct al Comisiei Naționale Finlandeze pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Biroului Primului Ministru al Finlandei.
Pe parcursul celor peste două decenii de activitate, mai mult de 450 de experți în sustenabilitate ai administrațiilor publice din peste 40 de țări s-au alăturat Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN), 9 țări europene fiind reprezentate în cadrul consiliul consultativ al organizației. Având rol de platformă a formării profesionale și a schimbului de bune practici în domeniul sustenabilității, ESDN se ocupă în primul rând de pregătirea și sprijinirea acelor strategii și măsuri ce vizează implementarea angajamentelor internaționale pentru dezvoltarea durabilă la nivel european, regional și național. Mai multe detalii găsiți aici: https://www.esdn.eu/
Proiectul amendează hotărârea Guvernului nr. 153/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea creşterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor și stabilește că ”ajutorul de stat sub formă de grant se acordă până la data de 30 iulie 2025”.
Draftul mai prevede că plata ajutorului de stat ”se efectuează până la data de 31 decembrie 2025 inclusiv, în limita bugetului alocat schemei, pentru compensarea creşterii accizei la motorină emise până la data de 30 iulie 2025 de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R.” și că măsura de compensare se va acorda pentru ”motorina achiziţionată începând cu 30 de zile anterioare publicării în Monitorul Oficial şi până la 30 martie 2025”.
Noul nivel redus al accizei, și care va fi valabil până la 30 martie 2025, este de 2.117,59 lei/1.000 litri.
Proiectul mai prevede că ”prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru alimentările efectuate în perioada 16 noiembrie – 31 decembrie 2024, cererea de compensare a creşterii accizei la motorină se depune în intervalul 08 – 30 ianuarie 2025.”
Termene.ro
La finalul slujbei, Miklós Soltész a anunţat că Guvernul ungar sprijină, în acest an, 20 de comunităţi religioase din Transilvania şi Partium care activează în domeniul muzicii uşoare religioase, precum şi 43 de tineri care au aplicat individual la un apel de proiecte, primind chitare sau alte instrumente muzicale destinate slujirii comunităţilor lor.
„Le mulţumesc pentru faptul că, în acest fel, îşi asumă să-l urmeze pe Hristos şi, în anumite cazuri, să-i ajute pe cei care caută credinţa sau care, poate, nu sunt credincioşi” – a subliniat secretarul de stat.
Politicianul a amintit că ideea de a sprijini formaţiile muzicale religioase pentru tineri a apărut în urmă cu 5 ani, la întâlnirea de tineret de la Şumuleu Ciuc, considerând că acestea realizează o muncă extraordinară. Pe baza acestei idei a fost iniţiat un proiect, iar rezultatele apelului din acest an au fost anunţate săptămâna trecută la Budapesta – a detaliat acesta.
Miklós Soltész le-a mulţumit, de asemenea, „şi adulţilor” din Transilvania pentru participarea lor „numeroasă şi cu o mare solidaritate” la alegerile parlamentare din România, desfăşurate duminica trecută. Secretarul de stat a apreciat că unitatea comunităţii maghiare din Transilvania, manifestată prin susţinerea liderilor săi la alegeri, poate contribui la menţinerea păcii.
Sursa: MTI
Mai exact, după ce Călin Georgescu este deconspirat, anchetat, cel mai probabil arestat (primii pași în video-ul de mai jos), în mod democratic instituțiile trebuie să se întoarcă și împotriva celorlalte grupuri infracționale care au provocat haosul în acest fatidic decembrie 2024: spre PSD, PNL, Johannis – pentru păcatele ultimilor ani; respectiv spre Șoșoacă, Simion – pentru că se joacă de-a legionarii și nimeni nu-i sancționează.
Dacă poporul nu va primi explicații extinse despre rețeaua lui Călin Georgescu și nu I se va explica concret – cu date și cifre, cu nume, conturi, sume – cum a fost manipulat, din cenușa acestui șarlatan se va naște un alt monstru care nu va mai putea fi oprit.
