15 mii de turişti s-au aflat în Cetatea Medievală Sighişoara în perioada în care s-a desfăşurat cea de-a XVII-a ediţie a ProEtnica, cel mai mare festival intercultural din România.
În perioada 21 – 25 august, piaţa centrală a cetăţii a devenit o uriaşă scenă de cântec, dans şi bucurie, precum și pentru spectacole susţinute de peste 600 de reprezentanţi ai celor 20 de organizaţii ale minorităţilor din România.
Toboşarul Dorin Stanciu, brand al Cetăţii Sighişoara
Toboşarul Dorin Stanciu, devenit brand al Cetăţii Sighişoara, de profesie artist plastic, este singurul toboşar din lume angajat de o primărie. El îi îndrumă „zi lumină” pe turişti, le răspunde la întrebări sau le dă sfaturi și anunţă în fiecare zi „schimbarea gărzilor din cetate”, după modelul de la Palatul Buckingham.
Forumul Democrat German din Sighişoara, la deschidere
Festivitatea de deschidere, din 21 august, a început cu un spectacol susţinut de trupa de dansuri a Forumului Democrat German din Sighişoara şi fost urmată de dezbaterea-panel „Protecţia Minorităţilor Naţionale – instrument al dezvoltării paşnice în Europa”.
Ansamblul de dansuri albaneze Serenada al Asociaţiei Liga Albanezilor din România a adus în prima seară, pe scena festivalului ProEtnica, ritmurile arhaice din vechea Ilirie.
„Prietenia” din Cincu
Ansamblul înfiinţat în 2012 este format din copii de etnie romă, din familii cu venituri modeste, a precizat pentru AGERPRES coordonatorul „Prietenia”, Eugen Herchi.
„Suntem cu toţii din Cincu, suntem de etnie romă. În 2012, la Bacău, la primul concurs la care am participat – „Diversitatea – o şansă în plus pentru viitor” – am devenit vicecampioni naţionali. De atunci şi până în prezent am participat la nenumărate concursuri interne şi internaţionale, avem două titluri internaţionale şi nenumărate judeţene, interjudeţene, naţionale. Aici suntem la a treia participare, publicul este minunat, este foarte cooperant, este un public stilat. Am încercat să combinăm, să nu mergem doar cu melodii de etnie romă, pentru a fi pe placul tuturor. Avem un repertoriu foarte bogat, avem peste o sută de melodii lucrate pe care le putem interpreta. Cea mai mică membră a trupei prezentă la ProEtnica are 6 ani, iar cea mai mare 16 ani”, a povestit Eugen Herchi.
„Akud Mladost” -din Timișoara
Ansamblul Uniunii Sârbilor din Timişoara „Akud Mladost”, care reprezintă minoritatea sârbă, s-a prezentat în acest an cu 200 de coregrafii din centrul Serbiei şi din Belgrad – dansuri şi costume specifice din acea zonă, după cum a arătat instructorul Senadin Crâstici. „Acest festival este foarte interesant, având în vedere că sunt foarte multe minorităţi în România. Noi venim din zona în care sunt multe minorităţi, Sighişoara este un oraş foarte frumos şi cred că ne-am asortat foarte bine cu împrejurimile”, a spus Senadin Crâstici.
„Bălgarce” al Uniunii Bulgare din Banat
Temperaturile ridicate nu i-au împiedicat pe dansatorii Ansamblului „Bălgarce” al Uniunii Bulgare din Banat, în majoritate adolescenţi, să susţină un spectacol interactiv, în Piaţa Cetăţii Medievale, care s-a bucurat de participarea unui numeros public.
„Dansurile bulgăreşti au paşi complicaţi, au coregrafii destul de complexe, ne place să facem show şi ne place să atragem publicul, cu care am interacţionat foarte bine. Participăm de foarte mulţi ani la acest festival şi ne bucurăm de fiecare dată pentru invitaţie, o onorăm cu plăcere. Copiilor le place foarte mult la Sighişoara, ne bucurăm că există ProEtnica. Ansamblul este format din copii de la 14 până la 20 de ani şi a fost înfiinţat în urmă cu 13 ani. Am participat la multe festivaluri, concursuri, unde am obţinut plachete, trofee şi multe aprecieri. ProEtnica este un proiect foarte bun, în care ansamblurile oferă publicului tot ce au mai bun, tradiţiile lor, prin dansuri, costume”, a precizat instructorul Todorovici Ancuţa.
Cultul Mozaic
Turiştii aflaţi în zona standurilor standurilor de prezentare a minorităţilor naţionale au putut face cunoştinţă cu o bogată ofertă de titluri de carte oferită de Editura Hasefer a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Mozaic.
