Tîrgu Mureș, un oraș mediu care se zbate pentru dezvoltare

 

 

 

 

Avantajele și dezavantajele municipiului (și ale județului) și posibilități de dezvoltare

 

Tîrgu Mureșul este un oraș mediu, care se zbate pentru dezvoltare, în competiție cu orașe mult mai puternice din România. Totuși, Târgu Mureș are și avantajele sale, pe care le-ar putea fructifica mult mai bine: un mediu academic dezvoltat, un aeroport sau o poziție centrală la nivel de țară. Pe de altă parte, mai avem mult de lucru la alte aspecte care ar crește mult atractivitatea orașului, atât din punct de vedere economic, cât și în ceea ce privește condițiile de viață: infrastructura rutieră, pistele de biciclete, spațiile verzi, atragerea de investitori.

Beneficiind de informațiile prezentate în lucrarea Băncii Mondiale intitulată „Orașe-magnet: Migrație și navetism în România”, vă prezentăm o analiză a avantajelor și dezavantajelor municipiului Tîrgu Mureș și ale județului Mureș, precum și ale posibilităților de dezvoltare.

Iar dezvoltarea unui oraș se poate măsura prin numărul migranților și a navetiștilor care vin în Tîrgu Mureș, deoarece „orașele care se bucură de cea mai mare dinamică și de cel mai mare succes sunt, de asemenea, cele în care oamenii doresc să se mute”.

Drumuri mai bune

 

Având în vedere că Tîrgu Mureș atrage foarte mulți navetiști, este necesară o strategie pentru dezvoltarea infrastructurii, lucru destul de dificil având în vedere că dispunem de drumuri greu de lărgit, mai ales la drumul spre Cluj Napoca. Apoi, mari probleme în acest sens avem atât cu centura ocolitoare a orașului, la care momentan lucrările au fost stopate și nu se știe când se vor relua, precum și cu realizarea autostrăzilor care să lege județul de alte zone ale țării. Iar aceste aspecte ar putea încetini dezvoltarea județului, ca o urmare a unei reședințe de județ tot mai sufocate de traficul auto intens.

Dar, administrația Tîrgu Mureș nu are resursele necesare pentru a finanța o infrastructură care se extinde dincolo de granița sa administrativă. În plus, acest tip de infrastructură nu este eligibil pentru finanțare din fonduri UE.

„Brașov, Oradea, Arad, Sibiu, Târgu Mureș și Craiova se află de asemenea în top în ceea ce privește numărul de navetiști atrași, cu aproximativ 51.000, 35.000, 32.000, 23.000, 22.000 și, respectiv, 20.000 de navetiști în fiecare zi. Atunci când cifrele privind traficul zilnic pe o șosea (care se referă cel mai adesea și la fluxurile de tranzit, nu doar la cele de navetiști) depășesc 15.000 de vehicule, se recomandă ca drumul respectiv să devină autostradă. Chiar și numai acest lucru indică faptul că toți polii interjudețeni vor necesita o modernizare a infrastructurii lor metropolitane de legătură. Pentru perioada de programare 2014-2020, a trebuit ca toate reședințele de județ să dezvolte planuri de mobilitate și să indice investițiile necesare în infrastructura de legătură până în 2030”, recomandă studiul Băncii Mondiale.

 

Transport public murdar și neîntreținut la Tîrgu Mureș

Deci, o bună infrastructură de transport public este esențială pentru navetiști și pentru a oferi posibilități eficiente de transport de călători.

Numărul de navetiști va crește probabil pe măsură ce Tîrgu Mureș se va dezvolta. Prin urmare, este deosebit de important să existe sisteme de transport public eficiente, care să poată asigura o deplasare ușoară a călătorilor. Însă, sistemul de transport public trebuie să devină atractiv, o mare problemă deocamdată în Tîrgu Mureș. „Pentru ca sistemul de transport public să fie preferat în locul autoturismului personal de cât mai mulți oameni posibil, este important ca acesta să fie ușor accesibil, confortabil și omniprezent. Numărul mare de călători poate asigura o profitabilitate înaltă a companiilor de transport public.” Iar în Tîrgu Mureș transportul public nu este nici confortabil (multe autobuze sunt murdare și neîntreținute), iar uneori trebuie să aștepți și foarte mult pentru a veni autobuzul.