Dacă poporul nu va primi un semnal clar din partea clasei politice că au priceput și au luat în serios lehamitea care se coace în mentalul colectiv, se va naște un alt monstru. Mult mai monstru decât acest biet șarlatan.
Dacă poporul nu va vedea schimbări majore ca urmare a acestui cutremur emoțional și existențial: reorganizarea instituțiilor, digitalizare, spitale noi, curate și primitoare, sistem de învățământ reorganizat din temelii unde programa școlară se aliniază cu vremurile actuale; cu modernizarea și subțiirea sistemului de stat (Primării, Consilii Județene, tot felul de inspectorate, administrații și agenții inutile, etc), și câte și mai câte despre care doar se vorbește fără să se întâmple nimic în mod real; deci dacă nu se întâmplă lucruri vizibile, repede un alt monstru, șarlatan sau nu, se va naște.
Pentru că este în firea lucrurilor, pentru că în istorie acest ciclu a mai existat.
De fapt, greul abia acum începe.
Până acum a fost un viol în grup la o bucată de hârtie, constituția. Asta le-a plăcut. Acum trebuie duși la închisoare.
Restul, cei care vor prinde la putere vor avea nevoie de bisturie, îndemânare, voință, curajul unor decizii nepopulare. Nu sunt medic de profesie dar atât știu că momentul critic al extragerii unei tumori este separarea de corpul gazdă. Asta urmează pentru România dacă vrem să rămânem în Europa, în sfera democratică a vieții.
Dacă nu, există o alternativă care crește și se dospește cu fiecare frustrare. În fiecare zi, cu fiecare decizie abuzivă, sau inutilă, sau utilă cu dedicație, cu fiecare caz de corupție nesancționată sau cu fiecare pensie specială nerezolvată; totul se va contoriza într-un ritm și cu voci mult mai agresive.
Viitorul democratic al României se joacă în săptămâni și luni. Maxim 4 ani.
Cristian Teodorescu
Documentele sunt oficiale și fără de tăgadă. Trăim o manipulare grosolană cu implicarea unor state agresive a căror stil de viață l-am simțit pe pielea mea. Pentru mine povestea Călin Georgescu echivalează cu o trădare. Înaltă trădare.
Sub nicio formă și sub niciun argument nu pot să accept povestea de trădare care amenință viitorul stabil al acestei țări.
Am încercat de-a lungul celor 28 de ani de presă să fiu cât se poate de imparțial politic, chiar și prin dezvăluirea unor prietenii în mediul politic a căror urmare a fost că am refuzat să comentez anumite situații. Pentru că nu pot fi obiectiv. Și nu știu dacă a mai făcut cineva acest gest de deschidere către public în mediul presei mureșene.
Pe de altă parte o singură dată am susținut pe cineva în mod public și nu-mi pare rău nici până-n ziua de azi. Deși Soos Zoltan e departe de visele din 2020, schimbarea era obligatorie la conducerea orașului.
Acum însă e despre altceva, vorbim despre echivalentul unei trădări de țară din ce în ce mai evidentă. Eu sunt om pașnic, am militat întotdeauna pentru buna conviețuire româno-maghiară din acest colț de paradis, am acceptat – dar nu am promovat – de-a lungul timpului că sunt și români și maghiari cu alte opinii care ne preferă dezbinați. Noi însă am ales calea prieteniei aici la punctul.ro/pontmaros.ro.
Acuma însă e despre altceva. Este despre viitorul acestei țări. Alegem între est și vest, alegem între ”libertatea” rusească și calea prosperă și liberă a Europei imperfecte. Așa cum am zis în titlu eu am prins vremurile când părinții mei erau la muncă și sarcina mea când ieșeam de la școală era să pun jos ghiozdanul să iau cu grijă cele 3 bonulețe de pâine și să fug la magazinul de la Fortuna să mă pun la coadă pentru transportul de la ora 15. Eram norocos dacă prindeam ”loc” cam în fața aprozarului. Și când aveam ore până mai târziu deja știam calvarul: capătul cozii era după colțul cum urci treptele.
