Conform unei noi legi a comunicaţiilor, din 1 ianuarie 2015 cartelele telefonice pre-pay vor putea fi cumpărate doar după ce doritorul va prezenta un act de identitate, iar cei care au deja o astfel de cartelă vor avea 6 luni la dispoziţie să se înregistreze la operatorul de telefonie. Posesorii de cartele preplătite care nu se vor înregistra în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a legii, adică până în 6 iunie 2015, îşi vor pierde numărul de telefon. Măsura este una normală, benefică, pentru că astfel infractorii care folosesc cartele pre-pay vor putea fi mai uşor identificaţi şi probabil astfel vor fi descurajaţi şi cei care abuzează de numerele de urgenţă, punând în pericol viaţa altor oameni. În acest sens, amintim că judeţul Mureş s-a aflat, în ultimii ani, printre primele trei judeţe cu cele mai multe apeluri false la 112.
Totodată, precizăm că măsura înregistrării cartelelor pre-pay este deja activă în numeroase ţări europene şi nu este o măsură care lezează drepturile omului (cum au afirmat unii, fiindcă oamenii cinstiţi nu au motive să-şi ascundă identitatea în spatele unei cartele), ci o măsură care protejează populaţia de unele acţiuni mafiote sau teroriste.
Utilizare frauduloasă
Cartelele preplătite sunt utilizate adeseori la înşelăciunile prin telefon, precum „metoda accidentul” – în care se sună şi se solicita bani pentru o rudă aflată în spital sau „metoda aţi câştigat un premiu”, pentru ridicarea căruia e nevoie de mai multe coduri de reîncărcare. Cartele pre-pay sunt preferate în aceste cazuri pentru că astfel persoanele sunt mai greu de depistat.
În plus, majoritatea apelurilor false la 112 sunt date de pe astfel de cartele.
Apeluri false la 112
Un alt motiv bun pentru care cumpărarea cartelelor pre-pay doar cu buletinul este încercarea de reducere a apelurilor false către 112.
Aceasta deoarece mai puţin de un sfert din apelurile înregistrate lunar la Dispeceratul Integrat de Urgenţă (112) din Tîrgu-Mureş semnalează cazuri reale, care necesită intervenţii, restul fiind apeluri false, nejustificate, în situaţia în care, la fiecare 5 secunde se înregistrează un apel, informează surse din cadrul conducerii Dispeceratului. Cei care se joacă „de-a urgenţa” sunt, în general, copii şi tineri cu vârsta de până la 20 de ani, înregistrându-se, nu o dată, apeluri false cu bombă, pentru care legislaţia în vigoare prevede întocmirea de dosare penale şi amenzi de până 10.000 de lei, iar pentru apeluri false, amendă penală de până 500 de lei. 112 Tîrgu-Mureş este singurul dispecerat complet integrat din România şi preia apeluri de urgenţă destinate SMURD, ambulanţă, poliţia locală, pompieri şi jandarmi.
Situaţia referitoare la apelurile false este gravă şi la nivel naţional: anul trecut 10.892 de cetăţeni au fost sancționaţi pentru apeluri false şi abuzive către numărul unic de urgenţă 112. Peste 17,4 milioane de apeluri au fost primite anul trecut la numărul unic de urgenta 112, dintre care 70,91% au fost false! În 2013, din punctul de vedere al apelurilor false, judeţele Covasna, Călăraşi şi Mureş ocupă primele locuri, a anunţat Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). Şi în anul 2012, judeţul Mureş s-a aflat printre primele trei judeţe cu cele mai multe apeluri false la 112.
Majoritatea apelurilor false şi abuzive provin de la copii, tineri, persoane cu probleme psihice şi sunt, în mare parte, realizate de pe cartele pre-pay.
„Multe persoane sună fără a avea o urgenţă, se interesează despre evenimente care se petrec în localitatea lor, adresează injurii operatoarelor, râd, pun muzică sau nu vorbesc. Se solicită informaţii despre numere de telefon, se cere legătura cu diverse instituţii sau persoane publice ori se solicită sfaturi medicale. Autorităţile fac apel la cei care sună abuziv să nu încarce inutil liniile de urgenţă 112, întrucât un apel fals poate duce la pierderea unei vieţi. La 112 se sună doar atunci când aveţi cu adevărat o urgenţă”, atenţionează STS, administratorul sistemului 112.
Însă atenţie, conform legii (OUG 34/2008), apelarea abuzivă a numărului unic de urgenţă 112 şi alertarea falsă a agenţiilor de intervenţie se pedepsește cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei. STS subliniază că numărul unic pentru apeluri de urgenţă 112 trebuie folosit doar atunci când este necesară intervenţia agenţiilor specializate de urgenţă, pentru asigurarea asistenței imediate în situaţii în care este periclitată viaţa, integritatea ori sănătatea cetăţeanului, ordinea publică, proprietatea publică sau privată ori mediul.