 

O altă problemă a infrastructurii: Aeroportul

 

După cum se știe, modernizarea Aeroportului Transilvania decurge lent, iar Aeroportul este închis din noiembrie 2016. În plus, există păreri care afirmă că pista Aeroportului ar trebui prelungită cu încă 500 de metri față de cât prevede planul de modernizare, pentru ca Aeroportul să devină cu adevărat capabil să preia majoritatea tipurilor de trafic aerian.

Importanța infrastructurii aeriene pentru dezvoltarea orașelor, deci a municipiului Tîrgu Mureș este evidențiată de analiza Băncii mondiale: „Tot mai mulți oameni se deplasează între centrele urbane mari cu avionul. Traficul aerian din România are unul dintre cele mai intense ritmuri de creștere din UE. Liniile aeriene low-cost au transformat călătoria între centre urbane într-o metodă ușoară și convenabilă de transport, la prețuri foarte mici (se poate zbura de la București la Cluj-Napoca, Timișoara și Iași la un tarif de aproximativ 10 euro). Aceasta impune modernizarea infrastructurii aeroportuare pentru a facilita deplasarea în interiorul țării. Deși majoritatea aeroporturilor au fost modernizate în ultimii ani, aproape toate sunt subdimensionate comparativ cu volumele actuale de trafic. Infrastructura aeroportuară trebuie, așadar, să fie modernizată și extinsă în mod permanent. Intervențiile pot include: adăugarea de piste pentru o mai mare frecvență a zborurilor; extinderea infrastructurii de procesare a pasagerilor (cel mai ocupat aeroport din România nu poate gestiona numărul de pasageri la orele de vârf); dezvoltarea de infrastructură intermodală care să permită continuarea ușoară a călătoriei în zona metropolitană de destinație sau în afara acesteia. În plus, aeroporturile trebuie să fie modernizate pentru a facilita și transportul aerian de mărfuri”.

Deci, ar fi păcat să ratăm șansa de a profita de pe urma Aeroportului Transilvania, atâta vreme cât dispunem de un aeroport în județ. Mai ales că între 2005 și 2016, Aeroportul Tîrgu Mureș a avut o rată de creștere medie anuală a numărului de pasageri de 33,1%, ajungând în 2016 la 287.000 de pasageri. A fost a doua rată de creștere din țară, după Craiova, dar numărul de pasageri a rămas redus față de aeroporturile din Cluj Napoca, Timișoara sau Iași.

 

 

 

Tîrgu Mureș, în competiție cu polii de creștere economică

 

Conform statisticilor de după 2007, România este țara cu cea mai rapidă creștere economică din UE, principalele motoare ale acestei creșteri fiind municipiul București și orașele secundare ale țării. Însă, în România există mari dezechilibre: Bucureștiul a atins niveluri de productivitate comparabile cu cele înregistrate în alte capitale ale Uniunii, dar orașele secundare se află în continuare destul de departe de a concura de pe poziții egale cu orașele secundare din UE. Totuși, creșterea economică viitoare nu se poate realiza fără consolidarea orașelor secundare. De aceea și Tîrgu Mureș are un rol extrem de importat în zona centrului Transilvaniei. Iar „cele mai competitive orașe secundare sunt cele care se dovedesc cele mai pricepute în atragerea populației, a investițiilor și a turiștilor”, arată autorii lucrării.

Pe de altă parte, în România există 8 poli de creștere economică, adică 8 mari orașe, care concentrează aproape 22% din populație și generează aproximativ 53% din PIB-ul țării. Analizând zona de influență mai extinsă a celor opt poli de creștere (în acest caz, zonele aflate la distanță de o oră de condus în jurul polilor de creștere), devine și mai evidentă puterea acestor centre urbane: concentrează aproape 50% din populația României și generează aproximativ 75% din veniturile firmelor în România.

Deci, Tîrgu Mureș și alte orașe mai mici au deja un dezavantaj, căci nefăcând parte din rândul polilor de creștere, le este destul de greu să iasă de sub „gravitația” acestor poli.

