După un real succes în 2017, Balul Palatului s-a pregătit pentru cea de-a doua ediție ce își propune să îmbine armonios arhitectura, muzica și dansul, respectând programul unor manifestări artistice de anvergură din țări cu tradiție… Și pentru că mai sunt doar câteva zile până la ineditul eveniment, am stat de vorbă cu Cristina Manoilă, unul dintre organizatori, pentru a „ciupi” din surprizele serii de 31 octombrie…
Surprize
Rep.: Balul Palatului a ajuns la a doua ediție, cu ce ne tentați anul acesta?
Cristina Manoilă, organizator: Anul acesta vine cu o sumedenie de surprize, bineînțeles, ineditul acestui eveniment este încă de la prima ediție faptul că Sala mare a Palatului Culturii se transformă într-un imens ring de dans. Este un eveniment, nu este doar un spectacol. Primele două părți ale Balului Palatului sunt un spectacol pentru public, iar cea de a treia parte este dedicată publicului spectator, care este invitat pe acest ring imens la vals. Și vor avea parte de aproape o oră de vals, în acordurile Filarmonicii târgumureșene. Și, dacă e să ne luăm după ce s-a întâmplat la prima ediție, când am avut emoții dacă publicul va îndrăzni să coboare la vals, pot spune că ringul a fost aproape neîncăpător pentru doritorii de vals. Sunt convinsă că e o senzație unică, să poți dansa în ritmurile date de 60 de muzicieni aflați pe scenă. Dacă e să vorbim de surprizele de anul acesta, pentru că momentele de balet sunt foarte rare la Tîrgu Mureș, din pricina faptului că scenele din Tîrgu Mureș nu sunt tocmai generoase din acest punct de vedere, la această ediție a Balului Palatului a fost invitat un corp de balet al Operei Naționale Române din Cluj Napoca, care va susține două momente în cursul spectacolului. De asemenea, sunt invitați tenorul Cristian Mogoșan, de la Opera Națională Română Cluj, și soprana Apollonia Egyed, de la Opera Națională Maghiară din Cluj Napoca. Toți vor cânta și vor dansa în acordurile Filarmonicii târgumureșene, care este partenerul nostru cel mai important din acest an și care are contribuția cea mai importantă la reușita spectacolului. Filarmonica va cânta sub bagheta dirijorului timișorean Gheorghe Costin, cu mențiunea că maestru Costin a fost în primii săi ani de carieră dirijor al Filarmonicii târgumureșene.
„Un vis mai vechi”
Rep.: Este o idee originală aceasta? Sau cum ați ajuns să organizați un astfel de eveniment? Se simțea nevoia pe piața mureșeană, ca să zic așa?
C.M.: A fost un vis mai vechi, născut în urmă cu mulți ani, dar care nu s-a putut materializa din diverse motive. Probabil că a trebuit să se coacă puțin această idee, până să reușim să o punem în practică, împreună cu Ovidiu Maior și Bogdan Manoilă. Am stat, am gândit, am găsit sprijin la Consiliul Județean pentru că clădirea Palatului Culturii aparține de Consiliul Județean. Evenimentul în sine nu este o idee originală, el își are rădăcinile în balul vienez, dar balul de la Viena, ca și concept, a fost împrumutat și la Budapesta, a fost împrumutat și la Timișoara, din acest an se organizează și la Cluj, sub această formă, deși la Cluj are o tradiție – dar era altfel organizat. Și am spus că o asemenea sală, ca cea a Palatului Culturii, care ne duce cu gândul la evenimentele despre care am vorbit mai înainte, merită să găzduiască un astfel de eveniment, iar publicul târgumureșean merită să participe la un astfel de eveniment, dar nu numai publicul târgumureșean pentru că sunt foarte mulți amatori de cultură și astfel de evenimente din afara județului, care și-au rezervat bilete la bal, din Sibiu, din Alba, din Bistrița, din Cluj, chiar și din București.
Dimensiunea caritabilă
Rep.: Evenimentul Balul Palatului are și o dimensiune caritabilă. Ce v-ați propus anul acesta? Anul trecut, dacă nu mă înșel, a fost achiziționat un tablou. Anul acesta?
