Primăriile și CJ, corigenți la încasări

Primăriile și CJ, corigenți la încasări

primarie targu muresConsiliul Județean Mureș și primăriile au încasat în exercițiul bugetar 2012 doar 66,6% din prevederi. Astfel, veniturile prevăzute au fost în sumă de 1.723.553 mii de lei, iar încasările efective doar 1.147.141 mii de lei. Sunt constatările Curții de Conturi a României, bazate pe informațiile oferite de Direcția Generală a Finanțelor Publice(DGFP), și cuprinse în Raportul pe 2012 privind finanțele publice locale. Câte din constatări vor fi confirmare de instanțele de judecată rămâne să vedem în perioada următoare.

De asemenea, veniturile realizate din sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări, în sumă de 78.008 mii lei, au fost realizate doar în procent de 17,1 % faţă de prevederile bugetare anuale iniţiale şi de 16,6 % faţă de prevederile bugetare anuale definitive, în timp ce veniturile bugetelor locale constituite din alocaţii de la bugetul de stat, din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată au fost realizate în proporţie de 98,5%, respectiv de 99,2%, raportat la prevederile definitive.
Curtea de Conturi, via DGFP, a mai constatat că cele mai mari venituri din bugete au fost reprezentate de alocațiile de la bugetul de stat și de sumele defalcate din TVA – aproape 65%, în timp ce veniturile proprii – impozite, taxe, contribuții, vărsăminte și alte venituri – reprezintă doar 9 % din capitolul venituri.
Trăgând linie, reprezentanții Curții de Conturi au notat că bugetele județului și cele locale au înregistrat deficite în sumă de 15.884 mii lei.

Controale, controale

În 2013, controlorii financiari au verificat 36 de conturi de execuție dintr-un total de 103, reprezentând aproape 70% din totalul plăților efectuate de administrațiile publice județeană și cele locale.
Iar neregulile constatate de către echipele de control nu au fost puține.
Pentru început, la Consiliul Județean Mureș și la Primăria Apold nu au fost cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 creanţe bugetare rămase neîncasate la sfârşitul anului 2011, în sumă totală de 2.960 de mii de lei şi venituri cuvenite bugetului judeţean reprezentând cota de 40% din impozitul pe mijloacele de transport cu masă egală sau mai mare de 12 tone, datorată de unitățile administrativ – teritoriale, aspect ce a generat subevaluarea veniturilor proprii şi solicitarea, în compensare, a unor sume de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
La 32 din cele 36 de unități administrativ-teritoriale verificate, controlorii financiari au găsit probleme în contabilitate, și anume privind exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare.
Astfel, la primăriile din Ungheni, Miercurea Nirajului, Gheorghe Doja, Ogra și Sărățeni au fost trecute ca investiții în curs de execuție lucrări deja recepționate, valoarea acestora cifrându-se la 11,200 mii de lei.
La Primăria Tîrgu-Mureș au apărut nejustificat în evidențele contabile obligaţii fiscale estimate la 1.763 de mii de lei în cazul contribuabililor care au fost radiaţi din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului Mureș sau ca urmare a evidenţierii la alte capitole de cheltuieli a unor plăţi efectuate pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în valoare de 5.689 mii de lei. La R.A. Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureş nu au fost înregistrate în conturi suma de 3.000 de mii de lei primită din bugetul județean, respectiv cauţiuni din litigii şi garanţii de bună-execuţie reţinute pentru lucrările de investiţii decontate – în valoare de 246 de mii de lei.
Primăriile din Ațintiș, Bichiș, Chețani, Cucerdea, Gănești, Solovăstru, Voivodeni și Zagăr nu au înregistrat corect cheltuielile cu amortizarea activelor fixe, astfel că au fost denaturate informațiile referitoare la valoarea rămasă a activelor fixe corporale aflate în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale, cheltuielile efective şi rezultatul patrimonial. De asemenea, la Primăriile Tîrgu-Mureș, Reghin, Chețani, Cuci și Solovăstru nu au fost evaluate și, implicit, nici înregistrate păşuni şi terenuri forestiere în suprafaţă totală de 8.520 de ha şi terenuri intravilane în suprafaţă de 62.697 de mp.
Primăria Tîrgu-Mureș nu a reevaluat terenurile de la Weekend, respectiv sediul Consiliului Local, valoarea totală a acestora fiind de 229.552 de mii de lei.
Nici la înregistrarea creanțelor și a obligațiilor bugetare, administrațiile publice nu au fost mai vigilente. Astfel, Consiliul Județean, primăriile Apold, Băla, Gănești, Miheșu de Câmpie și Voivodeni nu au trecut în contabilitate creanțe de 2.486 de mii de lei, respectiv obligații restante de 1.923,5 mii de lei.
Având până acum doar aceste date, nu ne mirăm că angajații de la Camera de Conturi Mureș au precizat, în procesele verbale întocmite, că la 19 primării și la Aeroportul „Transilvania” nu a fost organizat şi implementat sistemul de control managerial sau că activitățile de audit intern sunt: „formale, ineficiente sau insuficient de riguroase, nu acoperă domenii semnificative, iar conducătorii entităţilor nu sunt interesaţi să valorifice aceste activităţi”.

