Potrivit Enciclopediei României cel mai mare oraș al județului Mureș, municipiul Tîrgu Mureș este atestat documentar ca „Novum Forum Siculorum” încă din 1332. În zilele noastre, orașul este locuit de cele două etnii majoritare – români și maghiari, care trăiesc în bună înțelegere, în ciuda tentativelor de dezbinare susținute de „aginturili străine” vorba „împușcatului”. Deși în țară avem numeroase exemple unde minoritățile naționale nu reprezintă 20% dintre locuitori (Mediaș, Aiud, Brașov, Timișoara, Sibiu), totuși autoritățile locale au amplasat plăcuțe bilingve din respect pentru moștenirea culturală comună, în Tîrgu Mureș acest subiect rămâne veșnic verde și de nerezolvat!
Cu toate că art.11 alin. 3 din Convenția Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (CCPMN ) publicat în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.82/1995 prevede că: „În ariile locuite în mod tradițional de un număr substanțial de persoane aparținând unei minorități naționale, părțile vor depune eforturi pentru expunerea denumirilor locale tradiționale, a denumirilor străzilor și a altor indicații topografice destinate publicului, deopotrivă în limba minoritară, acolo unde există cerere suficientă pentru astfel de indicații”. Mai mult de atât, în art.76 din Legea 215/2001 se arată că „Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective”, dacă aceștia reprezintă „peste 20% din numărul locuitorilor”.Abia când acest prag nu este atins, atunci putem vorbi de o chestiune ce depinde de voința autorităților locale.
În traducere:
Acolo unde trăiesc laolaltă mai multe neamuri, cele care reprezintă 20% din numărul tuturor locuitorilor din acel sat sau oraș au dreptul potrivit Legii la plăcuțe bilingve – în română și în limba lor maternă la intrarea și ieșirea din localitate, pe instituții publice, pe străzi. Fără nicio problemă! Dar dacă nu reprezintă 20% din numărul total al localnicilor, atunci pot solicita în scris, ca autoritățile locale să le aprobe afișarea denumirilor bilingve. În acest caz, autoritățile nu sunt obligate de lege la îndeplinirea solicitărilor. Potrivit datelor Institutului de Statistică 42% din totalul locuitorilor din Tîrgu Mureș sunt de etnie maghiară. Îndeplinirea prevederilor legale nu înseamnă că minoritățile ar avea mai multe drepturi, că ar fi protejate, prin urmare nici populația majoritară nu are de suferit de pe urma acestor măsuri.
Ce prevede Constituția României
Așa cum scrie în Constituție, România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau origine socială. În articolul 6 se stipulează că „Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase”.
Pași mici pentru omenire cu poticneli
Mișcarea Angajament Civic s-a implicat în 2011 și a reușit ca la cererea unor târgumureșeni să inițieze procedura de conferire unui nume Școlii Generale Nr.2 din oraș. În urma demersului în septembrie 2013, școala a primit denumirea oficială de Şcoala Generală „Dr. Bernády György”.
Tot în septembrie 2013, după lupte seculare ce au constat în cereri, negocieri eșuate, petiții, demonstrații au fost amplasate inscripții bilingve pe coridoarele și ușile Școlii Generale „Liviu Rebreanu” din Tîrgu Mureș. Cele peste o sută de inscripții bilingve au fost donația părinților maghiari din școală. Asta după ce de două ori a fost reclamată școala la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în 2011 și în 2013, când instituția a și fost sancționată pentru lipsa inscripțiilor bilingve. Primăria a contestat în instanță decizia CNCD în 2015, recursul a fost aprobat, iar decizia CNCD a fost anulată.
Bilingvism în educație
În 2015 în cadrul programului „Bilingvism în educație” CEMO a reușit prin donații să realizeze „un peisaj lingvistic interior” în Școala Generală „A.I. Cuza”, fosta nr. 8. Victoria a fost de scurtă durată, Direcția Școli – Serviciul Investiții și Reparații Școli al Primăriei a transmis o circulară către conducerea fiecărei școli interzicând ca pe viitor să se afișeze în școli materiale informative sau inscripții din donația unor organizații din afara școlii și dispunând îndepărtarea inscripțiilor existente, potrivit siteului CEMO.
Director adjunct da, director ba
În 2016, Consiliul de Administrație al IȘJ Mureș a adoptat o hotărâre potrivit căreia în unitățile de învățământ preuniversitar mixte doar directorul adjunct trebuie să cunoască limba maghiară. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stabilit prin decizia sa din 28 septembrie 2016 că Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş îi discriminează pe maghiarii care candidează la funcţia de director şcolar şi a solicitat ca instituţia să îşi retragă hotărârea.
Niciun abuz
În iunie 2017, prefectul județului Mureș a somat primarul urbei pentru îndepărtarea plăcuțelor bilingve ale străzilor din Tîrgu Mureș. „Nu am făcut absolut niciun abuz. A fost o Hotărâre a Consiliului Local Tîrgu-Mureş din 2015, de amplasare a inscripţiilor bilingve pe străzile din Tîrgu Mureş, atacată de Instituţia Prefectului Judeţului Mureş, care a fost anulată de instanţă. Instalarea plăcuţelor bilingve în Tîrgu Mureş nu are temei legal. E vorba despre HCL 150/28.05.2015 care a fost anulată de instanţă. Legea trebuie aplicată şi eu veghez la respectarea aplicării ei. Nu am niciun fel de probleme cu concetăţenii noştri”, a precizat Lucian Goga la vremea respectivă.
Flyere bilingve
Între timp, în cadrul unei campanii de conștientizare a șoferilor poliția comunitară împarte flyere bilingve pentru a acoperi un segment cât mai mare din categoria țintă pentru respectarea regulilor de circulație. „Acțiunea se adresează atât conducătorilor auto din Tîrgu Mureș, cât și celor care tranzitează orașul”, a spus directorul executiv, Ioan Damaschin, mulțumind pentru înțelegere și pentru respectul arătat față de ceilalți participanți în trafic și față de pietoni. Nu știm la ce se referă vorbind despre înțelegere.
Bilingvismul în școli
Potrivit CEMO în Tîrgu Mureș funcționează aproximativ 45 de grădinițe, școli și licee bilingve, însă inscripțiile și informațiile de interes public apar exclusiv în limba română. Hotărârea de Consiliu Local elaborată de Radu Bălaș (POL), cu sprijinul CEMO prevede amplasarea tuturor inscripțiilor și în limba maghiară în unitățile de învățământ din oraș, precum și faptul că de asigurarea bilingvsimului răspunde Direcția Școli din Primărie. Votată de Consiliul Local în luna mai 2017, hotărârea a fost notificată de prefectul Lucian Goga. Procesul a început în martie 2018 în contencios administrativ. Din amânare în amânare, în cele din urmă Hotărârea 641/2018 din 06.06 2018 a respins notificarea prefectului. „Tribunalul Mureș respinge acțiunea formulată de reclamantul prefectul Județului Mureș în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local (CL) al Municipiului Tîrgu Mureș ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenție accesorie formulată de interveinenți în favoarea pârâtului CL al Municipiului Tîrgu Mureș cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Tribunalul Mureș”.
Prefectul Lucian Goga și-a încheiat mandatul la Prefectura Mureș. Rămâne de văzut dacă subprefectul, Nagy Zsigmond, va depune sau nu recurs la Tribunal, având la dispoziție termenul până-n 21 iunie 2018.
Și uite așa subiectul rămâne mereu de actualitate!
Erika MĂRGINEAN
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.