În timpul săpăturilor arheologice de la Turnul Roman de Supraveghere de la Vătava, în cadrul proiectului ‘Traseul limesului roman pe teritoriul judeţului Mureş’, arheologii au descoperit structura construcţiei, precum şi o serie de obiecte valoroase, printre care un denar roman din timpul împăratului Severus Alexander (între anii 222 şi 235), un vârf de balistă şi câteva fragmente din bronz.
‘În cadrul unui proiect mai larg privind cercetarea limesului roman de Est au fost continuare săpăturile de la turnul roman de la Vătava. Colectivul a fost format din arheologi de la Muzeul Judeţean Mureş şi parteneri din cadrul proiectului de digitalizare a limesului roman. Scopul cercetărilor din anul acesta a fost clarificarea structurii interne a zonei fortificate, deoarece anul trecut au fost cercetate elemente de fortificaţie şi anume şanţul şi valul şi turnul efectiv am surprins şi structura turnului de supraveghere (…) Acum am mai găsit arme, aici amintim un vârf de balistă (maşină de război folosită în Antichitate pentru lansarea de suliţe şi proiectile, n.r.), o verigă din bronz – din păcate fragmentară – şi, foarte important, un denar roman din timpul lui Severus Alexander (fost împărat roman între anii 222 şi 235)’, a declarat vineri, arheologul Daniel Cioată, din cadrul Muzeului Judeţean Mureş.
În timpul cercetărilor, la turnul de la Vătava au mai fost descoperite şi o serie de unelte din fier, cum ar fi doi cleşti de fierar, două nicovale de forme diferite, un dorn şi un toporaş.
Daniel Cioată a spus că turnul a fost descoperit anul trecut, însă în acest an s-au făcut săpături arheologice, fiind identificaţi inclusiv stâlpii proiectului arhitectural de construcţie.
‘Anul acesta am deschis o casetă în zona internă a acestei structuri fortificate şi astfel au fost identificate dărâmăturile unei construcţii din lemn şi chirpici, au fost identificaţi şi stâlpii de PAC (proiect arhitectural de construcţie, n.r.) a acestor construcţii şi dărâmături compacte de chirpici. Probabil aceste construcţii aparţineau grajdurilor pentru caii soldaţilor care erau în zona fortificată. De asemenea, am găsit o platformă de piatră în interior, iar în ceea ce priveşte materialele de construcţie am găsit cuie. Este vorba despre un turn de supraveghere care e în strânsă legătură cu Castrul Roman de la Brâncoveneşti, care se află undeva la 15-20 de kilometri. Practic supravegheau zona şi anunţau dacă existau probleme de ordin militar sau dacă cineva dorea să pătrundă în imperiu prin aceste puncte’, a spus arheologul.
Acesta a arătat că sistemul de fortificaţii roman era unul foarte bine pus la punct cu turnuri destul de apropiate între ele, dar că, deocamdată, nu se cunosc şi altele turnuri pe o rază de circa 20 de kilometri de Vătava, deşi există unele semnalări.
‘Am făcut cercetări de teren, unde se pare că există urmele unui turn, la Ideciu de Sus, dar trebuie să mergem să identificăm prin săpătură. Ideciu e tot aproape de Brâncoveneşti şi, teoretic, ar putea face legătura între Defileul Topliţa Deda, Munţii Gurghiului şi Castrul de la Călugăreni. Pe acest traseu între Ideciu, Vătava şi Călugăreni trebuie să mai fie şi alte turnuri. Avem unul identificat la Ibăneşti, dar între ele trebuie să găsim şi alte turnuri. Ne-a ajutat un coleg de la Topliţa, Pop Iuliu Cristinel, care a identificat turnul de la Ideciu de Sus, a mers cu detectorul de metale şi a găsit o serie de piese pe care le-a predat Muzeului Judeţean Mureş şi pe baza pieselor respective am putut să identificăm în această primă fază posibilul turn de la Ideciu de Sus’, a arătat arheologul.
Cioată a precizat că între Ideciu de Sus şi Vătava există vizibilitate şi că se continuă cercetările pentru a lămuri structura limesului în această zonă.
Proiectul ‘Traseul limesului roman pe teritoriul judeţului Mureş’ este iniţiat şi derulat de muzeografi mureşeni, întrucât pe raza judeţului exista un vast sistem defensiv, fiind situat pe graniţa de Est a provinciei Dacia şi implicit a Imperiului Roman.
Prin proiect se încearcă evidenţierea pe teren a acestor obiective, în special a turnurilor de control şi de observaţie, a sectoarelor de drum roman, a vicusurilor (aşezări rurale romane – n.r.), întrucât poziţia castrelor de la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni este cunoscută.
Până acum au fost realizate fotografii aeriene, s-au folosit metode moderne de identificare ale unor asemenea puncte, prospecţii geomagnetice şi s-au efectuat săpături arheologice.
Echipa de cercetare este formată din Daniel Cioată, responsabil de proiect, şi arheologii Nicoleta Man, Panczel Szilamer şi Sido Katalin.
AGERPRES
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.