La o dezbatere despre consecinţele renunţării la moneda naţională, care a avut loc sâmbătă, la festivalul Tranzit de la Tihany, ministrul a spus: acum, după ce am trecut prin două crize, pe ordinea de zi se află “cum putem restabili poziţia de echilibru a economiei, cât mai repede posibil”.
Politicile fiscale trebuie să reducă deficitul şi datoria, a afirmat Varga.
Politicianul maghiar a explicat că a existat o perioadă a politicilor economice când Ungaria a putut îndeplini toate condiţiile cu excepţia fixării cursului de schimb valutar, iar cele mai recente două crize au confirmat că dacă Ungaria ar folosi acum euro, economia maghiară ar trebui să îşi asume mult mai puţine riscuri.
Introducerea monedei euro ar însemna mai multe avantaje şi din punct de vedere politic, a subliniat ministrul. Potrivit unui sondaj Eurobarometru din luna ianuarie a acestui an, 72% din populaţia maghiară simpatizează cu introducerea monedei euro, deoarece toată lumea îşi doreşte stabilitate.
În ceea ce priveşte dezavantaje monedei unice, Mihály Varga a menţionat abandonarea politicilor monetare independente şi faptul că deciziile Băncii Centrale Europene sunt luate în primul rând în baza criteriilor statelor de tradiţie, cel francez, german, olandez şi italian, iar Ungaria ar putea ajunge la periferie.
Gyula Pleschinger, membru al Consiliului Monetar din cadrul Băncii Naţionale a Ungariei (MNB), care a participant de asemenea de dezbatere, a adăugat că Ungaria se mai află, încă, foarte departe de a intra în zona monedei euro, pentru că nu poate îndeplini nici măcar criteriile de la Maastricht.
Potrivit estimării oficiale a MNB, aderarea în acest sens ar putea avea loc undeva în deceniul de după 2030, a spus Pleschinger.
Acesta a menţionat, de asemenea, că la MNB este luat în calcul un indice de conformitate, care include – în plus faţă de criteriile de Maastricht şi de convergenţă – şi factori macroeconomici ca inflaţia sau datoria publică. Acest indice arată că nu suntem potriviţi pentru introducerea euro, a adăugat Gyula Pleschinger.
Întrebat despre introducerea monedei euro în Croaţia, ministrul finanţelor a atras atenţia asupra faptului că turismul reprezintă 20% din producţia economiei croate, iar încasările din acest sector sunt realizate în euro, astfel că acolo introducerea monedei comune nu a fost riscantă.
Potrivit lui Mihály Varga, Slovacia este un exemplu excelent al faptului că introducerea în sine a monedei euro nu este suficientă pentru a rezolva problemele.
În 2005, Slovacia a depăşit Ungaria în ceea ce priveşte paritatea puterii de cumpărare. Ţara vecină a intrat în zona euro în 2009, iar după 2013 indicatorul a început să scadă. Paritatea puterii de cumpărare a Ungariei este de 77% din media UE, în cazul Slovaciei, indicatorul acesta este de 66-67%. Dezvoltarea Cehiei, care nu a trecut la euro, este mult mai mare, în termeni de paritate a puterii de cumpărare, nivelul economiei este, deja, de peste 90%, a explicat ministrul finanţelor.
“Cei care privesc euro drept o rezolvare miraculoasă greşesc, contează, de fapt, calitatea politicilor economice”, a punctat oficialul ungar.
Politicile economice ale Ungariei trebuie să se concentreze asupra propriilor probleme; moneda euro nu este necesară pentru ca o ţară să devină mai stabilă; mai degrabă trebuie să ne concentrăm asupra stabilizării, astfel încât să ne putem ocupa în mod real de subiectul monedei euro, a mai spus Mihály Varga.
Sursa: MTI