subteran

Stirile Punctul

Munții Apuseni, un paradis subteran – 10 peșteri de vizitat în Transilvania

Transilvania ascunde sub munții săi un univers fascinant de galerii, săli subterane și formațiuni geologice sculptate de apă și timp de-a lungul milioanelor de ani. Munții Apuseni, în special, găzduiesc unele dintre cele mai spectaculoase peșteri din Europa, fiecare cu povestea și frumusețea ei unică. Fără intenția de a face un clasament, am strâns 10 recomandări de destinații pe care orice iubitor de natură ar trebui să le aibă pe lista de călătorii, pornind de la cele mai celebre – cum sunt peștera Urșilor sau ghețarul Scărișoara –  și ajungând cu lista și la alte destinații mai puțin celebre.

1.      Peștera Urșilor

Situată în comuna Chișcău din județul Bihor, este una dintre cele mai vizitate atracții naturale din România. Descoperită în 1975, peștera își datorează numele celor peste 140 de schelete de urși de cavernă găsite în interior, iar galeriile sale impresionează prin stalactite și stalagmite de o frumusețe rară.

2.      Peștera Scărișoara

Adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România și unul dintre cele mai mari din Europa. Gheața, veche de aproximativ 3.500 de ani, formează coloane și cascade înghețate care creează un spectacol unic, iar temperatura constantă de sub zero grade face din vizită o experiență memorabilă chiar și în mijlocul verii.

3.      Peștera Meziad

Una dintre cele mai lungi din țară cu aproape 5 kilometri de galerii, impresionează prin dimensiunile monumentale ale sălilor sale. Peștera este și un important sit paleontologic, fiind descoperite aici resturi de urs de cavernă și alte specii preistorice.

4.      Peștera Vântului

Este cea mai lungă peșteră din România, cu peste 50 de kilometri de galerii cartografiate. Își datorează numele curenților puternici de aer care străbat coridoarele sale, iar complexitatea labirintului subteran o face o destinație populară pentru speologii experimentați.

5.      Peștera Poarta lui Ionele

Oferă un traseu spectaculos prin galerii decorate cu formațiuni calcitice de o diversitate impresionantă. Accesibilă și pentru turiștii fără experiență speologică, peștera a fost consemnată prima dată de J. Vass în 1857, iar printre cei care au studiat-o se numără și reputatul cercetător român Emil Racoviță.

6.      Peștera Ghețarul de la Vârtop

Păstrează în interiorul său o masă de gheață perenă, formată prin acumularea zăpezii în sezonul rece. Este o alternativă mai puțin aglomerată la Scărișoara, iar în plus oferă vizitatorilor și curiozitatea de a vedea locul în care s-a descoperit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România.

7.      Peștera Huda lui Papară

Situată în cheile Râmețului din Munții Trascău, este traversată de un pârâu subteran pe care vizitatorii îl urmează pe tot parcursul traseului. Combinația dintre apă, stâncă și lumina care pătrunde prin intrarea spectaculoasă creează o atmosferă de poveste.

8.      Peștera Focul Viu

Își datorează numele fenomenului optic prin care razele soarelui, pătrunzând prin intrare în anumite momente ale zilei, luminează gheața din interior creând reflexii care par flăcări. Peștera are două săli, cea mai mare cu înălțime de 46 metri și adăpostește al treilea cel mai mare ghețar din România.

9.      Peștera Osoi

Are o lungime de peste 3 kilometri, o sală mare cu o înălțime de 37 de metri lungime, 12 înălțime și este comparată în frumusețe și spectaculozitate cu Peștera Urșilor.

10.     Peștera cu Apă de la Bulz

Este străbătută de un râu subteran care și-a sculptat galeria de-a lungul mileniilor. Vizitatorii pot admira unele din cele mai impresionante sisteme carstice din Munții Pădurea Craiului, iar în perioadele cu precipitații abundente nivelul apei crește, oferă un spectacol al forțelor naturii în acțiune.

Toate aceste peșteri fac parte din patrimoniul natural al României, iar dacă vreți să le vizitați, îndemnul este să respectați regulile de acces, să nu deteriorați formațiunile și să păstrați curățenia, pentru ca generațiile viitoare să se poată bucura de aceste minuni ale naturii.

Maria Manu

Stirile Punctul

Pasaj subteran în zona Gării din Târgu Mureș: Primăria a cerut acordul de mediu

Municipiul Târgu Mureș a depus solicitarea pentru obținerea acordului de mediu necesar realizării pasajului rutier subteran din zona Piața Gării, potrivit unui anunț publicat de Direcția Tehnică a Primăriei.

Proiectul vizează construirea unei treceri subterane care va conecta Piața Gării cu strada Nicolae Bălcescu și strada Dorobanților, una dintre cele mai circulate zone din municipiu.

Pasajul ar urma să fie amplasat pe terenuri identificate prin șase cărți funciare, conform documentației depuse la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate – Direcția Județeană Mureș.

Cei interesați pot consulta informațiile despre proiect la sediul ANAP – DJM Mureș din strada Podeni nr. 10, de luni între orele 9-15 și de marți până vineri între orele 9-12. Detalii sunt disponibile și la sediul Primăriei Târgu Mureș din Piața Victoriei nr. 3, între orele 8-15.

Realizarea unui pasaj subteran în zona Gării este considerată o soluție pentru fluidizarea traficului într-un punct nevralgic al orașului, unde se intersectează mai multe artere importante și unde congestionarea este frecventă în orele de vârf.