 

Tîrgu Mureș, esențial pentru dezvoltarea județului Mureș

 

În prezent, București este cel mai performant oraș din România, economia acestuia fiind mai dezvoltată decât cea a șapte țări din UE, inclusiv Croația, Slovenia și Luxemburg. În esență, cel mai mare oraș al României concurează în prezent de pe picior de egalitate în termeni de productivitate cu alte orașe primare din UE. „Cu toate acestea, pentru ca economia României să concureze cu economiile occidentale, orașele secundare ale acesteia trebuie să devină mai puternice. În prezent, niciunul dintre orașele secundare ale României nu se află printre cele mai mari 100 de economii din UE, evoluția acestora fiind semnificativ inferioară celei înregistrate de orașele secundare din Europa de Vest”, arată studiul.

Iar orașele secundare puternice și competitive sunt esențiale și pentru evoluția regiunii, întrucât propagă creșterea și dezvoltarea către localitățile învecinate. Deci, creșterea forței economice a municipiului Tîrgu Mureș nu ar avea efect pozitiv doar asupra târgumureșenilor, ci și asupra majorității locuitorilor din județ.

„Aceasta este, de fapt, esența dezvoltării: concentrarea creșterii în câteva centre și propagarea acesteia către zonele din jur, până când ce dezvoltarea ajunge în toate colțurile țării”, arată autorii studiului.

 

Tîrgu Mureșul depășește Bucureștiul în privința creșterii veniturilor firmelor

 

În acest sens, se pare că în ultimii ani, lucrurile s-au îndreptat spre bine, căci veniturile firmelor din Tîrgu Mureș au crescut constat: în perioada 2011 – 2015, veniturile acestora au crescut cu 7,21%. În acest sens, stăm mai bine decât Brașov, București sau Ploiești, dar mai rău decât Cluj Napoca, Constanța sau Satu Mare.

Cum este posibil ca Bucureștiul să fie depășit de Târgu Mureș în privința creșterii veniturilor firmelor?

„Bucureștiul a atins un anumit nivel de maturitate economică, iar celelalte orașe încep să recupereze decalajul”.

 

Navetiști și migranți în Mureș

 

În cazul Tîrgu Mureș, dar și a unor orașe precum Alexandria, Buzău, Satu Mare și Oradea, peste 70% din totalul migranților provin din interiorul județului. În cazul Tîrgu Mureș, precum și în cazul Satu Mare și Oradea, „este posibil ca factorii culturali să fi jucat un rol important, având în vedere că toate aceste orașe găzduiesc comunități maghiare importante care, în general, au preferat să rămână aproape de o comunitate maghiară mai mare. Însă și faptul că au fost nevoite să concureze la nivel teritorial cu orașe mai mari precum Cluj-Napoca, Timișoara, București sau Brașov, pentru a atrage oameni din alte zone ale țării, este un motiv pentru care nu au avut rezultate atât de bune în ultimii ani”.

Astfel, în Tîrgu Mureș, în 2011 făceau naveta peste 22.000 de persoane, iar în zona urbană funcțională (zona influențată foarte mult de reședința de județ), făceau naveta aproape 30.000 de persoane. Într-o perioadă de 10 ani – 2001- 2011, în Tîrgu Mureș au migrat aproape 9.800 de oameni, iar în zona urbană funcțională peste 26.000 de persoane. Comparativ, în Cluj Napoca au fost 40.000 de navetiști și 54.000 de migranți (iar în zona urbană funcțională aproape 81.000 de migranți). Se observă mare diferența dintre Tîrgu Mureș și Cluj Napoca, cel din urmă fiind un municipiu mult mai atractiv. Un număr mai mare de migranți și navetiști au înregistrat și Buzău, Sibiu, Arad, Oradea, Galați, Pitești, Brașov, Iași etc., Tîgu Mureș fiind depășit în acest sens de 15 orașe din România. În zona centrală trasilvăneană stăm mai bine doar decât Alba Iulia, Bistrița, Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe.