Am prins vremurile în care mergeam la țară cu mașina o dată la 2 săptămâni că aveam numere ”pare”. Și am prins vremurile când făceam lecțiile la lumina lămpii cu petrol. Nu am cum să uit pentru că port ochelari din clasa a opta. Iar eu am fost privilegiat printre copiii din cartierul Tudor pentru că părinții aveau locuri de muncă foarte bune. Privilegiat că am văzut și băut Pepsi, familia avea mașină și bunicii tăiau câte un porc/familie de Crăciun.
O să închei cu o idee preluată care mi-a plăcut la nebunie: gândiți-vă că în urmă cu 70-80 de ani nu exista ideea de a face un duș cald nicăieri în lume. Atât de bune vremuri trăim în ziua de azi. Nu aruncați la gunoi și nu luați în derâdere mult-binele care ni s-a întâmplat în ultimii 35 de ani de trai democratic, dintre care ultimii 18 într-o Europă imperfectă.
Sub nicio formă nu îmi mai doresc întoarcerea în acel trecut sumbru. Și îmi felicit generația pentru că a ieșit la vot duminica trecută! Știu că avem multe pe cap dar viitorul nostru e cea mai grea sarcină și viitorul trebuie să ni-l asumăm. Haideți la vot și votați conștienți. Nu e despre Elena Lasconi – nu sunt un fan al dumneaei, este despre existența democratică a acestei națiuni, a acestui stat, e despre binele cum nu l-am avut niciodată în istorie pe aceste pământuri.
Cristian Teodorescu
Valoarea totală a investiției, pentru care ministerul și-a dat OK-ul, este estimată la 17,68 milioane lei cu tot cu TVA, din care cam 4,15 milioane lei ar urma să reprezinte finanțare nerambursabilă UE din Fondul de Modernizare. Amplasamentul este în comuna Fântânele din județul Mureș, în apropierea unei foste centrale pe gaze naturale de 250 MW, pusă în funcțiune în etape, în 1954 și 1966, și scoasă definitiv din funcțiune în 1997, pentru care au existat de-a lungul timpului și idei de resuscitare.
Tot acolo, grupul de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, listat la Bursa de Valori București și la care Ministerul Energiei este cel mai mare acționar, cu 49,8% din capital, dezvoltă proiectul unei instalații de stocare de energie cu putere instalată de 35,2 MW și capacitate de aproape 70 MWh. Costul instalației, ce va fi construită pe un teren al Electrocentrale Grup pentru care s-a semnat contract de superficie, este estimat la circa 21,8 milioane euro plus TVA, din care 3,4 milioane euro finanțare nerambursabilă UE prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Perioada de implementare este de 2 ani din momentul obținerii tuturor avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare.
János Pótápi Árpád , ministru de stat pentru politica națională din Ungaria a murit, a anunțat pagina de Facebook a prim-ministrului Viktor Orbán.
„Árpád Potápi a luptat pentru toți maghiarii, iar acum se odihnește. Adio, prietenul meu! Ne va fi dor de tine ”, a scris premierul Viktor Orbán pe pagina sa de socializare.
Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş de la Viena, programat în Sala de Aur a Musikverein, în data de 8 noiembrie 2024, se va desfăşura cu casa închisă, după ce biletele au fost epuizate, a declarat marţi, pentru AGERPRES, Ovidiu Maior, preşedintele Asociaţiei Iunona, organizatorul evenimentului.
