Subiectul devenit cronic, al departamentelor de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Tîrgu-Mureş, incită spiritele. Am ascultat nu doar părerea cadrelor didactice, dar şi a politicienilor şi a omului de pe stradă! Ca să aflăm şi părerea celor mai implicaţi în toată povestea asta, am stat de vorbă cu Tubák Nimród, preşedintele Organizaţiei Studenţilor Maghiari din Tîrgu-Mureş. Originar din Tîrgu-Secuiesc, Nimród se trage dintr-o familie „compusă din patru membri”, după cum s-a exprimat chiar el şi de când se ştie a visat să devină medic. După o admitere reuşită la UMF Tîrgu-Mureş îl găsim acum în anul IV, iar „când va fi mare”, ar vrea să devină medic de obstetrică- ginocologie. „În aceşti ani de studenţie colegii mei m-au ales preşedintele Organizaţiei Studenţilor Maghiari din Tîrgu-Mureş. Împreună cu echipa încercăm, de atunci, să reprezentăm interesele studenţilor maghiari, să înviorăm şi să menţinem la Tîrgu-Mureş activităţile cultural-ştiinţifice şi distractive pentru studenţi”, a spus tânărul prezentându-se cititorilor săptămânalului Punctul.
De ce în limba maghiară?
Reporter: La ce vă referiţi voi, studenţii maghiari de la UMF Tîrgu-Mureş, când cereţi „să se aplice legea”? În ce măsură v-ar ajuta faptul ca procesul de învăţământ să se desfăşoare în limba maghiară?
Tubák Nimród: Încep prin a răspunde la a doua parte a întrebării. Noi nu dorim să învăţăm totul în limba maghiară, pentru că acest lucru ar fi în defavoarea noastră, mai ales că majoritatea studenţilor maghiari, după terminarea facultăţii, vor să profeseze aici, în ţară. Ca să reformulez cerinţa, noi dorim ca lucrările practice să se facă bilingv, să avem un cadru didactic care să ne explice materia şi în limba maghiară. Am putea obţine rezultate mult mai bune dacă am corela teoria învăţată în limba maghiară cu lucrări practice bilingve. Potrivit legii, am avea această posibilitate, ar trebui doar înţeleasă problema. Ca simpli studenţi noi nu am vrea altceva decât să putem învăţa mai bine, iar pentru asta introducerea lucrărilor practice bilingve ar fi soluția.
Limba țării adoptive „o cunoaștem”
Reporter: Dacă un medic pleacă peste hotare să lucreze, trebuie să cunoască limba ţării adoptive. Tot aşa şi voi ar trebui să cunoaşteţi limba ţării… Ce este acel ceva, ce noi nu putem noi pricepe?
Tubák Nimród: Nu prea înţeleg de ce se pune astfel problema, că noi nu am cunoaşte limba română, n-am mai învăţa limba dacă lucrările practice s-ar face bilingv. Noi, la fel ca și colegii noştri de etnie română, am dat examenul de Bacalaureat la limba şi literatura română. De ce n-am cunoaşte-o? Eu cred, mai mult de atât, sunt convins, că acesta este doar un pretext de care se agaţă unii pentru a ne oprima voia noastră la care avem dreptul prin lege!
Româna în ungurește, pâinea în ungurește?
Reporter: Se spune despre voi, că acolo în Harghita-Covasna, voi învăţaţi în ungureşte limba română, că nu primeşti pâine la magazin dacă nu ştii s-o ceri în limba maghiară şi alte asemenea? E adevărat?
Tubák Nimród: Nu-i adevărat că ni se predă limba română pe ungureşte, aşa ceva nu ar avea niciun sens. Cel care ar învăţa astfel, probabil că la fel ar presta şi la examenul de Bacalaureat, adică nicicum! Ceea ce este adevărat e că un elev maghiar nu poate însuşi la perfecţie limba română! Şi nu pentru că n-ar vrea. Iar cu pâinea e doar o legendă!
Problemă vitală sau moft
Reporter: Cât este politică şi cât este problemă vitală în doleanţa voastră? Profesorii vestiţi de pe timpuri, tot aşa au învăţat, teoria în maghiară şi lucrările practice în română.
Tubák Nimród: Politica deja e prea multă şi asta tocmai pentru că vorbim de o problemă vitală. În mod normal, întrebarea „punem în aplicare sau nu Legea Educaţiei” nu ar fi trebuit să devină o chestiune politică. Dacă există lege, ea trebuie respectată! Aşa cum spune Legea Educaţiei. „Art. 135. (4) În învăţământul universitar pentru minorităţile naţionale, se asigură pregătirea în ciclul I, II, III, precum şi în învăţământul postuniversitar, în limba maternă”. Profesorii vestiţi au învăţat astfel, dar şi aşa cum cerem noi acum. La terminarea facultăţii ei au fost repartizaţi în zone locuite de români şi şi-au făcut datoria fără probleme.
Vor urma și proteste…
Reporter: Aş vrea să ştiu dacă veţi protesta, unde şi la ce v-aţi gândit?
Tubák Nimród: Avem unele idei, dar dacă nu vă supărați, nu aş vrea să răspund la această întrebare. Cu cât dăm mai repede de ştire la ce ne-am gândit, cu atât mai uşor vor încerca să ne împiedice acţiunea. Astfel, pentru moment afirmăm că nu suntem indiferenţi de subiect, dar, deocamdată, nu vorbim despre măsuri concrete! Acestea, desigur, depind şi de faptul că situaţia va rămâne, sau nu, neschimbată.
Reporter: Cadrele didactice şi-au dat demisia din funcţiile de conducere ale comisiilor educative din cadrul UMF, aşa cum au promis, nefiind prezenţi când se iau hotăririle în ceea ce vă privește.
Tubák Nimród: Aşa este. Dar noi deocamdată rămânem. Încă rămânem!
A consemnat Erika MĂRGINEAN