Orice ploaie, vreme rea, un picuț de vânt sau un eveniment în centrul orașului, Doamne Ferește de un sens de circulație blocat din oareșce motiv pe un bulevard principal. S-a terminat cu traficul în jumătate din oraș.
Pornesc discuția de la constatarea de mai sus pentru că am fost acuzați zilele trecute printre comentarii că am fi plătiți să ducem o campanie de diminuare a rolului Primăriei în lipsa de dezvoltare a orașului și a rețelei stradale care nu mai ține pasul cu valorile actuale de trafic. Nici vorbă! Primăria este la fel de vinovată și neputiincioasă cum a fost dintotdeauna – asta e o constantă a ultimilor 35 de ani; asta amplifică doar o realitate crudă: în ultimii 20 de ani numărul de mașini care au fost înmatriculate în Târgu Mureș s-a triplat!
Primăria Târgu Mureș are cea mai mare vină pentru situația din prezent dar asta nu înseamnă că este singura vinovată din acest lanț nefericit de cauze ale traficului infernal. Mai e I.P.J. Mureș, mai este Consiliul Județean Mureș, mai sunt tot felul de ministere și companii naționale din domeniul infrastructurii care dorm pe ele, etc.
Dar, pentru că Primăria tinde să devină sacul de box al comunității, haideți să imaginăm un meci de box cu argumente în loc de pumni, unde ținem și scorul de argumente:
Runda 1: Să facem sensuri unice!
1. Aș începe cu debanda de idei și lipsa unor decizii clare privind modificările în trafic. Deja sunt multe exemple de decizii slab analizate care apoi au fost retrase și abandonate pentru că cei afectați direct au protestat. Foarte probabil să fi fost cazuri în care Primăria a gândit greșit, dar au fost și cazuri în care Primăria nu a avut biluțe să-și susțină decizia care ar fi ajutat traficul! Deci, e un haos total din acest punct de vedere.
Populație 1 – Primărie 0
2. Ne plângem de blocajele infernale dar Ferească Sfântul de vreo decizie care să ne scoată din confortul personal. Adică să fie sensuri unice dar nu la noi pe stradă, să fie modificări dar numai cum îmi e ”bine” mie când ies pe poartă. Mă doare-n fund de strada vecină! Hai să fim sinceri, măcar un pic …
Populație 1 – Primărie 1
Runda 2: Infrastructura stradală e la valori maxime
1. Infrastructura nu a ținut pasul cu realitățile din trafic. Primăria și toate celelalte instituții care finanțează și dezvoltă rețeaua rutieră pur și simplu nu au ritmul necesar de dezvoltare a acesteia. Aici sunt multe de zis, punctăm cu 3 lovituri clare (lipsă centuri, lipsă străzi noi și lipsă poduri)
Populația 4 – Primăria 1
2. Populația nu ține cont de realitatea că Primăria este în K.O. tehnic pe tema infrastructurii și continuă să îngroașe rândurile la semafoare. Deci, ne și merităm soarta un picuț așa …
Populația 4 – Primăria 2
3. În ultimii ani transportul public s-a reabilitat considerabil. Nu e perfect, dar e mult mai bine. Dar autobuzele circulă pe jumătate goale!
Populație 4 – Primăria 3
Runda 3: funcționarea instituțiilor statului
1. Dacă luăm exemplul actual în care descoperim că Primăria a creat ilegal, în trecut, parcări în spic pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 și I.P.J. Mureș a acceptat ilegalitatea ani de zile atunci e vai de mama lui trafic în continuare. Este exemplul suprem de infecție instituțională care a cuprins România.
Populație 5 – Primăria 3
2. Dacă populația va protesta pentru ”a apăra” ilegalitatea mai sus descrisă atunci va fi vai de mama lui trafic. Nu ne vom face bine niciodată!
Populație 5 – Primăria 4
3. Dacă Primăria (și celelalte autorități) se vor îndrepta într-un viitor măsurabil și vor aduce decizii corecte, curajoase, decisive în formarea unui trafic fluent (DA, de multe ori străzile cu sens unic sunt o soluție, chiar dacă micul trafic zonal, nesemnificativ, va suferi disconfort!!!) și populația va vedea și simți în trafic că deciziile funcționează, putem avea o șansă. Dar, în baza realității actuale populația marchează încă un punct.
Populație 6 – Primăria 4
Runda 4: Trenduri generale și viitor
1. Primăria are în plan reabilitarea Pieței Trandafirilor (cu intenția de a reduce traficul) și a Bulevardului 1 Decembrie 1918 (asemănător cu proiectul Gheorghe Doja). Asta va complica mult traficul în zonă și va obliga autoritățile să devieze chiar și în totalitate fluxurile temporar. Asta va pune la lucru neuronii obosiți ai Comisiei de Circulație din Târgu Mureș!