Pe de altă parte, dintr-o perspectivă relativă, orașele Pitești, Ploiești, Târgoviște, Deva, Tîrgu Mureș, Alba Iulia, Miercurea Ciuc și Brașov raportează cea mai mare pondere a locurilor de muncă ocupate de navetiști (peste 25%). Lucrătorii români au devenit mai mobili în ultimii 10 -15 ani în toate județele, cu excepția județelor Prahova și Gorj.

 

Importanța universităților

 

Orașele cu cele mai mari universități sunt și orașele care au atras cei mai mulți migranți în ultimii ani – în special oameni tineri și înalt calificați.

Majoritatea tinerilor sub 35 de ani care migrează sunt studenți care se mută din orașe mici și mijlocii într-un număr limitat de centre universitare. „Atunci când aceste orașe pot să ofere și locuri de muncă persoanelor cu studii superioare, unii dintre absolvenții universităților decid să rămână. Prin urmare, universitățile puternice sunt esențiale pentru dezvoltarea orașelor. În zonele în care există deja universități, acestea ar trebui consolidate; în zonele în care ele sunt absente sau slabe, autoritățile locale ar trebui să ia în considerare consolidarea altor instituții de învățământ existente (școli profesionale, licee, școli de artă etc.)”, arată studiul.

Deci, rolul Universității de Medicină și Farmaacie, al Universității Petru Maior și al celorlalte universității din Tîrgu Mureș este extrem de important pentru dezvoltarea municipiului și a județului.

Aceasta deoarece economiștii sunt de părere că o rezervă suficient de mare de capital uman reprezintă unul dintre principalele ingrediente ale unei creșteri economice susținute. Dar, o populație educată nu este suficientă pentru a susține creșterea economică. Fără un acces corespunzător la piețele mari, o idee bună și un produs/serviciu bun nu se pot dezvolta. Totuși, este mult mai ușor de susținut creșterea economică dacă populația este educată.

„Universitățile joacă și un alt rol esențial: ele furnizează firmelor private, în mod continuu, forță de muncă calificată”.

 

Importanța liderilor politici

 

Studiul amintește și de faptul că liderii buni pot ajuta la schimbarea situației unui oraș. „Primarii și deciziile pe care le iau aceștia contează pentru competitivitatea unui oraș. Primarii puternici joacă un rol activ în atragerea investitorilor care pot aduce o valoare adăugată mare, alocă o mulțime de energie și de resurse pentru creșterea calității vieții în orașul lor și știu cum să construiască coaliții cu reprezentanții sectorului privat și ai societății civile”.

 

Condiții de viață

 

Atractivitatea unui oraș este dată și de condițiile de viață, inclusiv de crearea de parcuri și zone verzi.

„Majoritatea zonelor urbane din România sunt sărace în spații verzi întreținute corespunzător. Conform UE, fiecare centru urban trebuie să pună la dispoziția cetățenilor săi cel puțin 26 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor. Majoritatea orașelor mari din România nu reușesc să atingă acest prag”. Studiul recomandă dezvoltarea de parcuri la nivel metropolitan – în special atunci când centrele urbane nu au suficiente rezerve de terenuri care pot fi transformate în spații verzi.

În 2015, Tîrgu Mureș dispunea de 15 metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, deci aproape jumătate din limita impusă de UE. Comparativ, Baia Mare dispune de 141 de metri pătrați, Bistrița – 43, Cluj Napoca – 25. De fapt, Tîrgu Mureș se află în acest sens spre coada clasamentului, dar depășim orașe transilvănene precum Sibiu sau Brașov (care este de fapt, pe ultimul loc, cu 6 metri pătrați.

Însă, Tîrgu Mureș este amintit ca exemplu privind reabilitarea/ modernizarea/ extinderea spațiilor publice: „Dacă fericirea se află în mâinile celorlalți, autoritățile locale trebuie să își intensifice eforturile de a crea mai multe locuri în care oamenii să se poată întâlni și petrece timpul împreună. Spațiile publice sunt soluția preferată în această privință. Din fericire, în România există deja câteva orașe care au investit în reabilitarea spațiilor publice, ce au revenit la viață datorită creării de noi firme și creșterii traficului pietonal (bune exemple în acest sens pot fi observate în Sibiu, Craiova, Oradea, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Brașov, Iași, Constanța, Baia Mare, Bistrița, Slatina, Timișoara, Miercurea Ciuc, Suceava sau Târgu Mureș). Acestea pot constitui bune exemple pentru alte orașe interesate în desfășurarea de programe similare. În mod ideal, investițiile în spațiile publice din zonele centrale ale orașelor trebuie să fie continuate de investiții în spațiile publice înconjurătoare. Astfel, oamenii vor putea alege între mai multe activități, în diverse locuri din oraș”.

