Vizitatorii care au participat, vineri, la ‘Ziua porţilor deschise’ la Castelul Rákóczi-Bornemisza din Gurghiu, unul dintre cele mai importante ansambluri ale arhitecturii laice din Transilvania, construit în secolul XVII de principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, au fost captivaţi de multitudinea evenimentelor istorice cărora acest edificiu le-a supravieţuit.
Despre istoricul complexului arhitectural au povestit specialiştii Muzeului Judeţean Mureş în cadrul unui ghidaj de specialitate, iar turiştii care au acceptat invitaţia de a participa la ‘Ziua porţilor deschise’ au fost surprinşi să afle că domeniul Gurghiului a fost unul dintre cele mai întinse şi mai importante domenii regale ale Transilvaniei medievale. Şi aceasta pentru că pe parcursul secolelor XIV-XV a fost, de regulă, în posesia voievodului transilvan, a comitelui secuilor sau a vicecomitelui.
Castelul Rákóczi-Bornemisza este situat la poalele dealului pe care tronează ruinele Cetăţii Gurghiului, atestată documentar în secolul al XIV-lea (1358) şi distrusă în urma unui asediu cu tunurile, care a durat aproape o jumătate de an, de trupele imperiale austriece conduse de comandantul Jean-Louis de Bussy-Rabuti, în 1708, în timpul Războiului Curuţilor.
Castelul din Gurghiu a fost iniţial un conac construit la poalele cetăţii de către principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I în perioada domniei sale, între 1630-1648, şi avea rolul de a-l adăposti pe parcursul partidelor de vânătoare.
Războiul Curuţilor şi repetatele asedii ale cetăţii au afectat grav castelul, iar după ce acesta a stat un timp părăsit, domeniul Gurghiului a intrat, în anul 1717, în posesia familiei Bornemisza, când Ioan Bornemisza a devenit vicecancelarul ţării şi l-a primit pentru 99 de ani.
În 1835, după expirarea perioadei de 99 ani de folosinţă, statul a recuperat domeniul de la familia Bornemisza, după care castelul şi clădirile anexe au fost renovate pentru transformarea ansamblului într-un castel de vânătoare al prinţului succesor Rudolf. După sinuciderea prinţului Rudolf, în 1893, în clădirile castelului a fost inaugurată o şcoală silvică, care a funcţionat până în anul 2000.
Şi Revoluţia de la 1848 şi-a lăsat amprenta asupra edificiului, când a fost devastat, dar a fost refăcut în 1855, iar starea sa actuală de degradare s-a accentuat după mutarea şcolii silvice în alt loc.
Castelul din Gurghiu este în conservare, iar Consiliul Judeţean Mureş care l-a preluat în administrare, a alocat anumite sume pentru restaurarea clădirii porţii şi a grânarului, pentru reabilitarea acoperişurilor clădirilor importante din acest ansamblu, menite să stopeze accentuarea degradării, până la accesarea unei finanţări europene pentru restaurarea edificiului.
Coordonatorul acţiunii ‘Ziua porţilor deschise’ organizată în Castelul Rákóczi-Bornemisza din Gurghiu, istoricul de artă Karacsony Istvan, a declarat pentru AGERPRES că Muzeul Judeţean Mureş a dorit să ofere vizitatorilor ocazia retrăirii vremurilor din epoca barocă. Cu această ocazie, programul a cuprins activităţi de pedagogie muzeală, un atelier de dans baroc şi un ghidaj al vizitatorilor în atmosfera anilor 1700, prin prezentarea istoricului complexului arhitectural.
Evenimentul de la Gurghiu se încheie, vineri seara, cu un concert de muzică de cameră susţinut de trupa Trio Estate, având în repertoriu muzica secolului al XVIII -lea, şi anume compoziţii de Bach, Mozart sau Händel.
AGERPRES