„Ca în fiecare an, Comunitatea evreilor din România a fost reprezentată la standul Hasefer, unde comercializăm cărţi tematice, alături de obiecte reprezentative pentru comunitatea noastră şi pentru Statul Israel. Ne-am prezentat cu o serie de cărţi reprezentative, albume foarte interesante – o Enciclopedie a Iudaismului, „Temple şi sinagogi din România”. Totodată, Editura Hasefer l-a reeditat pe Elie Wiesel cu volumele „Toate fluviile curg în mare” şi „Marea nu se umple”. Am mai oferit cărţi tematice despre Teatrul Idiş, o scurtă istorie a evreilor din România. Am încercat să îmbinăm literatura, cu istoria, cu albumele reprezentative, am încercat să aducem o varietate cât mai mare în limita spaţiului disponibil. Am fost reprezentaţi, totodată, de mai multe ansambluri ale comunităţii noastre. (…) Suntem prezenţi an de an, suntem o comunitate destul de activă şi de implicată şi suntem prezenţi la orice eveniment tematic sau cultural, intercultural”, a declarat pentru AGERPRES Marius Popescu, documentarist la Centrul pentru Studiul Evreilor din România „Wilhelm Filderman”.
Trei meșteșuguri
Centrul Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher s-a prezentat la ProEtnica cu un bogat stand de trei meşteşuguri şi o expoziţie de fotografii ale unor personalităţi rome. Meşterul Radu Ion spune că a devenit din ce în ce mai greu să fie păstrate vii meşteşugurile, pentru că meşterii sunt tot mai puţini şi crede că autorităţile locale ar trebui să-i ajute mai mult.
„Suntem tot mai puţini meşteri, iar tinerii nu sunt interesaţi pentru că nu au un progres economic consistent – e cât să trăieşti la limită. Şi, acum, tinerii din ziua de azi vor mai mult, vor ceva sigur, or asta nu e ceva sigur. Totuşi, străinii preferă aceste produse, pentru că şi la ei au rămas foarte puţini meşteri, iar produsele sunt foarte scumpe. Dacă autorităţile locale nu-ţi mai iau o taxă, aşa, să „te leşine”, ar fi mai bine pentru cei care vând şi fac un progres economic. (…) Mai apar eu, care trag cu dinţii de meseria asta, dar ăla tânărul ce să facă? Să-şi rupă degetele şi mâinile ca să le plătească lor taxe mari? Marea problemă constă în taxele impuse de autorităţile locale”, a mărturisit meşterul.
În condiţiile în care primăriile pun taxe foarte mari pentru meşteşugari, rămân doar comercianţii care vând kitsch-uri, a completat Cornel Crăciun, preşedintele Asociaţiei Meşteşugarilor şi Comercianţilor Tradiţionali Romi. „Poate ăsta ar fi şi interesul, să rămână doar cei care produc bani mulţi ca să le dea la bugetul local”, a arătat Cornel Crăciun.
Huţulă, limba ucraineană
Standul Uniunii Ucrainenilor din România a oferit în acest an o bogată paletă de ouă încondeiate, din zona Bucovinei, cărţi, reviste şi materiale de informare. „Avem multe cărţi ucrainene, ‘Curierul Ucrainean’. Suntem la 6 kilometri de Ucraina, vorbim şi huţulă, limba ucraineană. Turiştii mi s-au părut foarte interesaţi”, a precizat Ion Gorban, din comuna Ulma, judeţul Suceava, reprezentant al Uniunii.
Cafea turcească la nisip
Un punct de atracţie pentru turiştii aflaţi în zona Turnului cu Ceas din Cetatea Sighişoara a fost standul unde Iulius Iancu din Ploieşti a oferit cafea la nisip preparată în stilul tradiţional turcesc.
„Diferenţa dintre cafeaua la nisip şi cafeaua la aragaz întotdeauna va fi destul de mare. În primul rând, cafeaua la nisip fierbe pe toată suprafaţa ibricului, care este de cupru. În felul acesta cafeaua îşi lasă savoarea şi tot ce este mai bun din ea vom simţi noi atunci când o bem. Este un produs specific turcesc, bun şi de calitate, care se găseşte mai rar, fiind foarte apreciat de turişti. Întotdeauna o cafea la nisip va fi altceva decât o cafea normală – indiferent că vorbim de dozator, expresor sau despre cea făcută pe aragaz”, a detaliat acesta.