„Cu mai puţin de o lună de zile înainte de concertul de la Viena, tichetele de acces pentru locurile din sală sunt epuizate pe site-ul oficial al Musikverein. Cu o capacitate maximă de 1.800 de locuri, Sala de Aur de la Musikverein este astăzi una dintre cele mai căutate săli de concerte din Europa, în primul rând datorită unei acustici incredibile şi, în al doilea rând, datorită succesului pe care îl înregistrează aici concertele de Anul Nou, difuzate în toată lumea. În această sală va concerta şi Orchestra Filarmonicii din Târgu Mureş pe data de 8 noiembrie 2024. Un spectacol la care participă peste 80 de instrumentişti ai Filarmonicii, cu un program care a suscitat un interes major în capitala Austriei”, a declarat Ovidiu Maior.
Preşedintele Asociaţiei Iunona a subliniat că repertoriul ales pentru acest concert de dirijorul argentinian Pablo Boggiano, un colaborator vechi al Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş, va cuprinde compoziţii ale lui George Enescu, Bela Bartok şi Astor Piazzolla.
„Sunt trei compozitori ale căror lucrări alcătuiesc programul de la Musikverein. La prima vedere total în opoziţie, dar la o cercetare mai atentă descoperim legăturile dintre ei. Enescu şi Bartok au fost buni prieteni, au concertat împreună şi au promovat România muzicală peste tot în lume. Piazzolla, argentinianul care a readus tango-ul în atenţia lumii muzicale, avea în camera de studiu o fotografie cu Bartok Bela. Toţi trei sunt împreună acum într-un concert”, a precizat Ovidiu Maior.
Organizarea concertului a beneficiat de susţinerea unor instituţii şi companii private, din România şi din Austria, având sprijinul Ambasadei României din Republica Austria şi al Institutului Cultural Român de la Viena.
„Ne bucurăm foarte mult că am reuşit să transmitem că un astfel de eveniment cultural diplomatic poate crea punţi între comunităţi. Am regăsit un sprijin extraordinar la Ambasada României din Republica Austria, Excelenţa Sa Emil Hurezeanu fiind foarte aproape de echipa noastră. Institutul Cultural Român de la Viena este de asemenea un foarte bun partener şi odată cu acest proiect am putut vedea cât de multe lucruri frumoase se întâmplă din punct de vedere cultural în Austria. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a oferit, prin intermediul unui proiect, o finanţare care acoperă, printre altele, o parte din cheltuielile pentru înregistrarea concertului din 8 noiembrie. Consiliul Judeţean Mureş, UMFST Târgu Mureş şi Repatriot, alături de parteneri privaţi din România şi Austria au reuşit împreună să susţină un proiect care la început părea doar un vis”, a mai subliniat Ovidiu Maior.
Vicepreşedintele Asociaţiei Iunona, Mihail Poruţiu, a precizat că pregătirile pentru spectacolul de la Viena au început cu doi ani în urmă, când s-au purtat primele discuţii cu Musikverein.
„Am fost convinşi încă de la început că programul este unul foarte bun, mai ales pentru publicul din Austria, obişnuit să vadă la Musikverein cele mai mari orchestre ale lumii. Nădăjduiam să avem o sală plină, dar nu chiar atât de repede faţă de data concertului. Mai sunt trei săptămâni şi jumătate şi tichetele sunt epuizate. Pentru că este o tradiţie locală, am pus acum în vânzare şi tichete în picioare. De regulă sunt achiziţionate de elevi şi studenţi de la şcolile de muzică, tineri artişti şi turişti. Se anunţă aşadar un concert foarte frumos”, a afirmat Mihail Poruţiu, co-organizator al evenimentului.
Mihail Poruţiu a precizat că dat fiind faptul că oraşul Târgu Mureş este relativ aproape de Viena, prin noua legătură rapidă creată de autostradă şi zborurile din Cluj-Napoca şi Sibiu, între spectatorii de la concertul de la Musikverein se va regăsi şi un grup important din România.
