Cum este să fiți profesor de limba română? Ce înseamnă pentru dumneavoastră această profesie?
În ultimii ani am predat atât limba și literatura română, cât și istorie. Să fii profesor, oricare ar fi materia pe care o predai, este azi o provocare. Elevii sunt mai independenți, își cunosc drepturile foarte bine și pot spune că e foarte diferit acum, față de cum eram eu elev. Asta deoarece, în ultimii ani, s-au înmulțit rețelele de socializare, au luat amploare grupurile de WhatsApp la care nu cred că este elev care să nu aibă acces, iar copiii nu mai au timp. Timpul lor este „mâncat” de petrecerea pe aceste rețele și este o provocare pentru noi să-i atragem, să nu-i plictisim la școală. Iar cea mai mare provocare pentru mine, ca profesor este să-i atrag pe copii înspre lectură. Din păcate, puțini copii citesc azi. Consider că fără lectură cultura noastră moare, limba noastră moare, creierul se atrofiază, suntem superficiali și nu mai suntem capabili să apreciem adevărata valoare a vieții, adevăratele valori culturale. Copiii nu își dau seama, din păcate, cât de mult pierd din cauza faptului că nu citesc. Din păcate, nici părinții nu prea pun accent pe acest aspect. Ei spun că dacă copilul nu vrea, nu-l poate forța nimeni, și gata, acceptă cu prea mare ușurință lipirea copilului de telefon, laptop… Revenind la întrebare, să fii profesor în ziua de azi este destul de greu dacă nu ai înclinație spre această meserie, dacă nu iubești elevii și nu știi să-i accepți așa cum sunt, dacă nu reușești să ajungi la inimile lor și dacă nu știi să te adaptezi. Am fost nevoiți să ne adaptăm copiilor mai activi, mai puțin curioși și nu în ultimul rând, ne-am adaptat școlii online.
Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le observați?
Având în vedere că totul merge azi pe repede înainte, aici sunt greșelile. Scriem mesaje pe care nu le recitim, prescurtăm în exces și uităm cum se scrie corect. A scrie greșit e atât de normal, încât nu mai e o rușine. Pe rețelele de socializare scrie fiecare cum apucă, fără punctuație, nu mai zic de ortograme sau acorduri. Nu odată am pățit că realizam împreună cu elevii o analiză gramaticală și când îi scoteam la tablă scriau prescurtat și greșit ca pe messenger, WhatsApp. Un elev care nu are exercițiul cititului nu va știi să scrie cuvinte uzuale, simple, deoarece cititul lor se rezumă la lecturarea mesajelor scrise greșit de pe rețelele de socializare.
Au influențat rețelele de socializare limba română?
Rețelele de socializare, așa cum am spus înainte, și-au pus amprenta pe limba română. Elevii (dar și adulții) folosesc cuvinte prescurtate și un limbaj codat, greșit, dar la modă, fără a ține cont de corectitudine. Iar acest limbaj este folosit, din păcate, nu numai pe rețelele de socializare, ci și la școală. Deseori întâlnesc în lucrările scrise ale elevilor litera k, folosită în loc de „ce”. Programa de limba și literatura română, dar și examenul de Evaluare națională încearcă să corecteze acest limbaj prin faptul că se pune accentul atât pe receptarea şi producerea textului oral, cât și pe receptarea și redactarea textului scris sau utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise. Dar dacă elevii nu citesc și dacă ceea ce citesc ei se rezumă la mesaje și texte scrise greșit, munca noastră e și mai grea…
De ce este important să sărbătorim această zi?
Limba națională este o parte elementară a felului nostru de a fi în lume, mulți poeți români au scris despre frumusețea acestei limbi care ne unește și ne dă sentimentul de apartenență la un neam. Limba națională, alături de cultură și istorie sunt cele mai importante elemente de identitate națională.