„Podurile toleranţei”, la Sinagogă
La Sinagoga din Sighişoara a avut loc, în cea de-a treia zi a festivalului, evenimentul „Podurile toleranţei”.
„Istoria evreilor este o istorie în mişcare”, a declarat cu acel prilej Aurel Ioviţu, oficiantul ceremoniei religioase de Shabbat desfăşurată la Sinagogă. Jose Iacobescu, preşedintele B’nai B’rith România, a vorbit apoi despre proiectul Podurile Toleranţei şi a oferit directorului Centrului Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara, Volker Reiter, „Medalia Podurile Toleranţei”, specificând că ceea ce se întâmplă la Sighişoara, de 17 ediţii a Festivalul ProEtnica, este, de fapt, construirea unui pod al înţelegerii şi prieteniei. Au fost prezenţi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer, şi David Blum, evreu american care s-a implicat în refacerea Sinagogii din Sighişoara.
Noua secţiune a Festivalului ProEtnica, „Salonul Literar”, a oferit amatorilor de istorie şi literatură lansarea romanului „Dincoace şi dincolo de tunel. 1945”, de Mariana Gorczyca, secretar general al PEN România, sighişoreancă prin adopţie, scriitor sensibil la dramele etnicilor germani din vremea celui de – al Doilea Război Mondial.
„Portretul făcător de minuni”
În Secţiunea Teatru, la Centrul de Informare din Cetate, ProArt Slatina a susţinut spectacolul „Portretul făcător de minuni”, o comedie de Mihai Hafia Traistă, scriitor şi jurnalist de expresie ucraineană.
Au susţinut spectacole în prima zi a festivalului Asociaţia Macedonenilor din România, ‘Sonte”, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Ansamblul artistic ‘Lastivocica’ – Dărmăneşti, Suceava, Uniunea Polonezilor din România, Ansamblul muntenilor polonezi ‘Solonczanka’ Soloneţu Nou, Suceava, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Ansamblul folcloric ‘Lipka’ – Valea Cerului, Bihor, Uniunea Democrată Turcă din România – Ansamblul ‘Filizler’ din Medgidia, Constanţa.
Au mai urcat pe scena din Piaţa Cetăţii: Ansamblul artistic „Lastivocica” – cor şi dans – din Dărmăneşti – Suceava, al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Asamblul artistic „Canlar” – dansuri tradiţionale tătărăşti, din Constanţa, al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Ansamblul muntenilor polonezi „Solonczanka” – cântece şi dansuri – din Soloneţu Nou, Suceava, al Uniunii Polonezilor din România, Ansamblul de dansuri albaneze „Serenada” din Bucureşti, Craiova, al Asociaţiei Liga Albanezilor din România, Ansamblul artistic „Hayakaghak” – dans – din Gherla, al Uniunii Armenilor din România, Formaţia „Sonţe-Soarele” de dansuri şi melodii tradiţionale, din Craiova, Băileşti, Urzicuţa, a Asociaţiei Macedonenilor din România, Ansamblul „Filizler” din Medgidia al Uniunii Democrate Turce din România, Ansamblul artistic „Di Nuovo Insieme” din Iaşi al Asociaţiei Italienilor din România, Ansamblul artistic „Holubok”- cor, din Peregu Mare al Uniunii Culturale a Rutenilor din România, Ansamblul artistic „Kymata” – dans – din Ploieşti, Ansamblul artistic „Asteria” din Bucureşti, Ansamblul artistic „Niki” – cântece şi dansuri – din Piatra Neamţ şi Ansamblul artistic „Artemis” din Sulina – toate patru reprezentând Uniunea Elenă din România. Ziua a doua s-a încheiat cu un concert extraordinar al solistului vocal Ionuţ Galani, reprezentând Uniunea Elenă din România.
Un alt concert extraordinar a fost susţinut de Bucharest Klezmer Band şi Maia Morgenstern, un regal muzical şi actoricesc, sub egida Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.
Proiectul ProEtnica a fost implementat de Centrul Educaţional Interetnic pentru Tineret Sighişoara, în parteneriat cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Judeţean Mureş, în calitate de parteneri cu aport financiar, precum şi de Guvern, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în calitate de finanţator.
Proiectul se bucură de sprijinul Ambasadei Germaniei în România, Ministerului pentru Ştiinţă, Cercetare şi Cultură al Landului Brandenburg al Republicii Federale Germania, Institutului Cultural Român, Municipiului Sighişoara, FUEN (Federal Union of European Nationalities), Institutului pentru Relaţii externe din Stuttgart (Institut fur Auslandsbeziehungen Stuttgart), Asociaţiei Divers şi PEN România.
Sursa Agerpres