Bani neînregistrați

Nici la modul de încasare a veniturilor, primăriile nu au excelat, controlorii financiari constatând abateri la 29 dintre ele. Primăriile din Tîrgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Ungheni, Miercurea Nirajului, Adămuș, Apold, Deda, Gănești, Lunca, Ațintiș, Bichiș, Chețani, Chibed, Cucerdea, Cozma, Cuci, Găleşti, Fărăgău, Hodoşa, Ogra, Neaua, Rîciu, Vărgata, Veţca, Viişoara şi Zagăr au uitat să urmărească în vederea încasării o sumă de 5,6 milioane de lei, reprezentând impozite şi taxe locale şi accesorii fiscale aferente.
Alte 18 primării au subevaluat impozitele pe clădiri și terenuri, astfel că nu au fost încasate venituri estimate la 2,739 de milioane de lei.
Primăriile Tîrgu-Mureș, Sighișoara, Reghin, Apold, Cozma, Fărăgău și Gălești nu au urmărit pentru a încasa venituri din concesiuni și închirieri terenuri și clădiri, la care se adaugă penalități de întârziere, suma estimată ca nefiind încasată cifrându-se la 1,965 de milioane de lei. La capitolul redevențe, primăriile Tîrgu-Mureș și Sighișoara nu au stabilit și nu au încasat 1,664 de milioane de lei din concesionarea serviciilor publice de administrare a parcărilor publice cu plată.

La Aeroportul Transilvania…

… controlorii financiari au constatat că nu au fost încasate venituri proprii în cuantum de 441.700 de lei, bani proveniți din nefacturarea și încasarea chiriei pe unele spații și terenuri închiriate, încasarea tarifului de securitate aeroportuară în alt cuantum decât cel aprobat de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi publicat în ,,Publicaţia de Informare Aeronautică – AIP România”, nefacturarea și neîncasarea de la operatorul aerian WIZZ AIR a comisioanelor datorate de acesta pentru serviciile de handling prestate de regie, potrivit clauzelor prevăzute în Contractul Comercial încheiat(fiind estimate venituri neîncasate în sumă de 92 mii lei).
Deoarece nu au aplicat măsurile prevăzute în Codul de procedură fiscală și nu au încasat venituri proprii în sumă de aproape 12 milioane de lei, 17 instituții publice din cele verificate nu reușit să finalizeze proiectele ce urmau să fie realizate din acești bani sau au solicitat bani de la bugetul de stat.

Cheltuieli nelegale

Instituțiile publice verificate au cheltuit nelegal 12,705 milioane de lei prin acordarea unor drepturi prevăzute în contractele colective de muncă cu nerespectarea legii, și anume o masă caldă, sume pentru refacerea sănătății – la 32 de entități, indemnizaţii lunare de dispozitiv – 25% din salariul de bază, acordată funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu – la 33 de ordonatori principali de credite, sporuri salariale (de confidenţialitate, pentru complexitatea muncii, pentru condiţii periculoase de muncă, pentru aplicarea legilor fondului funciar sau pentru implementarea unor proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare –Sighişoara, Apold, Cheţani, Cucerdea, Găleşti, Rîciu, Sărăţeni şi Voivodeni -, premii sau stimulente salariale.
Primăriile Tîrgu-Mureș, Band, Lunca și Vețca au prejudiciat bugetul local cu o sumă de aproape 700.000 de lei, prin efectuarea de cheltuieli de protocol, penalităţi de întârziere, cheltuieli pentru întreţinerea unor păşuni concesionate sau cheltuieli pentru achitarea unor servicii de transport ocazional prestate pentru persoane din cadrul unor cluburi sportive, culte religioase, organizaţii sociale sau din învățământul preuniversitar, care au efectuat deplasări nelegate de activitatea unităţii administrativ teritoriale.
De asemenea, controlorii financiari au constatat că 21 de ordonatori principali de credite au cheltuit nejustificat aproape 674 de mii de lei prin achitarea accizelor aferente consumurilor efective de gaze naturale utilizate pentru încălzirea instituţiilor de învăţământ şi de asistenţă socială, facturate nejustificat de către E.ON Energie România SA.
La R.A. Aeroportul Transilvania s-au cheltuit nelegal 211 de mii de lei pentru acordarea de sporuri salariale neprevăzute de lege acordate personalului regiei şi remuneraţii lunare brute, premii şi tichete de masă, acordate nelegal directorului general al regiei, precum și pentru servicii de consultanţă constând în studierea documentaţiilor de atribuire şi a hotărârilor pronunţate de către comisiile de evaluare a ofertelor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Bugetele locale au fost prejudiciate cu o sumă estimată la 1,473 milioane de lei ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări – drumuri și clădiri.
Primăria Sighişoara a efectuat plăți nejustificate către Asocierea S.C. Pro Atrium S.R.L. Cluj & S.C. Consig S.A. Sighișoara, în sumă estimată de 567 de mii de lei, ca urmare a decontării unor cantităţi de lucrări mai mari decât cele prevăzute în devizul ofertă contractat în cadrul obiectivului de investiții ,,Modernizare cartier – Andrei Șaguna – Sighișoara, reabilitare drumuri, parcaje, alei”.