Populație 7 – Primăria 4
2. Cu aceeași ocazie măcar o parte dintre șoferii de azi vor descoperi mersul pe jos. Literalmente.
Populație 7 – Primăria 5
3. Ulterior anilor de ”reparație” ale acestor două proiecte majore (2-3 ani) Primăria va avea de luat decizii complicate deoarece centurile de ocolire tot nu vor fi gata dar traficul va avea tendința de a crește din nou dinspre Tudor spre toate direcțiile. Ori, în toate orașele lumii autoritățile luptă vitejește cu scăderea valorilor de trafic în favoarea creșterii utilizării transportului public, bicicletelor, mersul pe jos. Ori la Târgu Mureș tendința este exact ”pe invers” nu știm cum să înghesuim mai multe mașini pe metru-pătrat și cât mai aproape de ușa de intrare în ”Lidl”, dacă e posibil fix lângă raftul cu sandviciuri. Aici vom puncta indecis, poate evolua oricum.
Populația 8 – Primăria 6
Cam așa văd eu un meci de box pe argumente între autorități și populație. În final, vă zic și contextul în care mi-am format acastă opinie:
Eu, conjunctural (familie, firmă, etc) pot circula cu 2 mașini: una eu și una doamna mea. Și cu toate acestea în proporție de 80% din situații aleg (de ani de zile!) să merg pe jos sau cu bicicleta. Cine mă cunoaște poate confirma, probabil sute de oameni din oraș! Și să vedeți de ce e important acest aspect …
Eu locuiesc pe una dintre cele mai aglomerate străzi din oraș, sens unic, blocată total cam 4 – 6 ore pe zi (trafic infernal + trecere cale ferată). Colac peste pupăză ca să mă duc spre centru fac un ocol de minim 1,5 kilometri … de infern. Deci vorbesc din calitatea de locuitor afectat maxim de traficul actual. Și, totuși, m-am adaptat! Pentru că nu accept să stau în mașină dacă pierd beneficiul suprem: rapiditate = economie de timp. Mașina îmi este de ajutor dacă îmi grăbește deplasarea de la un punct A la un punct B, deci dacă câștig timp. Dacă pierd timp mașina devine o povară!
Și tot din context mai face parte și … istoria orașului. Nu trebuie să fii Einstein ca să vezi că orașul a crescut pe un schelet stradal conceput cu multe sute de ani în urmă. Deci, pe unde umblau în urmă cu nici 150 de ani câteva zeci de căruțe acum sunt câteva zeci de mii de autovehicole.
Când aduni aceste multe-multe argumente la un loc și începi să înțelegi cât de complexă este de fapt tema tratată ajungi la concluzia că noi astăzi nici nu visăm de fapt soluțiile.
Pentru asta e nevoie de un Consorțiu de experți cu multă experiență, care poate nici nu știu la această oră unde e pe hartă Târgu Mureș, care să vină cu expertiză pe mai multe domenii: arhitectură, construcții, trafic, cu firme de măsurători și cu analize de tot felul pe care noi am ști poate doar să le enumerăm aleatoriu. Și da, probabil ar costa multe milioane de euro doar să aflăm ce trebuie realmente să facem.
Și abia după aceea ar urma greul! De pus în practică.
Enumăr mai jos și câteva dintre problemele majore de infrastructură din oraș, lista poate continua!
1. Lipsa centurilor ocolitoare omoară Calea Sighișoarei, Gheorghe Doja, Libertății, Barajului, zona Cocoșul de Aur, 7 Noiembrie, etc
2. Punctul 1 creează un efect de domino și blochează accesul spre/ dinspre ”dormitoarele” Sâncrai – Nazna, Sântana, Cristești, Corunca, Livezeni și face praf accesul din și spre cartierul Unirii; iar la orele de maxim trafic blochează jur-împrejur centrul municipiului.
3. Lipsa podurilor peste râul Mureș împinge traficul spre 2 căi, singurele, podul de Cocoșul de Aur și Barajului
4. Lipsa alternativelor la strada Papiu Ilarian pentru deplasarea între cartierul Tudor – cel mai mare cartier și zona medicală (spitale, UMFST, clinici)
5. Lipsa alternativelor la principalele intrări în oraș: Gheorghe Doja, Bdul 1 decembrie 1918, 7 Noiembrie
Cristian Teodorescu