Maria Manu

Stirile Punctul

Plan Urbanistic pentru „Centru de Inovare & Parcaj subteran” în zona Teatrului Național

Consiliul Local Târgu Mureș a aprobat, în ședință ordinară, un pachet de documentații urbanistice și investiții publice care vizează regenerarea centrului.

PUZ „Centru de Inovare & Parcări subterane” – zona str. Călărașilor – str. Aurel Filimon (zona din spatele Teatrului Național)

•             Scop: valorificarea sustenabilă a unei zone libere din aria construită protejată, printr-un centru de inovare cu parcare subterană, legat pietonal de Piața Teatrului și Piața Trandafirilor.

•             Beneficii pentru public:

o             Grădină urbană între Teatru și noua clădire, cu scenă în aer liber și trepte-amfiteatru;

o             Conectivitate pietonală (pasarelă/legături directe) și spațiu public verde extins;

o             Parcaj subteran care reduce presiunea asupra parcărilor la sol în zona centrală.

Pas cheie pentru „Parking Hotel Parc”

•             A fost finalizată procedura de trecere a 707 mp teren (str. Primăriei nr. 2) din domeniul public județean în domeniul public local, pentru parkingul subteran în zona fostului Hotel Parc – etapă esențială pentru decongestionarea nucleului central.

Serviciul Relații Interne și Internaționale

Stirile Punctul

Sovata își reînnoiește centrul: cablurile aeriene vor fi mutate în subteran

În centrul orașului Sovata, lucrările de modernizare continuă într-un ritm alert. Administrația locală a demarat un amplu proiect de reamenajare urbană, care prevede mutarea cablurilor aeriene în subteran, pentru a crea un peisaj urban mai ordonat, curat și estetic.

Această inițiativă contribuie nu doar la îmbunătățirea aspectului general al localității, ci și la creșterea siguranței și fiabilității infrastructurii electrice și de comunicații.

PontmarosStirile Punctul

Primăria vrea să construiască un pasaj rutier subteran care să lege P-ța Gării de străzile N. Bălcescu și Dorobanților

La începutul lunii august s-a emis un certificat de urbanism cu scopul declarat al „obținerii autorizației de construire pasaj rutier subteran zona Piața Gării – Strada Nicolae Bălcescu, Strada Dorobanților”. Despre acest proiect, care din denumire sună foarte îndrăzneț, edilii n-au comunicat deocamdată nimic. Motivul se pare că ar fi stadiul extrem de incipient în care se află proiectul. Biroul de Presă al Primăriei clarifică: „S-a emis un certificat de urbanism pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate. Direcția Tehnică se ocupă de acest studiu, care va arăta dacă este posibilă realizarea unei subtraversări în zona Piața Gării – strada Nicolae Bălcescu – strada Dorobanților. Certificatul de urbanism este necesar pentru ca proiectantul să poată solicita tuturor entităților implicate (apă, canal, gaze, inclusiv CFR) planurile utilităților din zonă”. 

Rezultatele acestor cercetări provizorii legate de rețelele existente se vor concretiza într-o soluție tehnică de realizare a subtraversării și o estimare a costurilor necesare pentru realizarea ei. De aici, pasul următor ar fi un proiect de hotărâre de CL pentru aprobare a studiului de fezabilitate și abia apoi se va putea trece la identificarea unor surse de finanțare. În cazul fericit în care se vor identifica, vor urma licitațiile pentru proiectarea efectivă și execuția lucrărilor. Așadar, vorbim cel mai probabil de niște scenarii dintr-un viitor mediu sau lung.

Stirile Punctul

Pieton în pericol la Târgu Mureș! Cu un pasaj subteran funcțional pietonii complică o intersecție aglomerată traversând pe stradă

Punctul.ro vă prezintă o serie de situații din oraș în care postura de pieton este foarte complicată sau chiar periculoasă. 

Târgu Mureș este printre locațiile unice unde deși există un pasaj subteran pietonal, oamenii continuă să traverseze pe stradă! Cu toate că traversarea este marcată corespunzător și semaforizată, logica rutieră lipsește din ecuație. De ce trebuie să mai aștepte autovehiculele într-o intersecție mereu aglomerată și după pietoni, în condițiile în care aceștia au la dispoziție un pasaj subteran?

Să nu uităm că pasajul a fost conceput cu spații comerciale, iar mulți dintre cei care și-au încercat norocul cu mici afaceri au renunțat treptat deoarece pietonii au întârziat să mai apară.

Mai mult decât atât pericolul este la el acasă, mai ales din partea autoturismelor care de pe strada Gheorghe Doja se încadrează spre Tudor, de multe ori în viteză, fără să mai aibă un semafor care să îi oprească.

Logica rutieră dar și comercială din orice oraș care se respectă este aceea că pietonii nu se întâlnesc cu mașinile, iar pasajele subterane sau supraterane îi feresc pe aceștia de o posibilă coliziune și traficul rutier nu este îngreunat în plus. De asemenea galeriile comerciale din subteran au parte de un vad foarte bun în intersecțiile aglomerate. Soluția este simplă și la îndemână.

Să fii pieton nu e simplu în prezent la Târgu Mureș. Noua semaforizare care nu avantajează întotdeauna pietonul, traficul agitat și de multe ori haotic, șoferii nervoși și neatenți, blocarea trotuarelor sau lipsa acestora sunt factori care îi determină pe mulți să aleagă autoturismul personal în detrimentul banalului mers pe jos.