Concertul Orchestrei Filarmonicii din Târgu Mureş la Viena este programat să se desfăşoare vineri, 8 noiembrie, de la ora 19,30, în Sala de Aur de la Musikverein. AGERPRES
Compania ungară MVM, cu capital majoritar de stat, a ajuns la un acord cu compania germană E.ON pentru a cumpăra divizia de furnizare de gaze și energie electrică din România, au declarat pentru G4Media și Economedia surse oficiale. Tranzacția, care are nevoie și de aprobarea unor instituții ale statului român, ar urma să fie anunțată în câteva luni. Romgaz și OMV Petrom au fost și ele interesate de cumpărarea diviziei de furnizare E.ON.
Reprezentanții E.ON nu au dorit să comenteze informația, în timp ce reprezentanții MVM nu au putut fi contactați la numerele de telefon de pe site-ul oficial.
Dacă tranzacția va fi aprobată de conducerile celor două companii, ea trebuie avizată și de Consiliul Concurenței, dar și de Comisia pentru examinarea investiților străine directe.
Magyar Hang scrie că, potrivit informațiilor din baza de date a companiilor din România, compania care produce berea Csíki Sör, Lixid Project SRL, este neprofitabilă.
Potrivit listafirme.ro, compania de bere înregistrează pierderi brutale: anul trecut, pierderile au sărit la peste 10 milioane de lei (10 582 411 lei, adică 838 milioane de forinți). Cifra de afaceri a crescut ușor, dar nu semnificativ față de 2022 (de la 30,6 milioane de lei la 31,3 milioane de lei, adică semnificativ mai puțin decât inflația), în timp ce pierderile au crescut de două ori și jumătate într-un an.
Datoria companiei este mai mult decât de trei ori cifra de afaceri totală de anul trecut, adică 31,3 milioane de lei! Datoria companiei este acum de exact 101 610 909 lei, adică mai mult de 8 miliarde de forinți. Fabrica de bere a înregistrat pierderi în fiecare an începând din 2019, iar anul 2023 este anul în care a înregistrat cea mai mare pierdere. Tendința negativă se vede și în numărul de angajați: dacă în 2020 erau 130 de angajați, anul trecut au fost doar 89.
Magyar Hang relatează, de asemenea, că cealaltă companie a proprietarului András Lénárd, fabrica de cipsuri Pityóka Gyár SRL,funcționează deficitar. În ciuda ajutorului de stat ungar în valoare de 1,7 miliarde de forinți, datoriile sale sunt în prezent mai mari decât cifra de afaceri anuală (73 502 415 lei datorii față de venituri anuale totale de 50 740 541 lei) și a înregistrat pierderi de 6 milioane de lei în 2023.
De la punerea în funcțiune a fabricii în 2020, Csíki Chips a înregistrat pierderi masive în fiecare an.
Surse: Magyar Hang și Transtelex.ro
„Ca și până acum, utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor de curs este interzisă, cu excepția situațiilor în care acestea pot fi folosite ca mijloc didactic. Practic, la decizia profesorului acesta poate permite elevilor să folosească telefoanele mobile în timpul orei respective.
Conducerea unității de învățământ are obligația să asigure un spațiu în care elevii să depoziteze telefoanele, telefoane care nu pot fi folosite pe parcursul programului școlar – practic, ele ar trebui să fie depozitate la intrare și să își preia fiecare elev telefonul la plecare.
Dacă se întâmplă ca un elev să fie prins cu telefonul asupra lui în timpul programului școlar, profesorul are posibilitatea să îi rețină telefonul și să i-l restituie la sfârșitul programului școlar.
De precizat că declarațiile secretarului de stat vin în contextul în care ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că decizia de interzicere totală a telefoanelor va aparține școlilor: „La nivel național, nu am introdus această interdicție, pentru că sunt școli care se află în zone îndepărtate, sunt copii care fac naveta și în aceste cazuri este nevoie ca părinții să poată lua legătura cu ei pentru preluare, în pauze, să-i anunțe că nu pot să ajungă”, a declarat Ligia Deca, pe 4 septembrie.
