Implicarea minorilor în sfera criminalităţii este un lucru deosebit de grav, fie că vorbim de postura de autor, fie că vorbim de cea de victimă.
Când vorbim despre victimizarea minorilor, ne putem referi la mai multe aspecte: la dispariţii, la violenţa în familie, la abuzurile sexuale şi lista poate continua.
Evoluţia lumii moderne aduce tot mai multe tentaţii şi pericole pentru copiii noştri. Cea mai gravă greşeală pe care noi, adulţii responsabili de creşterea şi educarea copiilor, o putem comite este să ne prefacem că aceste probleme nu există ori că ele „nu ni s-ar putea nouă niciodată”, sunt doar ştiri la TV ori doar poveşti auzite de la alţii.
DISPARIŢIILE DE COPII SUNT O REALITATE a zilelor noastre (www.copiidisparuti.ro). O mare parte a acestora sunt plecări voluntare de acasă sau din instituţiile de ocrotire. Ce îi determină pe copii să fugă de acasă?
• situaţiile de care vrea să scape (situaţiile tensionate de acasă, abuzurile fizice şi emoţionale frecvente din partea unuia sau a ambilor părinţi, care îl determină să fugă atunci când tensiunea depăşeşte pragul de suportabilitate, sărăcia etc.)
• situaţiile în care vrea să ajungă (situaţiile in care, mai ales fetele – de regula după vârsta de 14 ani si mai ales din mediul rural – pleacă de acasă pentru a locui în concubinaj cu prietenii lor, din dorinţa de independenţă, de a câştiga bani etc.)
CELE MAI FRECVENTE PROBLEME RIDICATE DE COPII sunt singurătatea, certurile in familie, probleme sentimentale, lipsa de comunicare!!!!
CE CONSECINŢE ARE ASUPRA COPILULUI VIOLENŢA ÎN FAMILIE?
Într-o familie bântuită de violenţă, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranţă, de viaţă ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate.
Funcţiile parentale nu mai pot fi împlinite. O mamă victimă a violenţei soţului este mai puţin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului (hrană, casă, igienă, haine, sănătate fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Copleşită de ruşine pentru ceea ce i se întâmplă, de sentimentul eşecului, de teroare, de autoacuzaţii, femeia nu mai este capabilă de a juca nici unul din rolurile impuse de viaţa familiei.
În atmosfera de violenţă, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt rămâne într-o singurătate umplută doar de ţipetele celor din jur. Această situaţie este probabil şi explicaţia numărului mare de accidente în casă ale căror victime sunt copiii.
Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uneori uşor de recunoscut. Ei prezintă:
• Probleme fizice, boli inexplicabile, expuşi la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;
• Probleme emoţionale/mentale/ psihologice: anxietate mărită, sentimente de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mânie, frica de răniri şi moarte; neîncredere în sine, depresie, comparare cu viaţa mai fericită a colegilor;
• Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, iniţierea de relaţii pentru a scăpa de acasă, mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cu minciuna;
• Probleme şcolare – neîncredere, eliminare, schimbări bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale;
Un lucru de luat în considerare este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.
Acestea sunt doar câteva dintre formele de victimizare a minorilor. Fiecare dintre noi este dator a nu rămâne indiferent la suferinţa unui copil lipsit de apărare, uneori chiar în familia sa. Când un copil este în pericol, este abuzat, cu toţii putem ajuta, sesizând instituţiile competente sau furnizând pur şi simplu o informaţie despre serviciile unde se poate apela.
Poliţia – tel.112, pentru situaţii de urgenţă ;
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (Tg-Mureş, str.Trebely, nr.7,tel.0265-213512, fax:0265-211561, www.dgaspc.ro )
Centrul de Prevenire şi Combatere a Violenţei în Familie – Tg-Mureş, str. Moldovei nr.1, tel.0265-25593;
Centrul de Consiliere pentru Părinţi, Tg-Mureş, str. Poştei nr. 3, tel. 0265-250121;
Activităţile ce se derulează în această zi sunt organizate în întreg judeţul, de către POLIŢIE în colaborare cu: Primăria Tg. Mureş şi alte autorităţi locale, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş – unităţi de învăţământ din judeţ, celelalte structuri MAI, IEESR şi parteneri privaţi (Herlitz, Geiger, Azomures, Eldi) şi mass-media.
IPJ Mureş
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.