În această perioadă populația este afectată emoțional de situația economică, de închiderea școlilor, de pierderea locului de muncă, de șomajul tehnic sau de știrile despre epidemie. Instituirea stării de urgență, a regimului de izolare la domiciliu și a restricțiilor de circulație produc tensiuni ce pot duce la violență domestică.
În România, cazurile de violență domestică pot fi reclamate și la numărul de apel de urgență 112, dar și pe linia telefonică gratuită, 0800.500.333, serviciul fiind asigurat 24/24 ore, 7/7 zile.
Cea mai rapidă măsură este ordinul de protecție provizoriu. Acest ordin se emite de poliție când se constată existența unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică.
Măsurile concrete ce se pot dispune prin ordinul de protecție provizorie sunt următoarele:
- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, chiar dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
- obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.
Nerespectarea oricărei dintre aceste măsuri constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 1 an. Ordinul de protecţie provizoriu poate fi contestat la instanţa de judecată competentă în termen de 48 de ore de la comunicare.
Concomitent sau ulterior emiterii ordinului de protecție provizoriu (ori chiar în lipsa solicitării acestuia), se poate cere instanței de judecată emiterea unui ordin de protecție pe o durată de până la 6 luni și poate, totodată, să impună și alte obligații suplimentare față de cele aflate la dispoziția poliției/procurorului. De exemplu, instanța poate dispune și:
- cazarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic sau prin orice alt mijloc, cu victima;
- încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
Supravegherea modului în care se respectă ordinul de protecţie revine poliției, iar, în cazul în care agresorul se sustrage de la executare, va fi sesizat organul de urmărire penală. Nerespectarea ordinului de protecție constituie infracțiune și se pedepsește conform art. 287 Cod penal, cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Sursa Iordăchescu & Asociații.