C.M.: Anul trecut a fost un tablou al maestrului Aurel Ciupe, a fost un tablou pe care am avut norocul să-l găsim într-o colecție private. Aurel Ciupe este strâns legat de Tîrgu Mureș prin faptul că a fost director al Muzeului Județean la începutul anilor 1900, atunci când colecția de tablouri a Muzeului Județean s-a îmbogățit cu nume importante. El, la rândul său pictor, a făcut foarte mult pentru Muzeul Județean și merita ca o lucrare a lui, alături de alte lucrări semnate de el, să intre în colecția Muzeului Județean. Bineînțeles, am luat această decizie împreună cu muzeul pentru că e important, când faci o asemenea donație, de asemenea calibru, ea să se regăsească într-adevăr în colecția permanentă și să nu rămână undeva uitată într-o pivniță. Dacă este să vorbim de anul acesta, ne-am îndreptat către Biblioteca Județeană, chiar vineri au ajuns la Tîrgu Mureș cele trei cărți foarte valoroase și foarte vechi pe care le vom dona Bibliotecii județene. Pot să spun doar că e o carte din anul 1600 și ceva, scrisă în franceză și două cărți românești din 1800, începutul anului 1900, urmând ca restul detaliilor să le prezentăm fie într-o conferință de presă, fie la bal.
Rep.: Și cum ați ajuns să le identificați?
CM: Am decis această donație încă de la începutul anului, am luat legătura cu specialiștii Bibliotecii Județene, era important să achiziționăm o carte sau mai multe cărți care să nu se regăsească în colecția bibliotecii, fie că e vorba de clădirea bibliotecii județene, fie de „Teleki”, toate sunt sub aceeași cupolă, instituțional vorbind. Și atunci, una dintre cărți vine să completeze o colecție de mai multe cărți care există deja la Biblioteca județeană, lipsesc două sau trei cărți din această colecție, pe una am găsit-o și o aducem acum acasă la Biblioteca județeană, alta e cea de la 1600, e o carte foarte interesantă și apărută în foarte, foarte puține exemplare și e cumva foarte strâns de ideea de bibliotecă, iar cea de a treia carte e legată de Primul Război Mondial și 100 de ani de la Marea Unire. Deci cumva facem legătura și cu Centenarul.
(casetă)
Rep.: Cine ești tu, Cristina Manoilă, și ce te recomandă ca să faci acest eveniment?
C.M.: Sunt un om simplu, căruia îi plac provocările, care și-a descoperit în ultimii ani vocația de organizator de evenimente, n-am visat vreodată că voi ajunge să fac lucrul acesta. Și totuși, am răspuns la un moment dat unei mici provocări, mi s-a părut că mă reprezintă, că-mi place, că știu să pun lucrurile cap la cap și în cele mai mici detalii și acesta e motivul pentru care m-am apucat să organizez evenimente și m-am implicat și în acest demers. Această idee a balului nu îmi aparține, ea a fost un sâmbure care s-a dezvoltat împreună, în echipa de care vorbeam înainte, dar ideea originală este a lui Ovidiu (Maior, n.r.), noi am adus pe lângă ea, împreună, în echipă, toate detaliile ca să iasă un eveniment frumos.
Am o experiență în spate. Probabil faptul că am lucrat în televiziune, cum să spun, extinzând lucrurile, realizarea unei emisiuni de 15, 20 de minute, o oră la scară mai mare, da, poate deveni un eveniment. Pentru că o emisiune bine organizată presupune termene de respectat în cele mai mici detalii și foarte riguros, presupune contacte, presupune legături, o organizare. La scară mai mică, asta e într-o emisiune de televiziune. La o scară mai mare, mă rog, lucrurile iau amploare, pentru că e partea de publicitate, sunt alte lucruri. Dar, până la urmă, cred că de acolo a pornit totul.
Și poate și de la înclinația mea spre partea culturală. Dacă e să mă uit în spate, pot să spun așa, că cel puțin de pe partea mamei mele, mama mea e profesoară de română, bunica mea a fost profesoară de română, străbunica mea a fost profesoară de română, străbunicul meu a fost profesor universitar, primul profesor de istorie a literaturii române vechi și directorul bibliotecii ieșene, deci poate lucrurile se leagă și pe partea asta. Și, dacă e să merg și mai departe, tatăl bunicului meu a fost printre primii filateliști din România, născut în urmă cu 165 de ani. Poate că toate lucrurile acestea undeva se sedimentează și la un moment dat ies la iveală.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.