 

Alei pietonale și pentru biciclete

 

Un capitol la care stăm rău este reabilitarea/ modernizarea/ extinderea aleilor pietonale și pentru biciclete. După cum știm, în Tîrgu Mureș, pistele pentru biciclete sunt practic inexistente, iar posibilitățile de a realiza altele sun scăzute, având în vedere că drumurile sunt în general destul de înguste. „Pentru a socializa și relaționa, oamenii trebuie să poată interacționa cu ușurință. Aceasta înseamnă că orașele trebuie să fie proiectate pentru oameni, nu pentru mașini. Cu cât oamenii petrec mai mult timp deplasându-se cu mașina, cu atât mai puțin timp vor avea pentru a interacționa cu alți oameni. Cu cât va fi mai ușor și mai plăcut să se deplaseze pe jos/ cu bicicleta, cu atât oamenii vor avea mai multe șanse de a interacționa”.

 

De ce e important să plătim pentru parcări?

 

Studiul face referire și la alt domeniu de actualitate în Tîrgu Mureș / problema parcărilor. În Tîrgu Mureș nu doar că este nevoie de o suplimentare a parcărilor în zona centrală, dar în ultimele luni s-a vorbit și despre necesitatea sau nu a impunerii unei noi taxe pentru parcări.

Studiul argumentează necesitatea impunerii de taxe pentru parcări în felul următor: „Așadar, este important ca autoritățile locale să identifice soluții pentru a crea mai multe locuri de parcare și, în același timp, pentru a combate parcarea ilegală. În plus, după cum argumentează Donald Shoup în cartea „The High Cost of Free Parking”, parcarea nu trebuie considerată un serviciu gratuit. Un loc de parcare ocupă o suprafață echivalentă cu cea a unui apartament de mici dimensiuni. Dacă un astfel de apartament generează anumite venituri, același lucru ar trebui să îl facă și locul de parcare – este o proprietate imobiliară care nu este utilizată în alte scopuri. De exemplu, o terasă de vară în același loc ar putea genera venituri din taxe pentru oraș”.

 

De ce vin migranții?

 

În Tîrgu Mureș, principalele activități economice care atrag migranți sunt: construcții, sănătate, administrație publică, comerț, transport.

În Tîrgu Mureș, cei mai mulți oameni au migrat în ultimii ani din Reghin, Târnăvni, Luduș, Cluj Napoca, Sângeorgiu de Mureș, București, Sighișoara, Miercurea Ciuc, Ungheni și Sf. Gheorghe.

Referitor la studenții atrași de Universități, cea mai mare zonă de captare a studenților o are UMF Tîrgu Mureș: o zonă ce se întinde în NV până la Oradea, Satu Mare și Baia Mare, în S până la Tîrgu Jiu, Pitești și București, în Est până la Focșani și Bacău, iar în NE până la Suceava și Botoșani.

În schimb, zona de captarea a UPM este mult mai restrânsă: concentrându-se în centrul Transilvaniei, în jurul Tîrgu Mureș și până la Bistrița și Piatra Neamț.

Influența UAT este mult mai difuză și se întinde mai mult spre Brașov.

 

 

De curând, sub egida Băncii Mondiale a fost publicată o lucrare intitulată Orașe-magnet: Migrație și navetism în România (autori Cristea Marius, Codruța Mare, Ciprian Moldovan, Andreea China, Thomas Farole, Adina Vințan, Jane Park, Keith Patrick Garrett, Marcel Ionescu-Heroiu). Aceasta este o adaptare a unei lucrări originale elaborate de Banca Mondială. Punctele de vedere și opiniile exprimate în această adaptare sunt responsabilitatea exclusivă a autorilor adaptării și nu au avizul Băncii Mondiale.

 

 

Titi Dălălău