SRI susține intens proiectul
Serviciul Român de Informaţii susţine intens proiectul prin care cartelele telefonice pot fi achiziţionate doar cu buletinul. Generalul SRI Dumitru Dumbravă a declarat săptămâna trecută, în fața Comisiei de IT din Camera Deputaţilor, că partenerii din Uniune Europeană critică România pentru faptul că devine exportator de vulnerabilitate pentru că permite achiziţionarea de mijloace de comunicare nenominale.
„Suntem criticaţi de parteneri că România devine un exportator de vulnerabilităţi în UE, adică s-a dus vestea printre băieţii răi că în România pot fi achiziţionate mijloace de comunicare la liber, fără a-ţi declara identitatea, şi băieţii răi le iau şi le utilizează în scopuri malefice, antisociale, în UE. Parteneri din UE mă întreabă cine e în spatele cartelei suspecte şi nu pot da răspuns util”, a spus Dumitru Dumbravă, general SRI.
El a arătat că susţine fără echivoc necesitatea adoptării unui proiect de act normativ prin care achiziţionarea de cartelele pre-pay trebuie făcută numai în baza unui act de identitate.
„E o chestiune stringentă de securitate naţională, cu atât mai mult în actualitate ţinând cont de ultimele evoluţii vizavi de frontiera externă a UE”, a spus Dumbravă.
Dezbaterile asupra proiectului de lege urmează să continue şi săptămâna aceasta în cadrul Comisiei de IT din Camera Deputaţilor, părţile interesate, inclusiv operatorii de telefonie, urmând să transmită amendamente la textul iniţial. Camera Deputaţilor este for decizional.
În Europa
În Europa, pentru a cumpăra o cartelă pre-plătită trebuie să te înregistrezi cu CNP-ul în mai multe ţări, precum: Spania, Italia, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Germania, Letonia.
La nivelul UE, nu există o legislaţie unitară pe acest subiect al identificării utilizatorilor de cartele preplătite. Totuşi, Directiva 2006/24/CE privind păstrarea datelor electronice şi de telecomunicaţii obligă statele UE, inclusiv România, să reţină date privind aceste cartele, lăsând la latitudinea fiecărui stat cum implementează directiva.
În raportul Comisiei Europene de evaluare a acestei directive, se susţine importanţa păstrării acestor date, pentru că sunt probe importante pentru prinderea şi condamnarea celor vinovaţi de infracţiuni grave şi de terorism.
Raportul menţionează preocuparea UE în domeniul cartelelor preplătite, în special având în vedere că acestea, atunci când sunt achiziţionate dintr-un alt stat membru, sunt folosite de persoane implicate în activităţi ilicite, pentru a scăpa de urmărirea penală.
Raportul CE aminteşte de operaţiunea „Rescue”, desfăşurată între 2008 şi 2011 de Europol, în urma căreia au fost identificaţi aproape 700 de membri ai unei reţele internaţionale de pedofili care opera pe internet. Liderul acesteia a fost arestat în Olanda, iar datele reţinute de operatorii de internet şi telecom i-au ajutat pe anchetatori să rezolve cazul.
Istoricul proiectului
În vara anului trecut, mass-media au relatat că deputatul PSD Sebastian Ghiţă vrea să depună o iniţiativă legislativă prin care cartelele telefonice pre-plătite să poată fi achiziţionate numai după furnizarea datelor personale. Apoi, premierul Victor Ponta a arătat că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor pre-plătite a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în luna august 2012, după atentatul terorist din Bulgaria.
În forma de la acea dată, proiectul prevede că, atunci când o persoană va cumpăra o cartelă pre-plătită, va trebui să prezinte codul numeric personal şi, dacă ulterior un judecător va decide interceptarea numărului telefonic asociat acestei cartele, serviciile secrete vor avea posibilitatea de a identifica deţinătorul acestei cartele.
Argumentul a fost că zona cartelelor pre-plătite este folosită pentru infracţiuni economice, existând şi riscul de utilizare a acestor cartele în activităţi legate de terorism.
În aprilie, Guvernul României a aprobat, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării un proiectul de lege privind regimul cartelelor telefonice pre-plătit, proiect care modifică OU 111/2011 privind comunicaţiile electronice.
SRI este structura care a cerut în CSAT modificarea legislației pentru achiziționarea cartelelor pre-pay, invocând mai multe cazuri de afectare a securității naționale de persoane care folosesc acest tip de cartele fără identitate.
„Într-o perioadă de şase luni, toţi deţinătorii de cartele pre-plătite trebuie să depună un act de identitate. Dacă nu se va face acest lucru, furnizorul va sista serviciul până când deţinătorul va înregistra cartelele. Din momentul intrării în vigoare a Legii, toţi vor avea obligaţia de a depune un document de identitate”, a spus Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei.
De curând, proiectul a trecut de Senat şi a intrat în procedură de urgenţă în Camera Deputaţilor. Acolo însă, reprezentanţii SRI, Ministerului de Interne şi ai Ministerului Comunicaţiilor nu au reuşit, până acum, să convingă comisia de utilitatea reală a acestei măsuri deşi reprezentanții SRI susțin că este o chestiune de securitate națională!
În România, 13,5 milioane de oameni utilizează cartele preplătite.
Titi DÃLÃLÃU