Un număr de 12 turbării şi zone umede din Regiunea Centru sunt reabilitate în cadrul unui amplu proiect finanţat din fonduri norvegiene şi derulat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, rezultatele proiectului fiind prezentate, marţi, în cadrul unei conferinţe ştiinţifice.
Directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea-Ciuc, Szep Robert, a declarat presei că proiectul face parte dintr-un program „foarte îndrăzneţ” al Ministerului Mediului, început în urmă cu aproximativ zece ani şi finanţat din fonduri norvegiene, prin granturile SEE, în cadrul căruia, în prima etapă, s-au analizat şi evaluat turbăriile degradate de la nivel naţional.
Ulterior, au fost selectate, la nivel de regiuni, turbăriile cele mai degradate, fiind derulate proiecte de reabilitare a acestora.
„Practic, prin aceste proiecte se doreşte reabilitarea efectivă a turbăriilor, ştiind foarte bine că acestea au un rol esenţial în ecosistemele terestre. Practic, sunt cele mai mari sechestratoare de carbon, respectiv creează un microclimat specific care ajută la ciclul apei în natură, respectiv evapotranspiraţia, cantitatea evaporată de plante şi de animale, creează aşa numitele ploi locale care ajută, bineînţeles, mai ales în depresiunile acestea intramontane închise la circuitul apei în natură, respectiv la menţinerea sănătoasă a ecosistemelor naturale, ecosistemelor de depresiune, ecosistemelor montane”, a declarat Szep Robert, fost secretar de stat în Ministerul Mediului.
Referitor la proiectul derulat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, ce vizează reabilitarea a 12 turbării din zona Centru, Szep Robert a precizat că s-au făcut mai multe lucrări în teren, care vor continua şi în perioada următoare.
„În concret, lucrările care s-au făcut pe teren au fost lucrări de îndiguire sau lucrări de de corectare torenţi, ravene, rigole. Asta înseamnă că s-au creat nişte mini-baraje prin care s-a oprit scurgerea apei din turbărie, respectiv s-a trecut la eliminarea vegetaţiei invazive din turbărie, monitorizarea acestora şi, nu în ultimul rând, recolonizarea anumitor tipuri de plante specifice turbăriilor. Practic, au fost aduse din zone neafectate, zone din afara turbăriilor, zone din afara ariilor naturale protejate şi au fost recolonizate în zonele de turbărie, respectiv a fost urmărită evoluţia acestora (…) De asemenea, am instalat la mai multe turbării, garduri electrice, în vederea reducerii impactului păşunatului, fiind şi şi o cerinţă GAEC în agricultură, de reducere a păşunatului în zonele umede”, a explicat Szep Robert.
Acesta a vorbit şi de lucrările de reabilitare efectuate la Tinovul Luci, din Harghita, o arie protejată cunoscută în judeţ.
„Am intervenit şi am efectuat activităţi de reabilitare la Turbăria Luci, care are aproape 200 de hectare, cu vecinătăţile. Aici am construit nişte podeţe, nişte trasee turistice pentru un turism responsabil, eliminarea vegetaţiei invazive, acolo unde s-a putut, respectiv am instalat nişte capcane feromonale, în vederea stopării sau diminuării efectelor dăunătorilor de scoarţă asupra vegetaţiei forestiere, vegetaţiei de conifere din zona de turbă. (…) Activitatea de eliminare a dăunătorilor va continua şi după proiect şi în perioada de post-monitorizare şi sperăm ca să reuşim să refacem ecosistemele acestea”, a arătat directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc.
El a subliniat faptul că se văd deja rezultate pozitive ale lucrărilor efectuate, nivelul apei în turbării crescând, în ciuda secetei.
„Se văd deja rezultate pozitive. A crescut nivelul hidrostatic al apei în turbării, chiar în condiţiile în care, ştim foarte bine că de o lună de zile doar ieri a plouat. Cantitatea de precipitaţii a fost mult, mult sub media multianuală a lunii septembrie, respectiv a lunii august. În condiţiile acestea, dacă mergem pe teren, se pot deja observa efectele pozitive ale activităţilor pe care le-am efectuat”, a menţionat Szep Robert.
Acesta a adăugat că lucrările de reabilitare vor continua şi în perioada următoare, unele dintre ele putând fi efectuate doar pe perioada iernii.
„Vom mai continua cu construcţia de micro baraje, până când se poate, până în luna decembrie. Până la ora actuală, am efectuat cam 85% din aceste lucrări, iar pe timpul iernii vom continua eliminarea vegetaţiei invazive, sunt zone în care doar în timpul iernii putem să intrăm pe ochiurile de apă ca să scoatem de exemplu stuful sau alte alte tipuri de vegetaţie”, a arătat Szep.
Prezent la conferinţa de la Miercurea-Ciuc, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Dan-Ştefan Chiru, a declarat presei că acest program vine în continuarea unui program anterior de finanţare a evaluării gradului de degradare a turbăriilor din România.
„Etapa aceasta a proiectului este o etapă de intervenţie concretă, pe care sperăm să o continuăm şi în etapa următoare de finanţare”, a spus secretarul de stat.
La rândul său, primarul din Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, fost ministru al Mediului, a vorbit despre intenţia municipalităţii de a reabilita o turbărie din oraş şi de a o introduce în circuitul educaţional şi de recreere.
„Avem cel puţin o zonă similară celei cercetate şi analizate de către echipa de proiect în municipiul Miercurea-Ciuc pe care vrem, în următorii ani de zile, să o introducem într-un circuit educaţional, de recreere, o turbărie, o zonă mlăştinoasă care ar trebui reabilitată. Este în inima oraşului şi căutăm nu numai fonduri dar şi resurse pentru a achiziţiona teren şi după aceea de a dezvolta proiecte. Nu este uşor. Eu cred că aceste proiecte de soft policy, pe care le vedem şi astăzi sunt undeva mai în spate faţă de proiectele prioritate ale României şi dezvoltarea comunităţilor, au un impact enorm şi, atunci, eu cred că un mesaj de încheiere din partea mea, ca primar al unei comunităţi unde avem în viziune astfel de proiecte, este că statul poate să ajute aceste proiecte, nu prin finanţare efectivă a derulării acestora, poate comunităţile locale au deja surse financiare destule, cât prin ajutor financiar pentru achiziţionare de terenuri care sunt în proprietate privată şi care reintroduse în circuitul public automat vor genera proiecte viabile şi reabilitări adevărate necesare”, a declarat Korodi Attila.
Proiectul, implementat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetări în Bioeconomie şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, are un buget de aproximativ 852.000 euro şi urmează să fie finalizat în primăvara anului 2024. AGERPRES