Primăria Deda…

…a efectuat plăţi de 151 de mii de lei, prin achitarea unor situaţii de lucrări cuprinzând articole de deviz mai mari decât cele prevăzute în oferta financiară contractată în cadrul obiectivelor de investiţii ,, Amenajare trotuare” şi „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile Deda şi Filea şi canalizare menajeră şi staţie de epurare în Comuna Deda, județul Mureş”.
Primăria Viişoara a efectuat plăți nejustificate în sumă estimată de 142 mii lei către S.C. REAL CONSTRUC S.R.L. Sibiu ca urmare achitării unor situaţii de lucrări cuprinzând articole de deviz la prețuri mai mari decât cele cuprinse în oferta financiară contractată pentru realizarea obiectivului de investiții ,,Construire școală generală și grădiniță, sat Ormeniș, comuna Viișoara”.
Primăria Miercurea Nirajului a achitat peste 110 mii de lei unor lucrări la preţuri mai mari decât cele contractate în cadrul obiectivului de investiții „Modernizare drum judeţean DJ 135 şi DJ 135 A în oraşul Miercurea Nirajului, Jud. Mureş”.
Primăriile Rîciu și Zau de Cîmpie au plătit 105 mii de lei pentru ,,Reparații capitale, modernizare și extindere la sediul Primăriei comunei Râciu” şi „Modernizare drum comunal DC 113 Zau de Cîmpie – Bărboși”, ca urmare a actualizării eronate a preţurilor prevăzute în situaţiile de lucrări decontate.
Consiliul Județean Mureş a achitat nejustificat 106 mii de lei, în cadrul proiectului „Reconstrucție ecologică forestieră pe terenuri degradate – Perimetrul de ameliorare Valea Sânmărtinului – Cetegău – 113, 77 ha, com. Rîciu, jud. Mureș” – ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări în care au fost incluse cheltuieli privind contribuţii de asigurări sociale, deși acolo au lucrat zilieri.
Aproape 260 de mii de lei au fost plătiți fără acoperire de Primăriile Reghin, Ațintiș, Adămuș, Găneşti, Sărăţeni, Gheorghe Doja şi Vărgata pentru cantităţi de materiale procurate de beneficiari şi puse la dispoziţia antreprenorilor, cantităţi de lucrări mai mari decât cele executate sau articole de deviz la preţuri supraevaluate.
Și din bugetul Aeroportului au estimat controlorii financiari că s-au plătit fără temei 24.000 de lei pentru achiziționarea de utilaje sau decontarea unor servicii de supraveghere tehnică a unor lucrări de reparaţii, peste valoarea prevăzută în contractul încheiat.
Cu dare de mână cu bugetele contribuabililor, 23 de instituții publice au cheltuit 1,255 de milioane de lei fără contraprestații – lucrări neefectuate, materiale neutilizate, servicii de consultanță sau proiectare neexecutate.
Instituțiile publice au mai cheltuit aproape 290 de mii de lei pentru servicii nelegate de activitatea proprie. Spre exemplu, Consiliul Județean Mureș a achitat în mod nejustificat din bugetul propriu servicii de asistență și consultanță juridică în sumă estimată de 66 mii de lei, prestate pentru R.A. ,,Aeroportul Transilvania” Tîrgu-Mureş, iar Primăria Ungheni a angajat cheltuieli în sumă estimată de 85 de mii de lei pentru achiziţionarea de „studii de piaţă dedicate mediului de afaceri”.
De asemenea, Primăria Band a cheltuit 68 de mii de lei fără documente justificative pentru Zilele Bandului și Seara de colinde. Primăria Band ,,păcătuiește” și la capitolul bani de la bugetul de stat. „În urma auditării documentelor prezentate de U.A.T.C. Band în legătură cu angajarea, execuţia, decontarea şi înregistrarea în patrimoniu a lucrărilor de investiţii privind ,,Canalizare și stație de epurare în comuna Band, jud. Mureș ”, precum şi în urma verificării efectuate pe teren a stadiului fizic de execuţie, au fost constatate abateri care au determinat prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 4.631,2 mii de lei, prin gestionarea păguboasă a sumelor alocate în perioada 2009-2012, solicitate în baza unor documente conținând informații neconforme cu realitatea, utilizate nelegal pentru plata unor utilaje și echipamente – achitate în anul 2009, nelivrate și ca urmare, nepuse în funcțiune nici până la data de 28 martie 2013 – sau pentru achitarea unor lucrări de construcţii nerealizate sau începute şi nefinalizate și a căror execuție la data efectuării auditului era abandonată”. Camera de Conturi a sesizat și organele de urmărire penală în acest caz.

Ligia Voro

Lasă un răspuns