Guvernul adoptă în ședința miercuri un proiect de ordonanță de urgență care aduce o amnistie pentru datorii în mediul privat și o serie de măsuri de austeritate la stat.
Ciolacu a precizat că o altă prioritate a ordonanței este susținerea investițiilor autorităților locale. „Le permitem să redistribuie credite bugetare pentru a-și asigura finanțările necesare. Le majorăm plafonul de contractare a împrumuturilor de la 1 miliard la 2 miliarde lei. Iar la proiectele de transport feroviar și metrou, le permitem să încheie contracte adiționale ce includ finanțare prin euroobligațiuni verzi”, a precizat el.
Premierul a menționat că își dorește „și eficientizarea cheltuielilor publice” și că, deși este an electoral, nu poate să asiste „cum se toacă banul public pe cheltuieli inutile”.
Prin măsurile de amnistie, Guvernul vrea să șteargă 50% din datoria principală și dobânzile și penalitățile pentru persoanele fizice care au datorii sub 5.000 lei și aleg să le plătească, despre care Economedia relata AICI. Iar pentru persoanele care au datorii mai mari de 5.000 lei, Guvernul va șterge 25% din principal și accesoriile, pentru cei care aleg să le plătească.
În ce privește firmele cu datorii, acestea pot beneficia de amnistie integrală a dobânzilor și penalităților dacă plătesc datoria.
De asemenea, firmele care nu înregistrează datorii vor primi din oficiu, adică automat, o bonificație de 3% din impozitul pe profit sau venit (microîntreprinderi) la termenul scadent de plată.
Printre măsurile de austeritate la stat propuse se numără stoparea completă a angajaților în administrația bugetară, colectarea la guvern a bugetelor necheltuite de primării și alte instituții, stoparea plății sumelor în contul retrocedării imobilelor confiscate, stoparea oricăror cheltuieli cu traininguri/instruiri/consultanță/mobilier, dar și limitarea sporurilor pentru bugetarii care gestionează fonduri europene, după cum Economedia a scris AICI. Măsurile propuse vin pe fondul creșterii accelerate a deficitului bugetar și a nemulțumirii sectorului privat, care a dus până acum povara măsurilor fiscale luate în 2023 și 2024.
Sporurile pentru bugetari, limitate
Art. XXIV – (1) În anul 2024, în perioada septembrie 2024 – decembrie 2024 pot fi acordate stimulente din fonduri europene, potrivit legislației în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, doar personalului pentru care acordarea acestor drepturi se finanțează din proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile la care cofinanțarea publică reprezintă maxim 15% din valoarea proiectului.
(2) În anul 2024, în perioada septembrie 2024 – decembrie 2024 nu pot fi acordate avantaje în natură personalului angajat în autoritățile/instituțiile publice de natura combustibilului destinat deplasărilor în concedii de odihnă.
Ministerul Finanțelor a propus o serie de măsuri de austeritate în domeniul bugetar, prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică. Printre măsurile propuse se numără stoparea completă a angajaților în administrația bugetară, colectarea la guvern a bugetelor necheltuite de primării și alte instituții, stoparea plății sumelor în contul retrocedării imobilelor confiscate, stoparea oricăror cheltuieli cu traininguri/instruiri/consultanță/mobilier, dar și limitarea sporurilor pentru bugetarii care gestionează fonduri europene.
Citește articolul complet
Cu acest prilej se joacă piesele „Săptămâna patimilor” și „Apărare”. Din colectivul teatrului fac parte actorii: György Kovács, Constantin Anatol, Ștefan Sileanu, Viorica Farcaș, Victor Ștrengaru, Loránd Lohinszky și Lucia Boga.
Sursa: Cineclic