Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat luni, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că un preşedinte de ţară nu se suspendă de pe o zi pe alta doar pentru că vrea cineva să-l suspende şi că, deocamdată, UDMR nu a văzut materialul acelei comisii a USL însărcinate cu analiza activităţii preşedintelui statului. ‘Deci, o suspendare a preşedintelui este o decizie gravă. În acest sens România a avut o experienţă după părerea mea nefericită în 2007. Atunci suspenzi un preşedinte când conform Constituţiei, prevede acele prevederi constituţionale în ce caz poţi să suspenzi un preşedinte. Din câte ştiu, USL-ul nu de azi de ieri a spus că are o comisie condusă de domnul Tăriceanu, care a analizat sau analizează aceste situaţii. Când o să vedem în Parlament sau în discuţii ce a făcut această comisie, ce propune această comisie, atunci fiţi convinşi că UDMR va analiza această propunere. Deocamdată nu am văzut un asemenea material. Pentru că un preşedinte nu se suspendă aşa, pentru că cineva de pe o zi pe alta vrea să-l suspende’, a arătat Borbely.
Reprezentantul UDMR a subliniat că un preşedinte se suspendă pe baza unui material documentat, pe baza prevederilor constituţionale şi că Uniunea aşteaptă acel document. ‘Aşteptăm, dacă există acest document şi atunci fiţi convinşi că vom analiza în cadrul UDMR-ului poziţia noastră’, a susţinut acesta. Politicianul a precizat că întrucât instituţiile statului, cum sunt Preşedinţia, Parlamentul şi Guvernul, nu pot cădea de acord asupra unor probleme, cum a fost şi cazul reprezentării la Consiliul European, problema trebuie tranşată fie printr-un act adoptat de Parlament, fie prin modificarea Constituţiei, care în forma actuală este ‘ambiguă’. ‘Eu am studiat foarte atent, fiind şi preşedintele Comisiei de Politică Externă (a Camerei Deputaţilor -n.r.), parlamentele din UE. Vreau să vă spun că în cel puţin 20 de cazuri, dacă ne uităm la constituţiile acelor ţări, unde primul ministru reprezintă ţara la Bruxelles, sunt aproape identice responsabilităţile şi atribuţiile preşedintelui cu ale guvernului şi parlamentului, cu nuanţe, cu foarte puţine diferenţieri (…) Din moment ce nu există, văd eu acum, o comunicare sau o posibilitate de a cădea de acord într-un anumit fel – ori pe baza unei înţelegeri, ori pe baza unui text care, de exemplu, să fie aprobat în Parlament – atunci există, după părerea mea, un conflict între instituţii: între instituţia Guvernului, între instituţia Preşedinţiei şi între instituţia Parlamentului (…) Păi haideţi să o clarificăm, haideţi să ştie toată lumea. Şi atunci din cauza unor ambiguităţi din Constituţie sau a unor neclarificări îndestulătoare din Constituţie probabil că se poate ‘jongla’ cu aceste prevederi, de aceea este benefic şi o modificare a Constituţiei în acest sens, dacă aceste instituţii ale statului nu pot cădea de acord, aşa cum în 20 de state ale UE nu se pune sub semnul întrebării cine participă şi ştiu cine ce are de făcut’, a spus Laszlo Borbely.
El a subliniat că pentru ca să nu mai apară probleme de genul reprezentării României la Bruxelles, ar trebui să existe o discuţie între preşedinte şi primul ministru, care să stabilească că ‘oricine ar fi primul ministru şi oricare ar fi preşedintele să ştie că dacă e vorba de securitate naţională, de probleme care ţin de atribuţiile preşedintelui atunci merge preşedintele, dacă ţin de pur de economie, de politica internă, atunci să meargă primul ministru’. În privinţa afirmaţiilor copreşedintelui USL, Crin Antonescu, că preşedintele statului ar obstrucţiona Guvernul, Borbely a spus că ‘au mai fost cazuri când preşedintele nu a vrut să numească miniştri’ şi că acest lucru ar trebui clarificat constituţional şi legislativ. ‘După părerea mea, trebuie să existe legislativ care sunt problemele pe baza cărora preşedintele e obligat să numească un ministru şi în ce cazuri poate preşedintele să spună că nu e de acord. Din câte ştiu eu Constituţia spune numai dacă ministrul care este numit să află în incompatibilitate sau are cazier’, a susţinut vicepreşedintele politic al UDMR.
AGERPRES